Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

Faptele 17:1-34

17  Apoi au trecut prin Amfipoli și prin Apollonia și au ajuns la Tesalonic,+ unde era o sinagogă a iudeilor.  Și, potrivit obiceiului+ său, Pavel a intrat la ei și, în trei sabate, a discutat cu ei din Scripturi.+  El a explicat și a dovedit cu citate că Cristosul trebuia să sufere+ și să se scoale din morți.+ Și a zis: „Acesta este Cristosul,+ acest Isus pe care vi-l vestesc“.  Unii dintre ei au devenit credincioși+ și li s-au alăturat lui Pavel și lui Sila+ și, la fel, o mare mulțime de greci care se închinau lui Dumnezeu și multe dintre femeile de seamă.  Dar iudeii, plini de gelozie,+ au luat cu ei câțiva oameni răi dintre cei ce-și pierdeau vremea prin piață, au format o gloată și au provocat zarvă în oraș.+ Au dat năvală în casa lui Iason+ și i-au căutat ca să-i scoată înaintea poporului.  Și, pentru că nu i-au găsit, i-au târât pe Iason și pe câțiva frați la conducătorii orașului, strigând: „Oamenii aceștia care au răscolit+ pământul locuit sunt și aici,  iar Iason i-a primit cu ospitalitate. Toți oamenii aceștia se împotrivesc decretelor+ Cezarului, spunând că există un alt rege,+ Isus“.  Astfel, ei au tulburat mulțimea și pe conducătorii orașului care auzeau aceste lucruri.  Și numai după ce au primit de la Iason și de la ceilalți suficientă garanție i-au lăsat să plece. 10  Imediat, frații i-au trimis noaptea+ pe Pavel și pe Sila la Bereea, iar ei, când au ajuns acolo, au intrat în sinagoga iudeilor. 11  Aceștia aveau un caracter mai nobil decât cei din Tesalonic, căci au primit cuvântul cu cea mai mare însuflețire, cercetând cu atenție+ Scripturile+ în fiecare zi ca să vadă dacă lucrurile erau așa.+ 12  Astfel, mulți dintre ei au devenit credincioși și, la fel, multe dintre femeile de vază+ ale grecilor și nu puțini dintre bărbați. 13  Dar, când iudeii din Tesalonic au aflat că Pavel vestea cuvântul lui Dumnezeu și în Bereea, au venit și acolo să instige+ și să tulbure+ masele. 14  Atunci frații l-au trimis imediat pe Pavel să se ducă până la mare,+ dar Sila și Timotei au rămas acolo. 15  Însă cei care-l conduceau pe Pavel l-au dus la Atena. Și, după ce au primit poruncă pentru Sila și Timotei+ ca să vină cât mai repede la el, au plecat. 16  În timp ce Pavel îi aștepta în Atena, i s-a iritat+ spiritul în el văzând că orașul era plin de idoli. 17  Astfel, a început să discute în sinagogă cu iudeii+ și cu ceilalți oameni care se închinau lui Dumnezeu și, zilnic în piață,+ cu cei ce se aflau acolo. 18  Dar câțiva dintre filozofii+ epicurieni și stoici au început să discute cu el în contradictoriu. Unii ziceau: „Ce vrea să spună palavragiul ăsta?“,+ iar alții: „Pare să fie vestitorul unor zeități străine“. Și aceasta pentru că anunța vestea bună despre Isus și învierea.+ 19  De aceea, au pus mâna pe el și l-au dus la Areopag, zicând: „Putem ști ce este această învățătură nouă+ despre care vorbești? 20  Căci tu vii cu niște lucruri ciudate pentru urechile noastre. Vrem să știm ce înseamnă lucrurile acestea“.+ 21  De fapt, toți atenienii și străinii care locuiau acolo pentru un timp nu-și petreceau timpul liber cu nimic altceva decât spunând sau ascultând ceva nou. 22  Pavel s-a ridicat în mijlocul Areopagului+ și a zis: „Bărbați din Atena, după câte văd, în toate lucrurile sunteți mai devotați zeităților+ decât alții. 23  De exemplu, când am trecut și m-am uitat cu atenție la obiectele voastre de închinare, am găsit și un altar pe care era gravat: «Unui Dumnezeu necunoscut». Astfel, ceea ce venerați voi fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu. 24  Dumnezeul care a făcut lumea și toate lucrurile din ea, El, care este Domnul cerului și al pământului,+ nu locuiește în temple făcute de mâini,+ 25  nici nu este slujit de mâini omenești, ca și cum ar avea nevoie de ceva,+ ci el însuși dă tuturor viață,+ suflare+ și toate lucrurile. 26  El a făcut dintr-un singur om+ toate națiunile+ oamenilor, ca să locuiască pe toată fața pământului,+ și a decretat timpurile fixate+ și granițele stabilite ale locuinței oamenilor,+ 27  pentru ca ei să-l caute pe Dumnezeu,+ chiar dacă ar trebui să bâjbâie după el și să-l găsească,+ deși nu este departe de niciunul dintre noi. 28  Fiindcă prin el avem viață, ne mișcăm și existăm,+ așa cum au zis unii* poeți+ de-ai voștri: «Căci și noi suntem urmașii săi». 29  Așadar, pentru că suntem urmașii lui Dumnezeu,+ nu trebuie să credem că Ființa Divină+ este asemenea aurului, a argintului sau a pietrei, asemenea vreunui lucru sculptat prin arta și imaginația omului.+ 30  Este adevărat că Dumnezeu a trecut cu vederea timpurile unei astfel de neștiințe,+ totuși acum el le spune oamenilor că toți, pretutindeni, trebuie să se căiască.+ 31  Pentru că a stabilit o zi în care urmează să judece+ cu dreptate pământul locuit, printr-un om pe care l-a numit. Și le-a dat o garanție tuturor oamenilor înviindu-l+ din morți“. 32  Când au auzit despre învierea morților, unii au început să-și bată joc,+ iar alții au zis: „Despre asta te vom asculta altă dată!“ 33  De aceea, Pavel a ieșit din mijlocul lor, 34  dar unii oameni i s-au alăturat și au devenit credincioși. Printre aceștia au fost și Dionisie, judecător la tribunalul Areopagului,+ o femeie pe nume Damaris și alții împreună cu ei.

Note de subsol

Adică Aratus și Cleantes. Pavel citează din Phenomena, de Aratus, și din Imn lui Zeus, de Cleantes.