Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Biblia online | SFINTELE SCRIPTURI – TRADUCEREA LUMII NOI

Faptele 17:1-34

17  Apoi au trecut prin Amfipoli şi prin Apollonia şi au ajuns la Tesalonic,+ unde era o sinagogă a iudeilor.  Şi, potrivit obiceiului+ său, Pavel a intrat la ei şi, în trei sabate, a discutat cu ei din Scripturi.+  El a explicat şi a dovedit cu citate că Cristosul trebuia să sufere+ şi să se scoale din morţi.+ Şi a zis: „Acesta este Cristosul,+ acest Isus pe care vi-l vestesc“.  Unii dintre ei au devenit credincioşi+ şi li s-au alăturat lui Pavel şi lui Sila+ şi, la fel, o mare mulţime de greci care se închinau lui Dumnezeu şi multe dintre femeile de seamă.  Dar iudeii, plini de gelozie,+ au luat cu ei câţiva oameni răi dintre cei ce-şi pierdeau vremea prin piaţă, au format o gloată şi au provocat zarvă în oraş.+ Au dat năvală în casa lui Iason+ şi i-au căutat ca să-i scoată înaintea poporului.  Şi, pentru că nu i-au găsit, i-au târât pe Iason şi pe câţiva fraţi la conducătorii oraşului, strigând: „Oamenii aceştia care au răscolit+ pământul locuit sunt şi aici,  iar Iason i-a primit cu ospitalitate. Toţi oamenii aceştia se împotrivesc decretelor+ Cezarului, spunând că există un alt rege,+ Isus“.  Astfel, ei au tulburat mulţimea şi pe conducătorii oraşului care auzeau aceste lucruri.  Şi numai după ce au primit de la Iason şi de la ceilalţi suficientă garanţie i-au lăsat să plece. 10  Imediat, fraţii i-au trimis noaptea+ pe Pavel şi pe Sila la Bereea, iar ei, când au ajuns acolo, au intrat în sinagoga iudeilor. 11  Aceştia aveau un caracter mai nobil decât cei din Tesalonic, căci au primit cuvântul cu cea mai mare însufleţire, cercetând cu atenţie+ Scripturile+ în fiecare zi ca să vadă dacă lucrurile erau aşa.+ 12  Astfel, mulţi dintre ei au devenit credincioşi şi, la fel, multe dintre femeile de vază+ ale grecilor şi nu puţini dintre bărbaţi. 13  Dar, când iudeii din Tesalonic au aflat că Pavel vestea cuvântul lui Dumnezeu şi în Bereea, au venit şi acolo să instige+ şi să tulbure+ masele. 14  Atunci fraţii l-au trimis imediat pe Pavel să se ducă până la mare,+ dar Sila şi Timotei au rămas acolo. 15  Însă cei care-l conduceau pe Pavel l-au dus la Atena. Şi, după ce au primit poruncă pentru Sila şi Timotei+ ca să vină cât mai repede la el, au plecat. 16  În timp ce Pavel îi aştepta în Atena, i s-a iritat+ spiritul în el văzând că oraşul era plin de idoli. 17  Astfel, a început să discute în sinagogă cu iudeii+ şi cu ceilalţi oameni care se închinau lui Dumnezeu şi, zilnic în piaţă,+ cu cei ce se aflau acolo. 18  Dar câţiva dintre filozofii+ epicurieni şi stoici au început să discute cu el în contradictoriu. Unii ziceau: „Ce vrea să spună palavragiul ăsta?“,+ iar alţii: „Pare să fie vestitorul unor zeităţi străine“. Şi aceasta pentru că anunţa vestea bună despre Isus şi învierea.+ 19  De aceea, au pus mâna pe el şi l-au dus la Areopag, zicând: „Putem şti ce este această învăţătură nouă+ despre care vorbeşti? 20  Căci tu vii cu nişte lucruri ciudate pentru urechile noastre. Vrem să ştim ce înseamnă lucrurile acestea“.+ 21  De fapt, toţi atenienii şi străinii care locuiau acolo pentru un timp nu-şi petreceau timpul liber cu nimic altceva decât spunând sau ascultând ceva nou. 22  Pavel s-a ridicat în mijlocul Areopagului+ şi a zis: „Bărbaţi din Atena, după câte văd, în toate lucrurile sunteţi mai devotaţi zeităţilor+ decât alţii. 23  De exemplu, când am trecut şi m-am uitat cu atenţie la obiectele voastre de închinare, am găsit şi un altar pe care era gravat: «Unui Dumnezeu necunoscut». Astfel, ceea ce veneraţi voi fără să cunoaşteţi, aceea vă vestesc eu. 24  Dumnezeul care a făcut lumea şi toate lucrurile din ea, El, care este Domnul cerului şi al pământului,+ nu locuieşte în temple făcute de mâini,+ 25  nici nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi cum ar avea nevoie de ceva,+ ci el însuşi dă tuturor viaţă,+ suflare+ şi toate lucrurile. 26  El a făcut dintr-un singur om+ toate naţiunile+ oamenilor, ca să locuiască pe toată faţa pământului,+ şi a decretat timpurile fixate+ şi graniţele stabilite ale locuinţei oamenilor,+ 27  pentru ca ei să-l caute pe Dumnezeu,+ chiar dacă ar trebui să bâjbâie după el şi să-l găsească,+ deşi nu este departe de niciunul dintre noi. 28  Fiindcă prin el avem viaţă, ne mişcăm şi existăm,+ aşa cum au zis unii* poeţi+ de-ai voştri: «Căci şi noi suntem urmaşii săi». 29  Aşadar, pentru că suntem urmaşii lui Dumnezeu,+ nu trebuie să credem că Fiinţa Divină+ este asemenea aurului, a argintului sau a pietrei, asemenea vreunui lucru sculptat prin arta şi imaginaţia omului.+ 30  Este adevărat că Dumnezeu a trecut cu vederea timpurile unei astfel de neştiinţe,+ totuşi acum el le spune oamenilor că toţi, pretutindeni, trebuie să se căiască.+ 31  Pentru că a stabilit o zi în care urmează să judece+ cu dreptate pământul locuit, printr-un om pe care l-a numit. Şi le-a dat o garanţie tuturor oamenilor înviindu-l+ din morţi“. 32  Când au auzit despre învierea morţilor, unii au început să-şi bată joc,+ iar alţii au zis: „Despre asta te vom asculta altă dată!“ 33  De aceea, Pavel a ieşit din mijlocul lor, 34  dar unii oameni i s-au alăturat şi au devenit credincioşi. Printre aceştia au fost şi Dionisie, judecător la tribunalul Areopagului,+ o femeie pe nume Damaris şi alţii împreună cu ei.

Note de subsol

Adică Aratus şi Cleantes. Pavel citează din Phenomena, de Aratus, şi din Imn lui Zeus, de Cleantes.