Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Biblia online | SFINTELE SCRIPTURI – TRADUCEREA LUMII NOI

Exodul 3:1-22

3  Moise păştea turma lui Ietro,+ preotul Madianului, căruia îi era ginere.+ În timp ce mâna turma spre vestul pustiului, a ajuns la muntele adevăratului Dumnezeu,+ la Horeb.+  Atunci îngerul lui Iehova i s-a arătat într-o flacără de foc, în mijlocul unei tufe de mărăcini.+ În timp ce el privea, iată că tufa de mărăcini ardea cu vâlvătăi şi totuşi tufa de mărăcini nu se mistuia.  Atunci Moise a zis: „Să mă abat din drum ca să privesc mai de aproape această privelişte uluitoare: De ce nu se mistuie tufa de mărăcini?“+  Când Iehova a văzut că el s-a abătut din drum ca să privească mai de aproape, Dumnezeu l-a chemat din mijlocul tufei de mărăcini şi a zis: „Moise! Moise!“, iar el a răspuns: „Iată-mă!“+  Şi El a spus: „Nu te apropia de locul acesta! Scoate-ţi sandalele din picioare, căci locul pe care stai este pământ sfânt!“+  Şi a mai zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob“.+ Atunci Moise şi-a ascuns faţa, fiindcă se temea să-l privească pe adevăratul Dumnezeu.  Iehova a adăugat: „Am văzut, într-adevăr, asuprirea poporului meu care este în Egipt şi am auzit strigătul lor pricinuit de cei ce îi obligă să muncească, deoarece cunosc bine durerile pe care le îndură.+  Cobor să-i eliberez din mâna egiptenilor+ şi să-i duc din ţara aceea într-o ţară bună şi întinsă, într-o ţară în care curge lapte şi miere,+ unde locuiesc canaaniţii, hetiţii, amoriţii, fereziţii, heviţii şi iebusiţii.+  Şi acum, iată că strigătul fiilor lui Israel a ajuns până la mine şi am văzut cum îi asupresc egiptenii.+ 10  Acum vino să te trimit la faraon şi să-l scoţi din Egipt pe poporul meu, pe fiii lui Israel“.+ 11  Dar Moise i-a zis adevăratului Dumnezeu: „Cine sunt eu ca să mă duc la faraon şi să-i scot pe fiii lui Israel din Egipt?“+ 12  El a zis: „Eu voi fi cu tine+ şi acesta îţi va fi semnul că eu te-am trimis:+ După ce vei scoate poporul din Egipt, îi veţi sluji adevăratului Dumnezeu pe muntele acesta“.+ 13  Dar Moise i-a spus adevăratului Dumnezeu: „Să zicem că mă duc acum la fiii lui Israel şi le spun: «Dumnezeul strămoşilor voştri m-a trimis la voi», iar ei îmi zic: «Care este numele lui?»+ Eu ce să le spun?“ 14  Atunci Dumnezeu i-a spus lui Moise: „EU VOI DEVENI CE VOI VREA SĂ DEVIN“*.+ Şi a adăugat: „Iată ce să le spui fiilor lui Israel: «EU VOI DEVENI m-a trimis la voi»“.+ 15  Apoi Dumnezeu i-a zis din nou lui Moise: „Iată ce să le spui fiilor lui Israel: «Iehova, Dumnezeul strămoşilor voştri, Dumnezeul lui Avraam,+ Dumnezeul lui Isaac+ şi Dumnezeul lui Iacob,+ m-a trimis la voi». Acesta este numele meu pe veşnicie+ şi prin el îşi vor aduce aminte de mine din generaţie în generaţie.+ 16  Du-te, adună-i pe bătrânii lui Israel şi spune-le: «Iehova, Dumnezeul strămoşilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacob, mi s-a arătat,+ zicând: „Îmi voi îndrepta negreşit atenţia+ spre voi şi spre ceea ce vi se face în Egipt. 17  De aceea spun: Vă voi scoate de sub asuprirea+ egiptenilor şi vă voi duce în ţara canaaniţilor, a hetiţilor, a amoriţilor,+ a fereziţilor, a heviţilor şi a iebusiţilor,+ într-o ţară în care curge lapte şi miere“».+ 18  Ei vor asculta de glasul tău,+ iar tu şi bătrânii lui Israel va trebui să vă duceţi la regele Egiptului şi să-i spuneţi: «Iehova, Dumnezeul evreilor,+ a vorbit cu noi;+ şi acum, lasă-ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustiu şi lasă-ne să-i aducem jertfe lui Iehova, Dumnezeul nostru».+ 19  Eu însumi ştiu bine că regele Egiptului nu vă va lăsa să plecaţi decât prin mână tare.+ 20  Îmi voi întinde deci mâna+ şi voi lovi Egiptul cu toate faptele uimitoare pe care le voi face în mijlocul lui. După aceea vă va da drumul.+ 21  Voi face ca acest popor să găsească favoare în ochii egiptenilor. Când veţi pleca, nu veţi pleca cu mâna goală.+ 22  Fiecare femeie să ceară de la vecina ei şi de la femeia care locuieşte ca străină în casa ei obiecte de argint, obiecte de aur şi mantii şi să le puneţi pe fiii voştri şi pe fiicele voastre; să-i jefuiţi pe egipteni“.+

Note de subsol

Aici, Ehyéh este la timpul imperfect, însemnând „Eu voi deveni“ sau „Eu mă voi dovedi a fi“. Aici nu se face referire la existenţa independentă a lui Dumnezeu (Eu sunt cel ce sunt), ci la ceea ce îşi propune să devină în legătură cu alţii. Vezi Ap 1.