Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

Exodul 3:1-22

3  Moise păștea turma lui Ietro,+ preotul Madianului, căruia îi era ginere.+ În timp ce mâna turma spre vestul pustiului, a ajuns la muntele adevăratului Dumnezeu,+ la Horeb.+  Atunci îngerul lui Iehova i s-a arătat într-o flacără de foc, în mijlocul unei tufe de mărăcini.+ În timp ce el privea, iată că tufa de mărăcini ardea cu vâlvătăi și totuși tufa de mărăcini nu se mistuia.  Atunci Moise a zis: „Să mă abat din drum ca să privesc mai de aproape această priveliște uluitoare: De ce nu se mistuie tufa de mărăcini?“+  Când Iehova a văzut că el s-a abătut din drum ca să privească mai de aproape, Dumnezeu l-a chemat din mijlocul tufei de mărăcini și a zis: „Moise! Moise!“, iar el a răspuns: „Iată-mă!“+  Și El a spus: „Nu te apropia de locul acesta! Scoate-ți sandalele din picioare, căci locul pe care stai este pământ sfânt!“+  Și a mai zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob“.+ Atunci Moise și-a ascuns fața, fiindcă se temea să-l privească pe adevăratul Dumnezeu.  Iehova a adăugat: „Am văzut, într-adevăr, asuprirea poporului meu care este în Egipt și am auzit strigătul lor pricinuit de cei ce îi obligă să muncească, deoarece cunosc bine durerile pe care le îndură.+  Cobor să-i eliberez din mâna egiptenilor+ și să-i duc din țara aceea într-o țară bună și întinsă, într-o țară în care curge lapte și miere,+ unde locuiesc canaaniții, hetiții, amoriții, fereziții, heviții și iebusiții.+  Și acum, iată că strigătul fiilor lui Israel a ajuns până la mine și am văzut cum îi asupresc egiptenii.+ 10  Acum vino să te trimit la faraon și să-l scoți din Egipt pe poporul meu, pe fiii lui Israel“.+ 11  Dar Moise i-a zis adevăratului Dumnezeu: „Cine sunt eu ca să mă duc la faraon și să-i scot pe fiii lui Israel din Egipt?“+ 12  El a zis: „Eu voi fi cu tine+ și acesta îți va fi semnul că eu te-am trimis:+ După ce vei scoate poporul din Egipt, îi veți sluji adevăratului Dumnezeu pe muntele acesta“.+ 13  Dar Moise i-a spus adevăratului Dumnezeu: „Să zicem că mă duc acum la fiii lui Israel și le spun: «Dumnezeul strămoșilor voștri m-a trimis la voi», iar ei îmi zic: «Care este numele lui?»+ Eu ce să le spun?“ 14  Atunci Dumnezeu i-a spus lui Moise: „EU VOI DEVENI CE VOI VREA SĂ DEVIN“*.+ Și a adăugat: „Iată ce să le spui fiilor lui Israel: «EU VOI DEVENI m-a trimis la voi»“.+ 15  Apoi Dumnezeu i-a zis din nou lui Moise: „Iată ce să le spui fiilor lui Israel: «Iehova, Dumnezeul strămoșilor voștri, Dumnezeul lui Avraam,+ Dumnezeul lui Isaac+ și Dumnezeul lui Iacob,+ m-a trimis la voi». Acesta este numele meu pe veșnicie+ și prin el își vor aduce aminte de mine din generație în generație.+ 16  Du-te, adună-i pe bătrânii lui Israel și spune-le: «Iehova, Dumnezeul strămoșilor voștri, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacob, mi s-a arătat,+ zicând: „Îmi voi îndrepta negreșit atenția+ spre voi și spre ceea ce vi se face în Egipt. 17  De aceea spun: Vă voi scoate de sub asuprirea+ egiptenilor și vă voi duce în țara canaaniților, a hetiților, a amoriților,+ a fereziților, a heviților și a iebusiților,+ într-o țară în care curge lapte și miere“».+ 18  Ei vor asculta de glasul tău,+ iar tu și bătrânii lui Israel va trebui să vă duceți la regele Egiptului și să-i spuneți: «Iehova, Dumnezeul evreilor,+ a vorbit cu noi;+ și acum, lasă-ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustiu și lasă-ne să-i aducem jertfe lui Iehova, Dumnezeul nostru».+ 19  Eu însumi știu bine că regele Egiptului nu vă va lăsa să plecați decât prin mână tare.+ 20  Îmi voi întinde deci mâna+ și voi lovi Egiptul cu toate faptele uimitoare pe care le voi face în mijlocul lui. După aceea vă va da drumul.+ 21  Voi face ca acest popor să găsească favoare în ochii egiptenilor. Când veți pleca, nu veți pleca cu mâna goală.+ 22  Fiecare femeie să ceară de la vecina ei și de la femeia care locuiește ca străină în casa ei obiecte de argint, obiecte de aur și mantii și să le puneți pe fiii voștri și pe fiicele voastre; să-i jefuiți pe egipteni“.+

Note de subsol

Aici, Ehyéh este la timpul imperfect, însemnând „Eu voi deveni“ sau „Eu mă voi dovedi a fi“. Aici nu se face referire la existența independentă a lui Dumnezeu (Eu sunt cel ce sunt), ci la ceea ce își propune să devină în legătură cu alții. Vezi Ap 1.