Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

Exodul 13:1-22

13  Şi Iehova i-a vorbit iarăşi lui Moise, zicând:  „Sfinţeşte pentru mine pe orice întâi născut de sex bărbătesc dintre fiii lui Israel, atât dintre oameni, cât şi dintre animale, care deschide pântecele. Este al meu“.+  Şi Moise a mai zis poporului: „Să vă aduceţi aminte de ziua aceasta în care aţi ieşit din Egipt,+ din casa sclavilor, căci prin tăria mâinii sale v-a scos Iehova de aici.+ Să nu mâncaţi nimic dospit.+  Voi ieşiţi astăzi, în luna abib.+  Când Iehova te va aduce în ţara canaaniţilor, a hetiţilor, a amoriţilor, a heviţilor şi a iebusiţilor,+ despre care le-a jurat strămoşilor tăi că ţi-o va da,+ o ţară în care curge lapte şi miere,+ să faci acest serviciu în luna aceasta:  Şapte zile să mănânci turte nedospite,+ iar în a şaptea zi să fie o sărbătoare pentru Iehova.+  Şapte zile să mănânci turte nedospite+ şi să nu se vadă la tine nimic dospit+ şi să nu se vadă la tine aluat dospit între hotarele tale.+  În ziua aceea, să-i vorbeşti fiului tău, zicând: «Aceasta este pentru ceea ce a făcut Iehova pentru mine când am ieşit din Egipt».+  Să-ţi servească drept semn pe mână şi drept aducere-aminte pe frunte, între ochi,+ pentru ca legea lui Iehova să fie în gura ta,+ căci cu mână tare te-a scos Iehova din Egipt.+ 10  Să respecţi această dispoziţie la timpul fixat, an de an.+ 11  Când Iehova te va aduce în ţara canaaniţilor,+ aşa cum ţi-a jurat ţie şi strămoşilor tăi,+ şi când ţi-o va da, 12  să-i dedici lui Iehova pe orice copil întâi născut*+ şi pe orice pui de animal întâi născut+ care va fi al tău: cei de sex bărbătesc sunt ai lui Iehova.+ 13  Pe orice întâi născut al măgarului să-l răscumperi cu o oaie, iar dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul.+ Să-l răscumperi pe orice întâi născut al omului dintre fiii tăi.+ 14  Dacă fiul tău te va întreba mai târziu,+ zicând: «Ce înseamnă aceasta?», să-i spui: «Prin tăria mâinii sale ne-a scos Iehova din Egipt,+ din casa sclavilor.+ 15  Faraonul s-a încăpăţânat şi nu ne-a lăsat să plecăm,+ iar Iehova l-a omorât pe fiecare întâi născut din ţara Egiptului,+ de la întâiul născut al omului până la întâiul născut al animalului.+ Iată de ce îi aduc jertfă lui Iehova pe toţi masculii întâi născuţi+ şi îl răscumpăr pe orice întâi născut al fiilor mei».+ 16  Aceasta să-ţi servească drept semn pe mână şi drept fruntar între ochi,+ căci prin tăria mâinii sale ne-a scos Iehova din Egipt“.+ 17  Când faraonul a lăsat poporul să plece, Dumnezeu nu i-a condus pe drumul care duce în ţara filistenilor, deşi era aproape, căci Dumnezeu a zis: „S-ar putea ca, văzând războiul, poporului să-i pară rău şi să se întoarcă în Egipt“.+ 18  De aceea, Dumnezeu a dus poporul pe un drum ocolit, pe drumul spre pustiul de lângă Marea Roşie.+ Dar fiii lui Israel au urcat din ţara Egiptului în formaţie de luptă.+ 19  Şi Moise a luat cu el oasele lui Iosif, căci acesta îi pusese pe fiii lui Israel să jure solemn, zicând: „Dumnezeu îşi va îndrepta negreşit atenţia spre voi+ şi atunci să luaţi cu voi oasele mele de aici“.+ 20  Ei au plecat din Sucot şi şi-au aşezat tabăra la Etam, la marginea pustiului.+ 21  Şi Iehova mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i conducă pe drum,+ iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să le dea lumină, iar ei să meargă şi ziua, şi noaptea.+ 22  Stâlpul de nor nu se îndepărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stâlpul de foc în timpul nopţii.+

Note de subsol

Lit. „pe oricine deschide pântecele“.