Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Biblia online | SFINTELE SCRIPTURI – TRADUCEREA LUMII NOI

Plângerile 1:1-22

א [Alef]* 1  Vai, cum a ajuns să stea singuratică+ cetatea aceasta care era plină de locuitori!+Cum a ajuns ca o văduvă,+ ea, care era un popor mare printre naţiuni!+Cum a ajuns să fie pusă la muncă forţată,+ ea, care era o prinţesă în mijlocul provinciilor! ב [Bet]   Plânge în hohote noaptea+ şi lacrimile îi curg pe obraji.+Niciunul dintre cei ce o iubeau nu o mângâie.+Toţi prietenii ei au trădat-o.+ Au ajuns să-i fie duşmani.+ ג [Ghimel]   Iuda a mers în exil din cauza asupririi+ şi a robiei nespus de grele.+A trebuit să locuiască printre naţiuni.+ N-a găsit niciun loc de odihnă.Toţi cei ce o persecutau* au ajuns-o din urmă în mijlocul necazurilor.+ ד [Dalef]   Drumurile cetăţii Sionului sunt pline de jale, căci nu mai este nimeni care să vină la sărbători.+Toate porţile ei sunt pustiite;+ preoţii ei suspină.+Fecioarele ei sunt copleşite de mâhnire şi ea însăşi este plină de amărăciune.+ ה [Hei]   Vrăjmaşii ei au ajuns să-i fie căpetenie.+ Duşmanii ei sunt nepăsători.+Fiindcă Iehova i-a adus mâhnire din cauza multelor ei fărădelegi,+copiii ei, luaţi captivi, mergeau înaintea vrăjmaşului.+ ו [Vav]   S-a dus toată splendoarea fiicei Sionului.+Prinţii ei au ajuns ca nişte cerbi care nu găsesc păşune.+Ei umblă fără putere înaintea urmăritorului*.+ ז [Zain]   În zilele necazului ei, când poporul ei era fără adăpost, cetatea Ierusalim şi-a adus amintede toate lucrurile ei de preţ, care erau din timpuri străvechi.+Când poporul ei a căzut în mâna vrăjmaşului şi nimeni nu i-a venit în ajutor,+vrăjmaşii au văzut-o şi au râs de prăbuşirea ei.+ ח [Het]   Cetatea Ierusalim a păcătuit pe faţă.+ De aceea, a ajuns să fie respingătoare.+Toţi cei ce o onorau au dispreţuit-o,+ fiindcă i-au văzut goliciunea.+Ea însă doar suspină+ şi se întoarce cu spatele. ט [Tet]   Necurăţia ei este pe poalele hainelor ei.+ Nu şi-a adus aminte care-i va fi viitorul.+Căderea ei este îngrozitoare. Nu este nimeni care s-o mângâie.+O, Iehova, uită-te la necazul meu,+ căci duşmanul se poartă cu îngâmfare!+ י [Iod] 10  Vrăjmaşul şi-a întins mâna împotriva tuturor lucrurilor ei de preţ.+Ea a văzut cum au intrat naţiunile în sanctuarul ei,+naţiuni cărora le-ai poruncit să nu intre în congregaţia ta. כ [Kaf] 11  Tot poporul ei suspină; caută pâine.+Şi-au dat lucrurile de preţ pentru mâncare, ca să-şi învioreze sufletul.+Priveşte, o, Iehova şi vezi, căci am ajuns ca o femeie dispreţuită.+ ל [Lamed] 12  Oare asta nu înseamnă nimic pentru voi toţi, care treceţi pe drum? Priviţi şi vedeţi!+Mai există durere ca durerea mea, care a venit peste mine,+prin care Iehova ne-a adus mâhnire în ziua mâniei lui aprinse?+ מ [Mem] 13  El mi-a trimis din înălţime un foc în oase+ şi a pus stăpânire pe fiecare dintre ele.A întins o plasă picioarelor mele.+ M-a făcut să mă întorc.A făcut din mine o femeie părăsită. Toată ziua sunt bolnavă.+ נ [Nun] 14  El a fost atent să-mi vadă fărădelegile.+ Acestea se împletesc în mâna lui.Mi s-au urcat pe gât+ şi puterea mi s-a frânt.Iehova m-a dat în mâna celor împotriva cărora nu pot să mă ridic.+ ס [Sameh] 15  Iehova i-a azvârlit din mijlocul meu pe toţi vitejii mei.+A convocat împotriva mea o adunare, ca să-i zdrobească pe tinerii mei.+Iehova a călcat în picioare teascul+ fecioarei, fiica lui Iuda.+ ע [Ain] 16  Pentru aceste lucruri plâng ca o femeie.+ Din ochiul meu, din ochiul meu curg şuvoaie de apă.+Mângâietorul meu, cel ce ar putea să-mi învioreze sufletul, este departe de mine.Fiii mei sunt părăsiţi,+ căci duşmanul se poartă cu îngâmfare.+ פ [Pei] 17  Sionul şi-a întins mâinile,+ dar nu este nimeni care să-l mângâie.+Iehova le-a poruncit tuturor celor din jurul lui Iacob să se poarte ca nişte vrăjmaşi ai lui.+Ierusalimul a ajuns respingător în mijlocul lor.+ צ [Ţade] 18  Iehova este drept,+ căci m-am răzvrătit împotriva gurii sale.+Ascultaţi acum, popoare toate, şi vedeţi durerea mea!Fecioarele mele şi tinerii mei au mers în captivitate.+ ק [Kof] 19  I-am chemat pe cei ce mă iubeau cu patimă,+ dar ei m-au înşelat.Preoţii şi bătrânii mei şi-au dat ultima suflare în oraş,+pe când căutau mâncare, ca să-şi învioreze sufletul.+ ר [Reiş] 20  Uită-te, o, Iehova, căci sunt în mare strâmtorare! Lăuntrul mi s-a tulburat.+Mi s-a zvârcolit inima în mine,+ căci m-am răzvrătit peste măsură.+Afară sabia m-a lăsat fără copii,+ şi în casă este tot moarte.+ ש [Şin] 21  M-au auzit suspinând ca o femeie.+ Nu este nimeni care să mă mângâie.+Toţi duşmanii mei au auzit de nenorocirea mea.+ Au jubilat, fiindcă tu ai provocat-o.+Tu vei aduce cu siguranţă ziua pe care ai anunţat-o,+ ca să ajungă şi ei ca mine.+ ת [Tav] 22  Să ajungă înaintea ta toată răutatea lor şi poartă-te aspru cu ei,+aşa cum te-ai purtat aspru şi cu mine din cauza tuturor fărădelegilor mele.+Căci multe îmi sunt suspinele+ şi inima îmi este bolnavă.+

Note de subsol

Acest capitol este un cântec de jale scris în acrostih, adică în ordinea literelor din alfabetul ebraic. Este împărţit în 22 de secţiuni care corespund celor 22 de litere ale alfabetului, prima secţiune începând cu prima literă.
Sau „urmăreau“.
Sau „celui ce o persecută“.