Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Biblia online | SFINTELE SCRIPTURI – TRADUCEREA LUMII NOI

2 Regi 7:1-20

7  Şi Elisei a zis: „Ascultaţi cuvântul lui Iehova!+ Iată ce a spus Iehova: «Mâine, pe vremea asta, la poarta Samariei, o sea de floarea făinii va valora un siclu, iar două sea de orz, un siclu»“.+  Atunci aghiotantul pe mâna căruia se sprijinea+ regele i-a răspuns omului adevăratului Dumnezeu, zicând: „Chiar dacă Iehova ar deschide zăgazurile cerurilor,+ s-ar putea întâmpla una ca asta?“+ El a spus: „Iată că vei vedea cu ochii tăi,+ dar nu vei mânca“.+  La intrarea porţii erau patru leproşi,+ care şi-au spus unul altuia: „De ce să stăm aici până vom muri?  Dacă am spune: «Să intrăm în oraş», când în oraş este foamete, am muri acolo,+ iar dacă stăm aici, tot vom muri. Şi acum, să pătrundem în tabăra sirienilor. Dacă ne vor cruţa viaţa, vom trăi, dar, dacă ne vor omorî, vom muri“.+  Astfel, când s-a lăsat întunericul, s-au ridicat să intre în tabăra sirienilor. Au ajuns la marginea taberei sirienilor şi iată că acolo nu era nimeni.  Iehova însuşi făcuse ca tabăra sirienilor să audă+ zgomot de care de război, zgomot de cai — zgomotul unei mari armate+ —, astfel că şi-au spus unul altuia: „Iată că regele lui Israel i-a plătit pe regii hetiţilor+ şi pe regii Egiptului,+ ca să vină împotriva noastră!“  Când s-a lăsat întunericul, ei s-au ridicat imediat şi au fugit,+ şi-au părăsit corturile, caii+ şi măgarii — tabăra aşa cum era ea — şi au fugit ca să-şi scape sufletul.+  Când leproşii au ajuns la marginea taberei, au intrat într-un cort, au mâncat şi au băut, apoi au luat de acolo argint, aur şi veşminte şi s-au dus să le ascundă. Apoi s-au întors şi au intrat în alt cort, au luat şi de acolo lucruri şi s-au dus să le ascundă.+  În cele din urmă şi-au spus unul altuia: „Nu e bine ce facem. Ziua aceasta este o zi de veşti bune!+ Dacă şovăim şi aşteptăm până la lumina dimineţii, vom fi vinovaţi.+ Acum deci, haideţi să intrăm şi să anunţăm casa regelui“. 10  Astfel, s-au dus, i-au chemat pe portarii+ oraşului şi i-au anunţat, spunând: „Am intrat în tabăra sirienilor şi iată că acolo nu era nimeni, nu se auzea niciun glas de om, ci numai caii legaţi, măgarii legaţi şi corturile aşa cum erau“.+ 11  Portarii au strigat îndată şi au anunţat înăuntru, în casa regelui. 12  Regele s-a sculat noaptea şi le-a zis slujitorilor săi:+ „Să vă spun ce ne fac sirienii.+ Ei ştiu bine că suntem flămânzi,+ aşa că au ieşit din tabără să se ascundă pe câmp,+ zicând: «Vor ieşi din oraş şi-i vom prinde de vii, apoi vom intra în oraş»“. 13  Atunci unul dintre slujitori a răspuns, zicând: „Îngăduie, te rog, să se ia cinci dintre caii rămaşi, dintre cei care mai sunt în oraş.+ Iată că ei sunt ca toată mulţimea lui Israel care a mai rămas în oraş. Iată că sunt ca toată mulţimea lui Israel care a pierit.+ Să-i trimitem şi vom vedea!“ 14  Au luat deci două care cu caii lor şi regele i-a trimis pe urmele taberei sirienilor, spunând: „Duceţi-vă şi vedeţi!“ 15  Atunci ei s-au dus pe urmele lor până la Iordan şi iată că tot drumul era plin de veşminte şi de tot felul de vase,+ pe care sirienii le aruncaseră în goana lor.+ Apoi mesagerii s-au întors şi l-au înştiinţat pe rege. 16  Atunci poporul a ieşit şi a prădat+ tabăra sirienilor. Astfel, o sea de floarea făinii a ajuns să valoreze un siclu, iar două sea de orz, un siclu, după cuvântul+ lui Iehova. 17  Şi regele l-a numit pe aghiotantul pe mâna căruia se sprijinea+ să supravegheze poarta. Dar poporul l-a călcat în picioare+ la poartă şi el a murit, aşa cum spusese omul adevăratului Dumnezeu,+ aşa cum spusese când regele a coborât la el. 18  S-a întâmplat aşa cum îi spusese regelui omul adevăratului Dumnezeu, când a zis: „Mâine, pe vremea asta, la poarta Samariei, două sea de orz vor valora un siclu şi o sea de floarea făinii, un siclu“.+ 19  Dar aghiotantul îi răspunsese omului adevăratului Dumnezeu, zicând: „Chiar dacă Iehova ar deschide zăgazurile cerurilor, s-ar putea întâmpla potrivit acestui cuvânt?“+ El a spus: „Iată că vei vedea cu ochii tăi, dar nu vei mânca“.+ 20  Şi aşa i s-a întâmplat+ când poporul l-a călcat în picioare+ la poartă şi a murit.

Note de subsol