Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

1 Samuel 20:1-42

20  Şi David a fugit+ de la Naiot, din Rama. Totuşi, el a venit şi i-a spus lui Ionatan: „Ce-am făcut?+ Care este nelegiuirea mea şi ce păcat am comis înaintea tatălui tău, de caută să-mi ia sufletul?“  Şi el a răspuns: „Departe de tine gândul acesta!+ Nu vei muri. Iată că tatăl meu nu face niciun lucru, fie mare, fie mic, fără să-l dezvăluie urechilor mele.+ Şi de ce mi-ar ascunde tatăl meu lucrul acesta?+ Aşa ceva nu se va întâmpla!“  Însă David s-a jurat+ şi a zis: „Tatăl tău ştie bine că am găsit favoare în ochii tăi+ şi de aceea şi-a zis: «Să nu ştie Ionatan de asta, ca să nu se mâhnească». Dar viu este Iehova+ şi viu este sufletul tău+ că doar un pas mă desparte de moarte!“+  Şi Ionatan i-a mai zis lui David: „Tot ce va spune sufletul tău voi face pentru tine“.  Atunci David i-a spus lui Ionatan: „Iată că mâine va fi lună nouă+ şi eu trebuie să stau negreşit să mănânc cu regele. Lasă-mă să plec ca să mă ascund+ pe câmp până poimâine seară.  Dacă tatăl tău va observa cumva lipsa mea, atunci să spui: «David m-a rugat mult să-l las să dea o fugă până în oraşul lui, Betleem,+ fiindcă acolo se aduce o jertfă anuală pentru toată familia».+  Dacă va zice: «Bine!», aceasta va însemna pace pentru slujitorul tău. Dar dacă se va mânia, să ştii că a hotărât ceva rău.+  Arată deci bunătate iubitoare faţă de slujitorul tău,+ căci l-ai adus pe slujitorul tău în legământ+ cu tine în faţa lui Iehova. Dar dacă există vreo nelegiuire în mine,+ omoară-mă tu! De ce să mă mai duci la tatăl tău?“  Atunci Ionatan a zis: „Depărtează de la tine gândul acesta! Dacă totuşi voi afla că tatăl meu a hotărât să aducă răul asupra ta, oare nu te voi înştiinţa?“+ 10  Atunci David i-a zis lui Ionatan: „Cine mă va înştiinţa dacă tatăl tău îţi va da un răspuns aspru?“ 11  Şi Ionatan i-a spus lui David: „Vino, să ieşim pe câmp!“ Şi au ieşit amândoi pe câmp. 12  După aceea, Ionatan i-a spus lui David: „Iehova, Dumnezeul lui Israel,+ să fie martor+ că, mâine pe vremea asta sau poimâine, îl voi iscodi pe tatăl meu. Şi dacă el este bine intenţionat faţă de David, oare nu-ţi voi trimite vorbă şi nu voi dezvălui lucrul acesta urechilor tale? 13  Însă, dacă tatăl meu va găsi de cuviinţă să-ţi facă rău, aşa să facă Iehova cu Ionatan, ba chiar mai rău,+ dacă nu voi dezvălui lucrul acesta urechilor tale şi nu-ţi voi da drumul, şi dacă nu vei pleca în pace. Iehova să fie cu tine,+ aşa cum a fost cu tatăl meu!+ 14  Şi nu vei manifesta tu, dacă voi mai fi în viaţă,+ da, nu vei manifesta tu faţă de mine o bunătate iubitoare ca a lui Iehova, ca să nu mor?+ 15  Tu nu-ţi vei retrage niciodată bunătatea iubitoare de la casa mea!+ Nici chiar atunci când Iehova îi va nimici pe toţi duşmanii lui David de pe faţa pământului, 16  numele lui Ionatan nu va fi şters din casa lui David!+ Iehova să-i tragă la răspundere pe duşmanii lui David!“ 17  Astfel, Ionatan i-a făcut iarăşi jurământ lui David, căci îl iubea. Într-adevăr, îl iubea ca pe propriul său suflet.+ 18  Şi Ionatan i-a mai spus: „Mâine este lună nouă+ şi cu siguranţă se va observa lipsa ta, fiindcă locul tău va rămâne gol. 19  Iar poimâine se va observa cu siguranţă şi mai mult lipsa ta. Du-te în locul unde te-ai ascuns+ data trecută* şi rămâi lângă piatra asta de aici. 20  Eu voi trage trei săgeţi spre o parte a ei, ţintind unde voi vrea. 21  Şi iată că îl voi trimite pe slujitor, zicând: «Du-te şi găseşte săgeţile!» Dacă îi voi spune slujitorului aşa: «Iată că săgeţile sunt dincoace de tine, ia-le!», atunci vino, căci aceasta înseamnă pace pentru tine şi nu este nimic, viu este Iehova!+ 22  Dar dacă îi voi spune tânărului: «Iată că săgeţile sunt dincolo de tine!», atunci du-te, căci Iehova te-a trimis. 23  În ce priveşte cuvintele pe care le-am vorbit+ eu cu tine, Iehova să fie între mine şi tine pe timp indefinit!“+ 24  Şi David s-a ascuns pe câmp.+ Apoi a venit luna nouă şi regele s-a aşezat la masă ca să mănânce.+ 25  Regele şedea ca în celelalte dăţi pe locul lui, pe locul de lângă perete. Ionatan era în faţa lui, iar Abner+ şedea alături de Saul, dar locul lui David a rămas gol. 26  Saul n-a zis nimic în ziua aceea, căci îşi zicea: „S-a întâmplat ceva cu el şi nu este curat,+ fiindcă nu s-a purificat“. 27  A doua zi, ziua după luna nouă, locul lui David a rămas tot gol. Atunci Saul i-a zis fiului său Ionatan: „De ce n-a venit fiul lui Iese+ la masă nici ieri, nici astăzi?“ 28  Şi Ionatan i-a răspuns lui Saul: „David m-a rugat mult să-l las să se ducă până la Betleem.+ 29  Şi a mai zis: «Lasă-mă să plec, te rog, fiindcă avem de adus în oraş o jertfă a familiei şi chiar fratele meu mi-a poruncit acest lucru. Dacă am găsit deci favoare în ochii tăi, lasă-mă, te rog, să plec pe neobservate, ca să-mi văd fraţii». Iată de ce n-a venit la masa regelui“. 30  Atunci Saul s-a aprins de mânie+ împotriva lui Ionatan şi i-a zis: „Fiu de slujnică răzvrătită!+ Nu ştiu eu foarte bine că îl alegi pe fiul lui Iese, spre propria ta ruşine şi spre ruşinea goliciunii mamei tale?+ 31  Căci, câte zile va trăi pe pământ fiul lui Iese, nu vei fi întărit nici tu, nici domnia ta.+ Acum, trimite să-l aducă la mine, căci este destinat morţii!“+ 32  Însă Ionatan i-a răspuns tatălui său, Saul, şi i-a zis: „De ce să fie omorât?+ Ce-a făcut?“+ 33  Atunci Saul a aruncat suliţa înspre el ca să-l lovească,+ şi Ionatan a înţeles că tatăl său hotărâse să-l omoare pe David.+ 34  Ionatan s-a ridicat imediat de la masă, aprins de mânie,+ şi n-a mai mâncat pâine a doua zi după luna nouă, fiindcă se mâhnise pentru David+ şi fiindcă propriul său tată îl umilise.+ 35  Apoi Ionatan a ieşit de dimineaţă pe câmp, la locul stabilit cu David,+ şi avea cu el un slujitor tânăr. 36  El i-a zis slujitorului său: „Aleargă, te rog, şi găseşte săgeţile pe care le trag“.+ Slujitorul a alergat, iar Ionatan a tras săgeata în aşa fel încât să treacă dincolo de el. 37  Când slujitorul a ajuns la locul săgeţii pe care Ionatan o trăsese, Ionatan a început să strige în urma slujitorului şi să zică: „Nu cumva săgeata este dincolo de tine?“+ 38  Şi Ionatan a mai strigat în urma slujitorului: „Grăbeşte-te! Acţionează repede! Nu sta!“ Şi slujitorul lui Ionatan s-a dus să strângă săgeţile, apoi a venit la stăpânul său. 39  Slujitorul n-a ştiut nimic, numai Ionatan şi David ştiau despre lucrul acesta. 40  După aceea, Ionatan i-a dat armele sale slujitorului său şi i-a zis: „Du-te şi du-le în oraş!“ 41  Slujitorul s-a dus, iar David s-a ridicat din locul acela, care era spre sud. Apoi a căzut cu faţa la pământ+ şi s-a plecat de trei ori. S-au sărutat+ unul pe altul şi au plâns unul pentru altul, iar David a plâns cel mai mult.+ 42  Şi Ionatan i-a zis lui David: „Du-te în pace,+ căci amândoi am jurat+ în numele lui Iehova, spunând: «Iehova să fie între mine şi tine, între urmaşii mei şi urmaşii tăi, pe timp indefinit!»“+ Atunci David s-a ridicat şi a plecat, iar Ionatan a intrat în oraş.

Note de subsol

Lit. „în ziua lucrătoare“.