Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Martorii lui Iehova

Română

Este Traducerea lumii noi exactă?

Este Traducerea lumii noi exactă?

Prima parte a Traducerii lumii noi a fost lansată în 1950. De atunci, unii au comentat sau au pus sub semnul întrebării exactitatea Traducerii lumii noi * deoarece în anumite locuri textul acesteia diferă de cel al altor traduceri ale Bibliei. Motivele ce stau la baza acestor diferențe sunt în strânsă legătură cu următoarele trei caracteristici ale traducerii.

  • Exactitate. Textul Traducerii lumii noi are la bază cercetări actuale și cele mai demne de încredere manuscrise antice. În schimb, King James Version din 1611 s-a bazat pe manuscrise care, în parte, nu erau atât de exacte și nici la fel de vechi precum cele folosite la realizarea Traducerii lumii noi.

  • Fidelitate. Traducerea lumii noi redă cu fidelitate mesajul original inspirat de Dumnezeu (2 Timotei 3:16). Multe traduceri ale Bibliei sacrifică fidelitatea față de mesajul lui Dumnezeu de dragul unor tradiții omenești, înlocuind de pildă numele personal al lui Dumnezeu, Iehova, cu titluri precum Domn sau Dumnezeu.

  • Literalitate. Spre deosebire de traducerile care parafrazează, Traducerea lumii noi redă textul original în mod literal atât timp cât aceasta nu duce la o exprimare nefirească sau nu umbrește ideea din original. Traducerile care parafrazează ar putea să introducă idei omenești sau să omită detalii importante.

Diferențe între Traducerea lumii noi și alte traduceri

Cărți lipsă. În Bibliile lor, Biserica Romano-Catolică și cea Ortodoxă Răsăriteană au inclus cărți cunoscute drept apocrife. Cu toate acestea, acele cărți nu fac parte din canonul iudaic. Și, fapt demn de remarcat, Biblia afirmă că iudeilor „le-au fost încredințate cuvintele sacre ale lui Dumnezeu” (Romani 3:1, 2). Prin urmare, Traducerea lumii noi și multe alte traduceri moderne exclud pe bună dreptate cărțile apocrife.

Versete lipsă. Spre deosebire de Traducerea lumii noi, alte traduceri adaugă versete și expresii care nu fac parte din cele mai vechi manuscrise biblice disponibile. Multe versiuni moderne fie le omit, fie recunosc că acestea nu au la bază surse demne de încredere. *

Redări diferite. Uneori, traducerea cuvânt cu cuvânt a unui text poate să creeze confuzie sau să inducă în eroare cititorul. De pildă, afirmația lui Isus din Matei 5:3 este tradusă în unele versiuni: „Ferice de cei săraci în duh” (Cornilescu, 1996). În opinia multora, redarea literală „săraci în duh” este neclară, în timp ce alții consideră că Isus sublinia valoarea umilinței sau a sărăciei. Cu toate acestea, Isus a vrut să transmită ideea că adevărata fericire derivă din recunoașterea necesității de a ne lăsa călăuziți de Dumnezeu. Traducerea lumii noi redă exact sensul textului original: „Fericiți sunt cei conștienți de necesitățile lor spirituale” (Matei 5:3).

Comentarii pozitive la adresa Traducerii lumii noi din partea unor erudiți care nu sunt Martori

  • Într-o scrisoare datată 8 decembrie 1950, reputatul erudit și traducător al Bibliei Edgar Goodspeed a scris despre Scripturile grecești creștine – Traducerea lumii noi: „Mă interesează lucrarea dumneavoastră misionară de proporții mondiale, iar această traducere liberă, directă și plină de viață mi-a plăcut foarte mult. Pot confirma că, în multe aspecte, ea reflectă o erudiție ireproșabilă și profundă”.

    Edgar Goodspeed

  • Profesorul Allen Wikgren, de la Universitatea Chicago, a numit Traducerea lumii noi un exemplu de versiune biblică în limbaj modern care nu se bazează pe alte traduceri, ci „se remarcă prin caracterul original și independent al exprimării” (The Interpreter’s Bible, volumul I, pagina 99).

  • Biblistul britanic Alexander Thomson a scris despre Scripturile grecești creștine – Traducerea lumii noi: „Această traducere este în mod evident opera unor erudiți competenți și ingenioși, care au căutat să redea cât mai bine posibil sensul textului grecesc, folosind toate resursele limbii engleze” (The Differentiator, aprilie 1952, pagina 52).

  • În pofida unor redări pe care le socotea neobișnuite, scriitorul Charles Francis Potter a afirmat: „Traducătorii, care au rămas anonimi, au redat, fără doar și poate, textul celor mai bune manuscrise grecești și ebraice, vădind o erudiție și un discernământ remarcabile în abordarea lor” (The Faiths Men Live By, pagina 300).

  • Deși a fost de părere că Traducerea lumii noi prezintă unele caracteristici neobișnuite, dar și unele de înaltă clasă, Robert McCoy și-a încheiat recenzia asupra acesteia afirmând: „Traducerea Noului Testament constituie o dovadă că în cadrul acestei mișcări [în cadrul religiei Martorilor lui Iehova] există erudiți capabili să soluționeze în mod inteligent multele probleme pe care le ridică traducerea Bibliei” (Andover Newton Quarterly, ianuarie 1963, pagina 31).

  • Profesorul Samuel MacLean Gilmour, deși nu a fost de acord cu unele redări din Traducerea lumii noi, a recunoscut că traducătorii acesteia „au dat dovadă de o excepțională competență în materie de greacă” (Andover Newton Quarterly, septembrie 1966, pagina 26).

  • În analiza sa asupra textului Traducerii lumii noi folosit în Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures, conferențiarul Thomas Winter a scris: „Traducerea realizată de comitetul anonim este în întregime actuală și cât se poate de exactă” (The Classical Journal, aprilie-mai 1974, pagina 376).

  • Profesorul Benjamin Kedar, un ebraist din Israel, a afirmat în 1989: „În cadrul cercetărilor mele lingvistice legate de Biblia ebraică și de traduceri, fac deseori referire la ediția engleză a lucrării cunoscute ca Traducerea Lumii Noi. Astfel, mi se confirmă de repetate ori impresia că această lucrare reflectă o străduință sinceră de a ajunge la o înțelegere cât mai exactă a textului”.

  • În urma unei analize asupra a nouă traduceri importante în engleză ale Bibliei, Jason David BeDuhn, profesor de studii religioase, a scris: „NW [Traducerea lumii noi] se distinge între traducerile comparate prin exactitatea ei”. Deși publicul larg și mulți bibliști consideră că unele diferențe de redare dintre Traducerea lumii noi și alte versiuni ale Bibliei sunt rezultatul prejudecăților religioase ale traducătorilor ei, BeDuhn a afirmat: „Majoritatea diferențelor se datorează unei mai mari exactități a versiunii NW, aceasta fiind o traducere literală, atentă a expresiilor originale folosite de scriitorii Noului Testament” (Truth in Translation, paginile 163, 165).

^ par. 2 Comentariile se aplică la edițiile în limba engleză ale Traducerii lumii noi precedente ediției revizuite din 2013.

^ par. 8 Consultați, de exemplu, Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, traducere de D. Cornilescu, 1921, și Biblia sau Sfânta Scriptură, ediția jubiliară a Sfântului Sinod, 2001. Unele versete adăugate în aceste versiuni sunt: Matei 17:21; 18:11; 23:14; Marcu 7:16; 9:44, 46; 11:26; 15:28; Luca 17:36; 23:17; Ioan 5:4; Faptele 8:37; 15:34; 24:7; 28:29 și Romani 16:24. Cele două versiuni conțin și un fragment ce susține Treimea introdus în 1 Ioan 5:7, 8, fragment adăugat la sute de ani după ce Biblia a fost scrisă.