Salt la conţinut

BIBLIA SCHIMBĂ VIAȚA OAMENILOR

Am avut un temperament vulcanic

Am avut un temperament vulcanic
  • Anul nașterii: 1975

  • Țara: Mexic

  • Înainte: era violent; a fost un deținut periculos

DESPRE TRECUTUL MEU

M-am născut în San Juan Chancalaito, un orășel din statul Chiapas, Mexic. Familia mea aparține populației chol, un grup etnic de origine mayașă. Am fost 12 copii la părinți, eu fiind al cincilea. Când eram mic, eu și frații mei am studiat Biblia cu Martorii lui Iehova. Din păcate însă, nu am aplicat sfaturile Bibliei în acei ani.

La 13 ani, deja mă drogam și furam. Atunci am și plecat de acasă și m-am tot mutat dintr-un loc în altul. La 16 ani, am început să lucrez pe o plantație de marijuana. Lucram acolo de un an, când, într-o noapte, în timp ce transportam cu barca o cantitate mare de marijuana, am fost atacați de o bandă a unui cartel rival. Erau înarmați până-n dinți. Ca să scap, a trebuit să mă arunc în râu, care m-a dus departe în aval. Apoi, am fugit în Statele Unite.

Aici, am continuat să fac trafic cu droguri și am intrat în tot mai multe probleme. La 19 ani, am fost arestat și condamnat la închisoare pentru jaf și tentativă de omor. În închisoare, m-am alăturat unei bande și am comis mai multe acte de violență. Conducerea închisorii m-a transferat la un penitenciar de maximă siguranță din Lewisburg, Pennsylvania.

Acolo, am mers din rău în mai rău. Aveam deja tatuajele bandei, așa că a fost foarte ușor să mă alătur aceleiași bande. Am devenit chiar mai violent decât înainte, iar încăierările se țineau lanț. Odată, în curtea penitenciarului, m-am implicat într-o bătaie între bande. A fost o luptă crâncenă: ne-am lovit cu bâte de baseball și greutăți pentru exerciții. Pentru a pune capăt bătăii, gardienii au trebuit să folosească gaze lacrimogene. După acest episod, conducerea închisorii m-a trimis într-o secție specială a penitenciarului, pentru deținuți periculoși. Aveam un temperament vulcanic și o vorbire murdară. Mi-era ușor să îi bat pe alții. De fapt, chiar îmi plăcea. Nu aveam niciun fel de remușcări.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIAȚA

În secția specială trebuia să stau în celulă cea mai mare parte a zilei. Pentru a-mi umple timpul, am început să citesc Biblia. Mai târziu, un gardian mi-a dat cartea Tu poți trăi pentru totdeauna în paradis pe pământ *. În timp ce citeam acest auxiliar de studiere a Bibliei, îmi aminteam de multe dintre lucrurile învățate în copilărie, când studiam Biblia cu Martorii. Am reflectat atunci la cât de mult decăzusem din cauza personalității mele violente. M-am gândit la familia mea. Două dintre surorile mele erau Martore ale lui Iehova, așa că mi-am spus: „Ele pot trăi veșnic”. Apoi m-am întrebat: „Eu de ce n-aș putea?”. Acesta a fost momentul când m-am hotărât să mă schimb.

Mi-am dat seama că aveam nevoie de ajutor ca să mă schimb. Prin urmare, m-am rugat și l-am implorat pe Iehova Dumnezeu să mă ajute. Apoi, am scris la filiala Martorilor lui Iehova din Statele Unite și am solicitat un studiu biblic. Filiala a luat măsuri ca o congregație din apropiere să ia legătura cu mine. Pe atunci, doar membrilor familiei le era permis să mă viziteze, astfel că un frate din congregație a început să-mi trimită scrisori de încurajare și publicații biblice. Ca urmare, dorința de a mă schimba a devenit și mai puternică.

O realizare extraordinară a fost decizia de a părăsi banda din care făcusem parte atâția ani. Liderul bandei era în aceeași secție cu mine, așa că l-am abordat într-una din perioadele de recreere și i-am spus că vreau să devin Martor al lui Iehova. Spre surprinderea mea, mi-a zis: „Dacă vorbești serios, fă-o. Nu mă pun cu Dumnezeu. Dar dacă vrei să ieși din bandă din alt motiv, știi care sunt consecințele”.

În următorii doi ani, personalul închisorii a văzut schimbările pe care le-am făcut în personalitate. De aceea, gardienii au fost mai îngăduitori cu mine. De exemplu, când mă scoteau din celulă și mă duceau la dușuri, nu-mi mai puneau cătușele. Unul dintre ei chiar m-a îndemnat să continui să fac schimbări. De fapt, în ultimul an de detenție, am fost transferat la o unitate-satelit de minimă securitate de lângă închisoarea principală. În 2004, după 10 ani de detenție, am fost eliberat și deportat în Mexic cu un autobuz al închisorii.

La scurt timp, am găsit o sală a Regatului a Martorilor lui Iehova. La prima întrunire am purtat uniforma de deținut, singura îmbrăcăminte decentă pe care o aveam. În ciuda înfățișării mele, Martorii m-au primit cu căldură. Bunătatea pe care au manifestat-o m-a convins că sunt creștini adevărați. (Ioan 13:35) La acea întrunire, bătrânii de congregație au luat măsuri să încep un studiul biblic în adevăratul sens al cuvântului. M-am botezat ca Martor al lui Iehova un an mai târziu, în 3 septembrie 2005.

În ianuarie 2007, am început serviciul cu timp integral, dedicând lunar 70 de ore pentru a-i ajuta pe alții să învețe din Biblie. În 2011, am absolvit Școala Biblică pentru Frați Necăsătoriți (numită acum Școala pentru Evanghelizatori ai Regatului). Școala m-a ajutat mult să îmi îndeplinesc responsabilitățile în congregație.

Acum îi învăț cu bucurie pe alții să fie pașnici

În 2013, m-am căsătorit cu Pilar, draga mea soție. Ea mai spune în glumă că îi vine greu să creadă lucrurile pe care i le povestesc despre trecutul meu. Niciodată nu am revenit la acel mod de viață. Atât eu, cât și soția mea suntem convinși că personalitatea pe care o am în prezent e o dovadă a puterii Bibliei de a schimba viața oamenilor. (Romani 12:2)

FOLOASE

Cuvintele lui Isus din Luca 19:10 s-au adeverit și în cazul meu: „Fiul omului [Isus] a venit să caute și să salveze ce era pierdut”. Nu mai am sentimentul că sunt pierdut și nici nu le mai fac rău altora. Datorită Bibliei, am cel mai nobil scop în viață și mă bucur de relații pașnice cu alții și, cel mai important, de o relație strânsă cu Creatorul meu, Iehova.

[NOTA DE SUBSOL]

^ par. 5 Această carte, publicată de Martorii lui Iehova, nu se mai tipărește. În prezent, principalul lor auxiliar de studiere a Bibliei este cartea Ce ne învață Biblia?.