Salt la conţinut

TINERII SE ÎNTREABĂ

Ce să fac dacă un părinte este bolnav?

Ce să fac dacă un părinte este bolnav?

Majoritatea tinerilor nu-și pun problema îngrijirii cuiva drag. La urma urmei, ar putea trece ani până când părinții lor vor avea probleme de sănătate.

Dar dacă tatăl tău sau mama ta se îmbolnăvește când ești încă adolescent? Să vedem ce spun două tinere care s-au confruntat cu această situație.

 Povestea lui Emmaline

Mama mea are sindromul Ehlers-Danlos (EDS), o boală cronică dureroasă, care afectează articulațiile, pielea și vasele de sânge.

Nu există tratament pentru această boală, iar starea mamei s-a agravat în ultimii zece ani. Uneori, hematocritul era atât de scăzut, încât viața îi era pusă în pericol; alteori, durerile erau atât de mari, încât nu-și mai dorea să trăiască.

Eu și familia mea suntem Martori ai lui Iehova, iar congregația noastră este o sursă de mângâiere pentru noi. De exemplu, o fată de vârsta mea ne-a trimis recent o vedere pe care a scris cât de mult ne iubește și că putem conta oricând pe ea. E atât de plăcut să ai o astfel de prietenă!

Biblia m-a ajutat foarte mult. Unul dintre versetele mele preferate este Psalmul 34:18, unde se spune: „Iehova este lângă cei cu inima frântă”. Alt verset care îmi place este cel din Evrei 13:6: „Iehova este ajutorul meu, nu mă voi teme!”.

Acesta din urmă are o semnificație aparte pentru mine. Teama mea cea mai mare este că mama va muri. O iubesc nespus de mult și sunt recunoscătoare pentru fiecare zi în care o am lângă mine. Versetul mă ajută să înțeleg că pot înfrunta viitorul cu încredere, indiferent ce se va întâmpla.

Mai am o teamă. EDS este o boală ereditară. Mama a moștenit-o de la mama ei, iar eu, de la ea. Ați ghicit: și eu am EDS. Dar versetul din Evrei 13:6 mă asigură că Iehova va fi „ajutorul meu” și în această privință.

Între timp, mă străduiesc să mă bucur de ceea ce am acum, să nu trăiesc în trecut și să nu îmi fac griji cu privire la viitor. M-aș deprima dacă aș compara limitele de acum ale mamei cu capacitățile ei de altădată. Biblia spune că încercările noastre sunt ‘de o clipă și ușoare’ în comparație cu perspectiva de a trăi veșnic, fără a fi bolnav (2 Corinteni 4:17; Revelația 21:1-4).

Gândește-te: Ce o ajută pe Emmaline să aibă o atitudine pozitivă? Cum poți gândi și tu pozitiv când te confrunți cu necazuri?

 Povestea lui Emily

Când eram la liceu, tata a avut primul episod de depresie. A fost ca și cum tatăl meu de altădată dispăruse și altul îi luase locul. De atunci, tata se luptă cu sentimente de tristețe, frici iraționale și atacuri de anxietate. Au trecut 15 ani. Cât de dureros trebuie să fie pentru el când e copleșit de tristețe, deși știe că nu are absolut niciun motiv pentru a fi trist!

Suntem Martori ai lui Iehova, iar congregația ne-a fost de un real ajutor. Colaboratorii în credință au fost amabili și înțelegători și niciunul nu l-a făcut pe tata să se simtă inutil în congregație. Când văd cum suportă această încercare, îl iubesc și mai mult.

Îmi lipsește tatăl meu de altădată, cel care nu era copleșit de anxietate, care nu suferea, care era fericit. Mă simt groaznic văzându-l cum se luptă zi de zi cu un dușman nevăzut, care există doar în mintea lui.

Totuși, tata luptă din greu să-și păstreze o gândire pozitivă. Recent, într-una din perioadele lui întunecate, s-a străduit să citească zilnic puțin din Biblie, chiar și numai câteva versete. Asta l-a întărit mult. O asemenea rutină, aparent neînsemnată, a fost salutară. N-am fost niciodată așa de mândră de tata ca în acea perioadă grea.

Îmi place mult versetul din Neemia 8:10, unde se spune: „Bucuria lui Iehova este fortăreața voastră!”. E atât de adevărat! Bucuria pe care o simt când sunt în mijlocul congregației, când particip din plin la program, mă ajută să-mi umplu golul sufletesc. Întreaga zi radiez de bucurie. Din exemplul tatălui meu am învățat că, indiferent ce luptă purtăm, Iehova este mereu alături de noi.

Gândește-te: Cum l-a sprijinit Emily pe tatăl ei pe parcursul bolii? Cum poți ajuta și tu pe cineva care suferă de depresie?