Salt la conţinut

TINERII SE ÎNTREABĂ

Cum pot să fac față situațiilor tragice?

Evenimente tragice se pot abate asupra oricui. „Nu cei iuți câștigă cursa, nici cei puternici lupta”, spune Biblia. „Evenimentele neprevăzute îi ajung pe toți”, chiar și pe tineri (Eclesiastul 9:11). Cum au făcut față aceștia unor astfel de situații? Îți prezentăm în continuare două experiențe ale unor tineri.

 REBEKAH

Părinții mei au divorțat când aveam 14 ani.

Nu puteam să cred că părinții mei divorțează; îmi tot spuneam că tata are nevoie de puțin timp pentru el. O iubea pe mama, de ce ar fi părăsit-o? De ce m-ar fi părăsit pe mine?

Nu puteam să vorbesc cu nimeni despre ce se întâmpla. Voiam, pur și simplu, să nu mă mai gândesc la asta. Eram furioasă, deși pe atunci nu realizam. Am început să am stări de anxietate și probleme cu somnul.

Când aveam 19 ani, mama a murit de cancer. Era cea mai bună prietenă a mea.

Dacă divorțul părinților a fost un șoc pentru mine, moartea mamei a fost devastatoare. Nici acum nu mi-am revenit. Am probleme și mai mari cu somnul și încă mă confrunt cu stări de anxietate.

Au fost totuși câteva lucruri care m-au ajutat. De exemplu, Proverbele 18:1 ne avertizează să nu ne izolăm, așa că mă străduiesc să urmez acest sfat.

În plus, fiind Martoră a lui Iehova, citesc publicațiile noastre bazate pe Biblie. Una dintre acestea, cartea Tinerii se întreabă – Răspunsuri practice, m-a ajutat în perioada în care părinții mei au divorțat. Îmi amintesc îndeosebi capitolul „Cum pot fi fericit într-o familie cu un singur părinte?”, din volumul al II-lea.

Unul dintre pasajele mele preferate, care m-a ajutat să fac față anxietății, este cel din Matei 6:25-34. În versetul 27, Isus a pus următoarea întrebare: „Cine dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga un cot * la durata vieții lui?”.

Lucruri rele i se pot întâmpla fiecăruia, dar am învățat din exemplul mamei că important este modul în care reacționăm în fața necazurilor. Ea a trecut prin multe – un divorț, iar, mai târziu, o boală ce i-a provocat moartea –, dar a păstrat mereu o atitudine pozitivă, iar credința ei în Dumnezeu a rămas puternică până la sfârșit. Nu voi uita niciodată ceea ce m-a învățat mama despre Iehova.

Gândește-te: Cum te poate ajuta citirea Bibliei și a publicațiilor biblice să faci față evenimentelor tragice? (Psalmul 94:19)

 CORDELL

Când aveam 17 ani, l-am văzut pe tatăl meu dându-și ultima suflare. Pierderea lui a fost cel mai rău lucru care mi s-a întâmplat vreodată. Am fost distrus.

Îmi ziceam că nu e mort, că sub cearceafuri nu era corpul lui. Mi-am spus: „Mâine se va trezi”. Mă simțeam gol pe dinăuntru și pierdut.

Eu și familia mea suntem Martori ai lui Iehova, iar congregația noastră s-a dovedit un ajutor extraordinar când tata a murit. Frații ne-au adus de mâncare, s-au oferit să stea cu noi și ne-au rămas aproape, iar asta nu doar pentru o perioadă scurtă, ci multă vreme. Pentru mine, sprijinul lor a fost o dovadă că Martorii lui Iehova sunt creștini adevărați (Ioan 13:35).

M-a încurajat foarte mult textul din 2 Corinteni 4:17, 18. Acolo se spune: „Chiar dacă necazul este de-o clipă și ușor, el produce pentru noi o glorie care devine tot mai mare și este veșnică, în timp ce noi nu ne ținem privirea ațintită asupra lucrurilor care se văd, ci asupra lucrurilor care nu se văd, căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, dar lucrurile care nu se văd sunt veșnice”.

Ultimul verset a avut un efect puternic asupra mea. Suferința tatălui meu a fost temporară, dar ceea ce ne promite Dumnezeu este veșnic. Moartea tatălui meu mi-a dat ocazia să meditez la modul în care îmi trăiam viața și să-mi schimb obiectivele.

Gândește-te: Cum poți să-ți reevaluezi obiectivele în viață în urma unei situații tragice prin care treci? (1 Ioan 2:17)

^ par. 9 Un cot este o unitate de măsură ce măsoară aproximativ 45 cm.