TINERII SE ÎNTREABĂ
De ce îmi fac tăieturi singură?
Ce înseamnă a-ți face tăieturi?
Este un obicei compulsiv, o formă de automutilare prin care cineva își face rău cu un obiect ascuțit. Unii practică alte forme de automutilare: își provoacă tot felul de leziuni arzându-se sau lovindu-se. Deși articolul de față vorbește despre provocarea de tăieturi, principiile prezentate se aplică la toate formele de automutilare.
Testează-ți cunoștințele. Adevărat sau fals?
Doar fetele își fac tăieturi.
Dacă cineva se taie, încalcă porunca biblică din Leviticul 19:28, unde se spune: „Să nu vă faceți tăieturi în carne“.
Răspunsuri corecte:
Fals. Deși acest obicei este mai răspândit în rândul fetelor, și unii băieți își fac tăieturi sau practică alte forme de automutilare.
Fals. Cuvintele din Leviticul 19:28 se referă la un ritual antic păgân, nu la obiceiul compulsiv analizat în acest articol. Totuși, e logic să credem că iubitorul nostru Creator nu dorește să ne facem rău (1 Corinteni 6:12; 2 Corinteni 7:1; 1 Ioan 4:8).
De ce au unii acest obicei?
Testează-ți cunoștințele. După părerea ta, care afirmație este corectă?
Unii își fac tăieturi . . .
pentru că încearcă să facă față unei suferințe emoționale.
pentru că încearcă să se sinucidă.
Răspuns corect: A. Majoritatea celor care își fac tăieturi nu vor să moară. Ei vor doar să pună capăt zbuciumului sufletesc.
Iată ce au spus unele tinere despre obiceiul lor.
Celia: „După ce mă tăiam, mă simțeam ușurată“.
Tamara: „Era o portiță de scăpare. Preferam să simt durere fizică decât durere afectivă“.
Carrie: „Mă săturasem să fiu tot timpul tristă. Obiceiul acesta îmi distrăgea atenția de la tristețe și mi-o îndrepta asupra durerii fizice“.
Jerrine: „Ori de câte ori îmi făceam tăieturi, aproape că pierdeam contactul cu realitatea și îmi imaginam că aveam să scap de probleme. Îmi plăcea ideea“.
Dacă ai acest obicei, cum îi poți pune capăt?
Rugăciunea adresată lui Iehova Dumnezeu poate fi un pas vital în acest sens. Biblia ne îndeamnă ‘să ne aruncăm toate îngrijorările asupra lui, pentru că el se interesează de noi’ (1 Petru 5:7).
Sugestie: Începe cu rugăciuni scurte, poate doar spunându-i lui Iehova „Am nevoie de ajutor“. Apoi, cu timpul, vei reuși să te deschizi și să îți verși inima înaintea ‘Dumnezeului oricărei mângâieri’ (2 Corinteni 1:3, 4).
Rugăciunea nu constituie un simplu sprijin psihologic, ci un mijloc real de comunicare cu Tatăl tău ceresc, care promite: „Te voi ajuta. Te voi sprijini cu mâna mea dreaptă a dreptății“ (Isaia 41:10).
Mulți tineri care s-au luptat cu acest obicei au mai găsit mângâiere vorbind cu unul dintre părinți sau cu un alt adult de încredere. Iată experiențele unor tinere care au procedat astfel.
Întrebări la care să meditezi
Când vei fi pregătită să ceri ajutor, cui i-ai putea destăinui sentimentele tale?
Ce îi poți spune lui Iehova Dumnezeu în rugăciune despre problema ta?
Ai putea găsi două metode — ce nu presupun automutilare — prin care să te eliberezi de stres și de anxietate?