Salt la conţinut

TINERII SE ÎNTREABĂ

Creație sau evoluție? Partea I: De ce cred eu în Dumnezeu?

Creație sau evoluție? Partea I: De ce cred eu în Dumnezeu?

 Creație sau evoluție?

Crezi că Dumnezeu a creat toate lucrurile? Dacă da, să știi că mulți alți tineri, dar și adulți îți împărtășesc convingerile. Unii însă consideră că viața și universul au apărut de la sine, fără intervenția vreunei „Ființe Supreme”.

Știai că? În ambele tabere există persoane care se grăbesc să spună ceea ce cred, fără însă să știe de ce cred acel lucru.

  • Unii cred în creație pentru că așa au fost învățați la biserică.

  • Mulți cred în evoluție pentru că așa au fost învățați la școală.

Această serie de articole te va ajuta să-ți consolidezi credința în creație și să le-o poți explica altora. Mai întâi de toate, trebuie să-ți pui o întrebare fundamentală:

 De ce cred eu în Dumnezeu?

De ce este importantă această întrebare? Deoarece Biblia te îndeamnă să-ți folosești capacitățile mintale, „puterea rațiunii” tale (Romani 12:1). Asta înseamnă că credința ta în Dumnezeu nu trebuie să se bazeze doar pe

  • sentimente („Simt că trebuie să existe o putere superioară”)

  • influența altora („Trăiesc într-o comunitate religioasă”)

  • presiuni exercitate de alții („Părinții m-au învățat să cred în Dumnezeu – sau în altceva”)

Dimpotrivă, trebuie să te convingi personal că Dumnezeu există și să ai motive întemeiate pentru convingerea ta.

Așadar, ce te convinge pe tine că Dumnezeu există? Foaia de lucru intitulată „De ce cred eu în Dumnezeu?” te va ajuta să-ți întărești convingerea. În plus, s-ar putea să-ți fie de folos să citești răspunsurile altor tineri la întrebarea de mai sus.

„Când profesorul ne explică la ore cum funcționează corpul uman, nu am nici cea mai mică îndoială că Dumnezeu există. Fiecare parte a corpului are propria funcție, stabilită până în cele mai mici detalii, iar toate aceste funcții sunt îndeplinite adesea fără ca noi să ne dăm seama. Corpul omenesc este de-a dreptul uluitor!” (Teresa)

„Când văd un zgârie-nori, un vas de croazieră sau o mașină, mă întreb «Cine a fost constructorul?». E nevoie de oameni inteligenți pentru a construi o mașină: pentru ca ea să meargă bine, o mulțime de componente mici trebuie să funcționeze perfect. Iar, dacă mașinile sunt construite de cineva, atunci și noi, oamenii, trebuie să fi fost «construiți» de cineva.” (Richard)

„Când mă gândesc că până și celor mai inteligente minți umane le-au trebuit sute de ani să înțeleagă o fărâmă din univers, ideea că universul a venit în existență fără ajutorul unei minți inteligente mi se pare total absurdă!” (Karen)

„Cu cât studiez mai mult științele naturii, cu atât evoluția mi se pare mai puțin credibilă. Am meditat, de pildă, la precizia matematică vizibilă în natură și la unicitatea omului, inclusiv la necesitatea noastră de a ști cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm. Evoluția încearcă să explice toate acestea în termeni specifici regnului animal, dar nu a reușit niciodată să explice de ce noi, oamenii, suntem unici. După părerea mea, trebuie mai multă «credință» să crezi în evoluție decât să crezi în existența unui Creator.” (Anthony)

 Cum să le explic altora convingerile mele

Ce ai putea face dacă colegii își bat joc de tine deoarece crezi în ceva ce nu se vede sau dacă ei spun că evoluția este un fapt „dovedit” științific?

În primul și-n primul rând, fii sigur pe ceea ce crezi. Nu trebuie să te lași intimidat și nici nu trebuie să-ți fie rușine de ceea ce crezi (Romani 1:16). Nu uita:

  1. Mulți alți oameni cred în Dumnezeu. Printre ei se numără persoane foarte inteligente, specializate în unele domenii științifice. De exemplu, există savanți care cred în Dumnezeu.

  2. Când unii oameni spun că nu cred în Dumnezeu, în realitate vor să spună că nu-l înțeleg pe Dumnezeu. În loc să aducă dovezi în sprijinul ideii lor, ei pun întrebări de genul „Dacă Dumnezeu există, de ce permite el suferința?”. Cu alte cuvinte, ei trec problema din plan intelectual în plan afectiv.

  3. Oamenii au „necesități spirituale” (Matei 5:3). Aici intră și necesitatea de a crede în Dumnezeu. Prin urmare, dacă cineva spune că nu există Dumnezeu, el, nu tu, are responsabilitatea de a explica cum a ajuns la această concluzie (Romani 1:18-20).

  4. Credința în Dumnezeu e cât se poate de logică. Este în deplină armonie cu dovezile potrivit cărora viața nu a putut apărea de la sine. Nu există dovezi care să sprijine ideea că viața a apărut brusc, din materie nevie.

Ce ai mai putea spune dacă cineva te întreabă de ce crezi în Dumnezeu? Iată câteva variante.

Când cineva spune: „Numai cei neinstruiți cred în Dumnezeu”.

Ai putea răspunde: „Chiar accepți și tu clișeul ăsta? Eu, nu. S-a făcut un studiu la care au participat peste 1 600 de profesori de știință de la diverse universități de elită. O treime dintre ei nu se declară atei sau agnostici. * Ai spune că acești profesori sunt lipsiți de inteligență doar pentru că cred în Dumnezeu?”.

Când cineva spune: „Dacă Dumnezeu există, de ce este atâta suferință în lume?”.

Ai putea răspunde: „Poate vrei să zici că nu înțelegi cum anume acționează Dumnezeu – sau mai degrabă cum nu pare să acționeze. [Permite-i să răspundă.] La întrebarea de ce există atâta suferință, eu am găsit un răspuns care m-a satisfăcut. Însă, ca să-l înțelegi, trebuie să examinăm mai întâi câteva învățături biblice. Ai vrea să afli mai multe?”.

În articolul următor vom analiza de ce teoria evoluției nu poate aduce explicații satisfăcătoare la existența omului.

^ par. 24 Sursa: Social Science Research Council, „Religion and Spirituality Among University Scientists”, de Elaine Howard Ecklund, 5 februarie 2007.