Salt la conţinut

Salt la cuprins

 RELATARE AUTOBIOGRAFICĂ

Am găsit ceva mai preţios decât celebritatea

Am găsit ceva mai preţios decât celebritatea

În 1984, când eram adolescentă, am devenit celebră peste noapte odată cu câştigarea titlului „Miss Hong Kong”. Fotografia mea a apărut pe prima pagină a revistelor şi a ziarelor. Am cântat, am dansat, am dat interviuri, am fost moderatoare TV, am purtat haine frumoase şi am apărut în compania unor oameni importanţi, cum ar fi guvernatorul Hong Kong-ului.

După un an am devenit actriţă de cinema şi am interpretat rolul principal în câteva filme. Eram căutată de reporteri şi de fotografi. Luam parte la premiere, la inaugurări, la prânzuri speciale şi la dineuri. Eram mereu în centrul atenţiei.

Într-un film de acţiune

Cu timpul însă am constatat că viaţa de vedetă nu era aşa cum mi-o imaginasem. Am jucat în special în filme de acţiune, ceea ce era foarte periculos deoarece actorii din Hong Kong nu foloseau dubluri atât de des ca actorii de la Hollywood. Am executat scene de cascadorie, de exemplu am sărit cu motocicleta peste o maşină. Multe dintre filmele în care am jucat erau imorale şi violente, iar unele dintre ele aveau tentă spiritistă.

În 1995 m-am căsătorit cu un producător de film. Deşi, aparent, aveam tot ce-mi trebuia ca să fiu fericită: celebritate, bogăţie şi un soţ iubitor, eram tristă şi deprimată. De aceea am decis să mă retrag din lumea filmului.

ÎMI ADUC AMINTE DE CREDINŢA MEA DIN COPILĂRIE

Am început să-mi aduc aminte cu drag de credinţa pe care o aveam în copilărie. Pe atunci, eu şi sora mea mergeam în fiecare sâmbătă la o familie de Martori ai lui Iehova. Joe McGrath, capul familiei, studia Biblia cu noi şi cu cele trei fete ale sale. Erau o familie iubitoare, iar unchiul Joe, cum îi spuneam noi, îşi trata soţia şi copiii cu mult respect. Îmi plăcea să-i însoţesc la întrunirile lor creştine, iar uneori mergeam cu ei la congrese. Ce vremuri frumoase au fost acelea! Compania Martorilor îmi dădea un sentiment de siguranţă.

Dar acasă mi s-au întâmplat lucruri care m-au marcat. Din cauza modului său de viaţă, tata i-a produs multă suferinţă mamei mele, astfel că ea s-a îmbolnăvit de depresie cronică. Când aveam în jur de 10 ani, mama a rupt legătura cu Martorii lui  Iehova. Eu am continuat să studiez Biblia, deşi fără prea multă tragere de inimă, iar la vârsta de 17 ani m-am botezat. Totuşi, la puţin timp după aceea am adoptat o conduită nepotrivită pentru un creştin şi n-am mai putut face parte din congregaţie.

DECID SĂ MĂ ÎNTORC

La puţin timp după ce m-am căsătorit, am fost vizitată de doi supraveghetori din congregaţia locală a Martorilor lui Iehova. Ei mi-au explicat cum puteam să mă întorc la Iehova Dumnezeu şi au vorbit cu o misionară, pe nume Cindy, să mă ajute. Întrucât îmi pierdusem aproape complet credinţa, i-am cerut lui Cindy să-mi demonstreze că Biblia este cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu. Cindy mi-a explicat cum s-au împlinit câteva profeţii biblice. Treptat am devenit prietene apropiate. Cindy mi-a propus să studiez cu ea învăţăturile de bază ale Bibliei, iar eu am acceptat. Pentru prima oară înţelegeam că Iehova este un Dumnezeu al iubirii, care vrea să fiu fericită.

Când am început să merg din nou la întrunirile creştine, mi-am dat seama că îmi plăcea mai mult compania Martorilor decât a oamenilor din industria filmului. Totuşi, din cauza experienţelor din copilărie, nu aveam încredere în nimeni, iar respectul de sine îmi era foarte scăzut. O Martoră din congregaţie mi-a arătat cu ajutorul Bibliei cum să înving aceste probleme emoţionale. De asemenea, am învăţat să-mi fac prieteni adevăraţi.

CEVA MAI PREŢIOS DECÂT CELEBRITATEA

În 1997, eu şi soţul meu ne-am mutat la Hollywood, California, SUA. Aici am petrecut mai mult timp ajutându-i pe alţii să cunoască adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu. Această lucrare îmi aduce mai multă satisfacţie decât interpretarea unor roluri în filme. De exemplu, în 2002 am întâlnit-o pe Cheri, o veche cunoştinţă din Hong Kong. Vieţile noastre semănau foarte mult. Cheri a fost Miss Hong Kong cu un an înainte mea, ea fiind cea care mi-a pus coroana când am câştigat titlul de miss. Şi ea a devenit actriţă, iar mai târziu producătoare de film, colaborând cu regizori celebri. La fel ca mine, Cheri se mutase la Hollywood.

M-am apropiat sufleteşte de Cheri când am aflat că logodnicul ei murise în urma unui infarct. Ea era budistă, însă nu găsise nicio mângâiere în religia ei. La fel ca mine, ducea o viaţă invidiată de alţii, dar era tristă şi nu avea încredere în nimeni. Am început să-i vorbesc despre ceea ce învăţasem din Biblie, dar, pentru că provenea dintr-un mediu budist, n-a înţeles prea bine ceea ce i-am spus.

Prietena mea Cheri pe un platou de filmare

Într-o zi din anul 2003, Cheri m-a sunat din Vancouver, Canada, unde turna un film. Bucuroasă, mi-a spus că, în timp ce se plimba cu maşina printr-o zonă rurală şi admira peisajul, a început să se roage cu voce tare: „Spune-mi, Doamne, cine eşti şi cum te numeşti?”. În momentul acela, Cheri a trecut pe lângă o sală a Regatului şi a văzut numele Iehova. Pentru ea, acesta a fost un răspuns de la Dumnezeu. Cheri a vrut să ia cât mai repede legătura cu Martorii lui Iehova. De aceea am făcut imediat demersurile necesare, iar după câteva zile, Cheri a asistat la o întrunire a unei congregaţii de chineză din Vancouver.

 Mai târziu, Cheri mi-a spus: „Oamenii aceştia se interesează sincer de mine. Le pot spune deschis tot ce simt”. Am fost foarte fericită să aud aceasta, deoarece, în industria filmului, Cheri nu-şi făcuse prieteni niciodată. Ea a continuat să asiste la întruniri, dar, în 2005, a semnat un contract pentru turnarea a două filme epice în China şi a trebuit să se întoarcă în Hong Kong. Din fericire, în 2006, Cheri şi-a dedicat viaţa lui Iehova şi s-a botezat în Hong Kong, la un congres al Martorilor lui Iehova. Deşi voia să-i slujească lui Iehova mai mult, îi era foarte greu să facă lucrul acesta din cauza meseriei ei. Din acest motiv, Cheri era foarte nefericită.

BUCURIA DE A-I AJUTA PE ALŢII

În 2009, viaţa lui Cheri s-a schimbat complet. Ea a decis să se retragă din lumea filmului ca să-i slujească lui Iehova în mod deplin. Şi-a făcut multe prietene în congregaţia creştină. Cheri a devenit predicatoare cu timp integral a veştii bune despre Regat şi găseşte o mare satisfacţie în a-i ajuta pe oameni să ducă o viaţă mai bună (Matei 24:14).

Cheri a învăţat nepaleza pentru a susţine grupul de Martori vorbitori de nepaleză din Hong Kong. Ţin să menţionez că majoritatea nepalezilor din Hong Kong sunt ignoraţi sau chiar dispreţuiţi deoarece nu vorbesc bine engleza sau chineza, iar obiceiurile lor sunt diferite de ale populaţiei locale. Cheri mi-a spus că este foarte bucuroasă să-i ajute pe aceşti oameni să înţeleagă Biblia. De exemplu, odată, când mergea din casă în casă, ea a întâlnit o nepaleză care ştia câte ceva despre Isus, dar nimic despre Dumnezeul adevărat, Iehova. Cheri i-a arătat cu ajutorul Bibliei că Isus s-a rugat Tatălui său din cer. Când a înţeles că putea să se roage Dumnezeului adevărat, al cărui nume este Iehova, femeia a acceptat vestea bună. După puţin timp, soţul şi fiica lor au început să studieze Biblia (Psalmul 83:18; Luca 22:41, 42).

Cheri în prezent

Când am văzut cât de mult îi plăcea lui Cheri să predice cu timp integral, mi-am zis: Pe mine ce mă împiedică să fac la fel? Pe atunci, şi eu mă întorsesem în Hong Kong. Am decis să-mi reorganizez viaţa ca să particip mai mult la lucrarea de predicare. Am constatat că faptul de a-i asculta pe oameni şi de a-i ajuta să înţeleagă Cuvântul lui Dumnezeu mă face cu adevărat fericită.

Am constatat că faptul de a-i ajuta pe alţii să înţeleagă Cuvântul lui Dumnezeu mă face cu adevărat fericită.

De exemplu, am reuşit să studiez Biblia cu o vietnameză care era mereu tristă şi, deseori, avea ochii plini de lacrimi. În prezent, ea este foarte optimistă şi se bucură mult să vină la întruniri.

Atât Cheri, cât şi eu am găsit ceva mai preţios decât celebritatea. Deşi a fost fascinant să lucrăm în industria filmului şi am devenit celebre, faptul de a-i învăţa pe alţii despre Iehova ne aduce mult mai multe satisfacţii, întrucât gloria îi revine lui. Am simţit adevărul cuvintelor lui Isus: „Este mai multă fericire în a da decât în a primi” (Faptele 20:35).