Salt la conţinut

Salt la cuprins

Biblia le-a schimbat viaţa

Biblia le-a schimbat viaţa

 Biblia le-a schimbat viaţa

Cum a renunţat la marijuana şi tutun un bărbat care a început să aibă aceste vicii încă din adolescenţă? Ce l-a ajutat pe un membru al unei bande să-şi ţină în frâu mânia şi să renunţe la violenţă şi la prejudecăţi rasiale? Vă invităm să citiţi experienţele lor.

DATE PERSONALE

NUMELE: HEINRICH MAAR

VÂRSTA: 38 DE ANI

ŢARA: KAZAHSTAN

ÎNAINTE: DEPENDENT DE MARIJUANA ŞI TUTUN

DESPRE TRECUTUL MEU: M-am născut în sudul Kazahstanului, la aproximativ 120 de kilometri de oraşul Taşkent. Vara, temperatura urcă până la 45C, iar în timpul iernii coboară până la –10C, climă ideală pentru cultivarea viţei-de-vie şi a canabisului.

Părinţii mei erau de origine germană. Amândoi erau evanghelişti, dar nu-şi practicau religia. Totuşi m-au învăţat să spun „Tatăl nostru“. Când avem 14 ani, mama şi sora mea mai mare au început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Odată am tras cu urechea la o conversaţie pe care mama o purta cu cele două Martore care studiau cu ea. Acestea i-au arătat în Biblia ei veche că numele lui Dumnezeu este Iehova. Am fost foarte impresionat de ceea ce tocmai aflasem. După un timp, mama a întrerupt studiul biblic, iar eu mi-am pierdut interesul pentru lucrurile spirituale. La şcoală, o profesoară ne-a spus odată tot felul de neadevăruri despre aşa-zisa sectă a Martorilor lui Iehova. Dar, pentru că fusesem la câteva întruniri de-ale lor împreună cu sora mea, i-am spus profesoarei că afirmaţiile respective nu erau adevărate.

Când am împlinit 15 ani, părinţii m-au trimis la o şcoală profesională din Leningrad, în prezent St. Petersburg. Acolo le-am spus şi colegilor mei de cameră puţinele lucruri pe care le ştiam despre Iehova. Cu toate acestea am început să fumez tutun şi marijuana. Când mergeam acasă, în Kazahstan, făceam cu uşurinţă rost de marijuana, deşi era ilegal. În plus, obişnuiam să beau multă votcă şi vin.

După ce am absolvit şcoala profesională, am fost recrutat în armată. În cei doi ani  petrecuţi acolo îmi veneau deseori în minte lucrurile învăţate din Biblie. Când se ivea ocazia, vorbeam cu camarazii mei despre Iehova şi le luam apărarea Martorilor dacă se spuneau neadevăruri despre ei.

După terminarea serviciului militar m-am mutat în Germania. În timp ce mă aflam într-un lagăr pentru imigranţi, am primit un manual de studiere a Bibliei, publicat de Martori. L-am citit pe nerăsuflate şi am înţeles că găsisem adevărul. Totuşi nu puteam să renunţ la tutun şi la marijuana, două vicii periculoase şi costisitoare. După un timp m-am mutat în apropierea oraşului Karlsruhe. Acolo am cunoscut un Martor al lui Iehova, care a început un studiu biblic cu mine.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIAŢA: Credeam de multă vreme că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu. După ce am citit acel manual de studiere a Bibliei, m-am convins că Biblia răspunde la toate întrebările importante pe care ni le punem. Totuşi mi-a trebuit mult timp ca să-mi schimb obiceiurile. În cele din urmă, sfatul din 2 Corinteni 7:1 mi-a atins inima şi m-am hotărât să mă curăţesc de „tot ce murdăreşte carnea şi spiritul“, ceea ce însemna să renunţ la marijuana şi la tutun.

Am renunţat aproape imediat la marijuana, dar mi-au trebuit şase luni ca să mă las de fumat. Odată, Martorul cu care studiam Biblia m-a întrebat: „Tu ce scop ai în viaţă?“. Această întrebare m-a făcut să mă gândesc la viciul meu. Încercasem de câteva ori să renunţ la ţigări. De data asta însă am decis să nu mă mai rog după ce fumam, ca să-i cer iertare lui Dumnezeu, ci înainte, ca să nu cedez tentaţiei. Într-o zi din 1993 am luat hotărârea fermă să renunţ la acest viciu. Cu ajutorul lui Iehova, de atunci n-am mai fumat nicio ţigară.

FOLOASE: Întrucât nu mă mai droghez şi nu mai fumez, sănătatea mea s-a îmbunătăţit. În prezent sunt voluntar la Filiala din Germania a Martorilor lui Iehova. Sunt foarte fericit pentru că am învăţat să aplic sfaturile înţelepte ale Bibliei. Învăţăturile ei m-au ajutat să găsesc un scop real în viaţă.

DATE PERSONALE

NUMELE: TITUS SHANGADI

VÂRSTA: 43 DE ANI

ŢARA: NAMIBIA

ÎNAINTE: MEMBRU AL UNEI BANDE

DESPRE TRECUTUL MEU: Am crescut într-un sat din nordul Namibiei. În timpul războiului din anii ’80, mulţi dintre consătenii mei au fost bătuţi şi ucişi. La noi în sat, un tânăr trebuia să fie în stare să-i bată pe alţii pentru a fi considerat bărbat adevărat. De aceea am învăţat şi eu să mă bat.

După anii de şcoală m-am mutat la unchiul meu, în oraşul Swakopmund. La puţin timp după aceea am intrat într-o bandă de  bătăuşi. Obişnuiam să mergem în hoteluri şi baruri sau în alte locuri în care negrii nu erau agreaţi, doar ca să provocăm bătăi şi scandaluri. De câteva ori ne-am bătut cu agenţii de pază şi cu poliţiştii. În fiecare noapte mă înarmam cu un cuţit lung şi eram gata să atac pe oricine îmi ieşea în cale.

Într-o noapte ne-am bătut cu o bandă rivală. A fost cât pe ce să fiu ucis. Unul dintre cei cu care ne băteam a venit din spate şi era gata să-mi taie capul. Însă, un camarad l-a observat şi l-a lovit, lăsându-l inconştient. Deşi îmi văzusem moartea cu ochii, n-am renunţat la modul de viaţă pe care îl duceam. Dacă aveam o neînţelegere cu cineva, chiar şi cu o femeie, săream mereu la bătaie.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIAŢA: Într-o zi am cunoscut o Martoră a lui Iehova. Aceasta mi-a citit câteva versete din Psalmul 37 şi mi-a spus că în cartea biblică Revelaţia (sau Apocalipsa) sunt prezentate şi alte promisiuni minunate. Dar, pentru că nu mi-a spus unde anume se vorbeşte despre acele promisiuni, am făcut rost de o Biblie şi am citit toată cartea Revelaţia în noaptea aceea. Am fost profund impresionat când am citit în Revelaţia 21:3, 4 că „moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi“. Când Martorii au venit din nou la mine, am acceptat un studiu biblic.

Mi-a fost greu să-mi schimb modul de gândire şi comportamentul. Totuşi, din Faptele 10:34, 35 am învăţat că „Dumnezeu nu este părtinitor, ci, în orice naţiune, omul care se teme de el şi practică dreptatea este primit de el“. M-am străduit din răsputeri să urmez sfatul din Romani 12:18: „Dacă este posibil, atât cât depinde de voi, fiţi în pace cu toţi oamenii“.

Pe lângă faptul că a trebuit să-mi stăpânesc firea impulsivă, a trebuit să renunţ la fumat. Nu mi-a fost uşor, pentru că eram un fumător înrăit. De multe ori l-am rugat pe Iehova cu lacrimi în ochi să mă ajute. Dar la început n-am procedat corect. Îmi spuneam că fumez „ultima“ ţigară, iar apoi mă rugam. Martora care studia cu mine m-a ajutat să înţeleg că era important să mă rog înainte de a lua o ţigară. Am înţeles şi că trebuia să nu mai stau printre fumători. De asemenea, am urmat sfatul de a le vorbi colegilor de muncă despre pericolele fumatului. Şi acest lucru m-a ajutat, pentru că ceilalţi colegi nu mi-au mai oferit ţigări.

În cele din urmă am reuşit să renunţ la fumat şi la vechiul stil de viaţă. După şase luni de studiere şi aplicare a principiilor biblice am îndeplinit cerinţele pentru a fi botezat ca Martor al lui Iehova.

FOLOASE: M-am convins că Martorii lui Iehova practică religia adevărată când am văzut cât de mult se iubesc unii pe alţii, indiferent de rasă ori culoare a pielii. Chiar înainte de a mă boteza, un frate de credinţă alb m-a invitat la el acasă pentru a lua masa împreună cu familia sa. Nu-mi venea să cred! Niciodată nu mai stătusem liniştit la masă cu un alb, chiar în casa acestuia! Acum însă făceam parte dintr-o familie mondială.

Agenţii de pază şi poliţiştii au încercat în trecut să mă facă să-mi schimb comportamentul, dar în zadar. Numai datorită Bibliei am reuşit să fac schimbări în personalitatea mea şi să devin un om fericit.

[Text generic pe pagina 29]

„De multe ori l-am rugat pe Iehova cu lacrimi în ochi să mă ajute“