Salt la conţinut

Salt la cuprins

Zidiţi pe nisip sau pe stâncă?

Zidiţi pe nisip sau pe stâncă?

 Zidiţi pe nisip sau pe stâncă?

VĂ FACE plăcere să citiţi din Biblie? Vă rezervaţi timp pentru a o studia cu regularitate cu un Martor al lui Iehova? Dacă da, sunteţi probabil de părere că, pe măsură ce aţi acumulat cunoştinţă, aţi înţeles mai bine de ce lumea este copleşită de o mulţime de probleme (Revelaţia 12:9, 12). În plus, Biblia cuprinde numeroase pasaje încurajatoare ce v-au adus mângâiere când aţi trecut prin situaţii grele, oferindu-vă totodată o speranţă sigură de viitor (Psalmul 145:14; 147:3; 2 Petru 3:13).

Acumularea unei cunoştinţe exacte din Biblie este un pas esenţial pentru toţi cei care doresc să devină continuatori ai lui Cristos. Însă pentru a rămâne creştini adevăraţi, mai ales când credinţa le este pusă la încercare, cei ce studiază Biblia trebuie să mai facă un pas important. Care anume? Răspunsul se găseşte în Predica ţinută de Isus pe un munte din Galileea (Matei 5:1, 2).

Două temelii puse la încercare

Sunteţi familiarizaţi cu ideile prezentate de Isus în celebra Predică de pe munte? Ea este consemnată în Evangheliile după Matei şi Luca (Matei 5:1—7:29; Luca 6:20–49). Citirea întregii predici nu ia decât 20 de minute. Ea conţine însă mai bine de 20 de citate din Scripturile ebraice şi peste 50 de figuri de stil. Una dintre ele, având ca temă construirea a două tipuri de case, este cu totul deosebită, întrucât Isus a folosit-o ca încheiere a discursului său. Înţelegând semnificaţia acestei ilustrări finale, veţi şti cum puteţi rămâne de neclintit în calitate de discipoli ai lui Cristos, indiferent ce încercări ale credinţei ar trebui să înfruntaţi.

Isus a spus: „Cine aude aceste cuvinte ale mele şi le pune în practică se va asemăna cu un bărbat prevăzător, care şi-a zidit casa pe stâncă. A căzut ploaia, au venit inundaţiile, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia pe stâncă. Dar cine aude aceste cuvinte ale mele şi nu le pune în practică se va asemăna cu un bărbat nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip. A căzut ploaia, au venit inundaţiile, au suflat vânturile şi au lovit casa aceea şi ea s-a prăbuşit. Şi mare i-a fost căderea!“ (Matei 7:24–27).

Un om care „a săpat adânc“

Ce adevăr important le-a transmis Isus discipolilor săi prin ilustrarea despre aceşti doi oameni? Să examinăm mai îndeaproape cuvintele lui. Ce putem observa la cele două case? Ambele construcţii au trebuit să înfrunte aceleaşi dezastre. În plus, poate că aveau un aspect similar sau au fost ridicate în aceeaşi zonă, chiar una lângă alta. Atunci cum a fost posibil ca una să fie zidită pe nisip, iar cealaltă pe stâncă? După cum se arată în Evanghelia după Luca, bărbatul prevăzător „a săpat adânc“, până a dat de stâncă (Luca 6:48). De aceea, casa lui a putut ţine piept intemperiilor.

Ce idee a dorit Isus să pună în lumină? El nu a vrut ca atenţia ascultătorilor săi să se concentreze asupra aspectului acestor două case, nici asupra zonei în care au fost construite sau asupra violenţei cu care au fost lovite de  dezastre. Ceea ce a dorit să scoată în evidenţă a fost modul în care au procedat cei doi oameni. Unul dintre ei a săpat adânc, pe când celălalt, nu. Cum v-aţi putea asemăna cu bărbatul prevăzător? Cum puteţi săpa şi voi adânc? Chiar Isus a precizat punctul-cheie al ilustrării, afirmând: „De ce mă chemaţi: «Doamne! Doamne!», dar nu faceţi ce spun eu? Vă voi arăta cu cine se aseamănă oricine vine la mine şi aude cuvintele mele şi le face: Se aseamănă cu un om care . . . a săpat adânc şi a pus temelia pe stâncă“ (Luca 6:46–48).

Într-adevăr, simplul fapt de a auzi învăţăturile Bibliei sau de a citi acasă din ea n-ar echivala decât cu zidirea unei case pe nisip, pentru temelia căreia nu trebuie să sapi deloc. În schimb, a face ceea ce a spus Isus, sau a pune în practică învăţăturile sale, pretinde efort şi hotărâre. Pentru aceasta trebuie „să sapi“ mult — până la stâncă.

Aşadar, dacă dorim să rămânem fermi ca discipoli ai lui Cristos, trebuie să punem în practică ceea ce auzim. Când aplicăm în viaţa de zi cu zi învăţăturile Bibliei, ne asemănăm cu bărbatul prevăzător care a săpat adânc. Prin urmare, toţi cei care studiază Biblia ar trebui să-şi facă timp pentru a medita la următoarele întrebări: Sunt doar un ascultător sau şi un împlinitor al cuvintelor lui Isus? Mă mulţumesc să citesc şi să studiez Biblia sau ţin realmente cont de poruncile consemnate în ea când iau decizii?

Foloasele unei temelii ancorate în stâncă

Să luăm cazul lui José. Deşi părinţii l-au învăţat să respecte normele morale ale Bibliei, el n-a studiat niciodată personal Cuvântul lui Dumnezeu. Iată ce ne povesteşte: „După ce am plecat de acasă, am încercat să fac ce este bine, însă fiindcă am intrat într-un anturaj nepotrivit, am început să consum droguri şi să am relaţii imorale. În plus, mă luam tot timpul la harţă cu alţii“.

În cele din urmă, José a hotărât să-şi schimbe modul de viaţă şi să studieze Biblia cu seriozitate. „Când am citit şi am înţeles Predica de pe munte, am găsit în sfârşit motivaţia de a face schimbări în ce priveşte personalitatea şi stilul de viaţă. Însă n-am reuşit imediat. Iniţial, am încercat un sentiment de teamă gândindu-mă la ce vor crede „prietenii“ despre mine, dar cu timpul l-am depăşit. Am renunţat la obiceiul de a minţi şi de a folosi un limbaj obscen şi am început să particip la întrunirile Martorilor lui Iehova. Am realizat astfel că, aşa cum a promis Isus, ducând o viaţă simplă şi aplicând sfaturile Bibliei, ai parte de o fericire durabilă“ (Matei 5:3–12).

Ce rezultate veţi obţine dacă săpaţi adânc pentru a zidi pe stâncă, cu alte cuvinte, dacă  vă străduiţi din toată inima să aplicaţi ceea ce citiţi în Cuvântul lui Dumnezeu? Isus a spus: „Când a venit inundaţia, râul a izbit în casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era bine zidită“ (Luca 6:48). Cu siguranţă, punând în practică ceea ce aţi învăţat, vă veţi zidi o credinţă puternică, iar încercările asemănătoare unor furtuni nu vor putea nici măcar să v-o clatine, cu atât mai puţin s-o distrugă. Ce idee încurajatoare!

Discipolul Iacov, unul dintre fraţii vitregi ai lui Isus, a amintit încă o binecuvântare rezervată celor ce studiază Biblia cu scopul de a împlini cuvintele ei: „Fiţi însă împlinitori ai cuvântului, nu doar ascultători. . . . Cel care-şi adânceşte privirea în legea perfectă a libertăţii şi stăruie în ea, acest om, pentru că a devenit nu un ascultător uituc, ci un înfăptuitor al lucrării, va fi fericit înfăptuind-o“ (Iacov 1:22–25).

Fără îndoială, cei care aplică sfaturile din Biblie sunt cu adevărat fericiţi. Acest sentiment le dă tuturor continuatorilor lui Cristos tăria de a rezista în faţa situaţiilor potrivnice care le testează atât credinţa, cât şi autenticitatea devoţiunii faţă de Dumnezeu.

Ce alegere veţi face?

Din Predica de pe munte reiese cu claritate că a-l sluji pe Iehova Dumnezeu înseamnă adesea a face fie una, fie alta, nu şi una, şi alta. De pildă, Isus a spus că un om poate avea ochiul fie simplu, fie rău, că îi poate sluji fie lui Dumnezeu, fie bogăţiei şi că poate merge fie pe calea largă, fie pe cea îngustă (Matei 6:22–24; 7:13, 14). Iar prin ilustrarea finală despre construirea celor două case, Isus n-a făcut decât să pună în faţa ascultătorilor săi încă o alegere: aceea de a acţiona fie asemenea bărbatului prevăzător, fie asemenea celui nechibzuit.

Continuând să aplicăm din toată inima ceea ce învăţăm din studiul Bibliei, vom acţiona în mod prevăzător. Da, dacă vom săpa adânc şi vom construi pe o temelie tare ca stânca, vom avea parte de binecuvântări în prezent, dar şi în viitor (Proverbele 10:25).

[Legenda fotografiilor de la pagina 30]

Vom rămâne de neclintit numai dacă punem în practică ceea ce învăţăm