Salt la conţinut

Salt la cuprins

Sunteţi gata să vă apăraţi credinţa?

Sunteţi gata să vă apăraţi credinţa?

 Sunteţi gata să vă apăraţi credinţa?

AŢI fost vreodată în situaţia de a vă apăra credinţa? Susana, o soră de 16 ani din Paraguay, a fost în această situaţie. La ora de etică s-a spus că Martorii lui Iehova nu cred în Vechiul Testament, în Isus şi în Maria, sunt fanatici şi mai degrabă ar muri decât să accepte îngrijire medicală. Cum aţi fi reacţionat dacă aţi fi fost în locul ei?

Susana s-a rugat lui Iehova şi a ridicat mâna. A spus că este Martoră a lui Iehova. Însă, cum ora era pe sfârşite, a cerut permisiunea să-şi prezinte convingerile cu altă ocazie. Profesoara a fost de acord. În următoarele două săptămâni Susana şi-a pregătit prezentarea, folosindu-se de broşura Martorii lui Iehova — Cine sunt ei? Care sunt convingerile lor?

A venit şi ziua cea mare. Susana a explicat de ce ne numim Martori ai lui Iehova. A arătat cum vedem viitorul şi de ce nu acceptăm transfuzii de sânge. Apoi a invitat clasa să-i pună întrebări. Majoritatea colegilor au ridicat mâna. Profesoara a fost impresionată de răspunsurile bazate pe Scripturi pe care le-a dat Susana.

Un coleg a spus: „Am fost şi eu o dată la Sala Regatului, dar n-am văzut nicio imagine pe pereţi“. Profesoara a vrut să ştie de ce, iar Susana a citit Psalmul 115:4–8 şi Exodul 20:4. Surprinsă, profesoara a întrebat: „De ce bisericile noastre sunt pline de icoane, când este atât de clar că Biblia le condamnă?“.

În următoarele 40 de minute colegii n-au mai contenit cu întrebările. Când Susana a întrebat clasa dacă ar fi de acord să vizioneze caseta Terapii fără sânge — Medicii acceptă provocarea, toţi colegii au fost de acord, iar profesoara a hotărât să se continue discuţia în ziua următoare. După ce au vizionat caseta, Susana a vorbit despre alternative la transfuzii pe care unii Martori ai lui Iehova le acceptă. Profesoara a spus: „Nu ştiam că există atâtea alternative şi nici nu cunoşteam avantajele tratamentelor fără sânge. Numai Martorii pot beneficia de ele?“. Când a auzit că oricine poate opta pentru un astfel de tratament, profesoara a spus: „Când Martorii lui Iehova vor mai trece pe la mine, o să stau de vorbă cu ei“.

Susana pregătise o prezentare de 20 de minute, dar până la urmă  discuţia a durat trei ore. O săptămână mai târziu alţi colegi şi-au prezentat şi ei convingerile religioase. Dar, când li s-au pus întrebări, nu au ştiut să-şi apere credinţa. Profesoara a întrebat: „De ce nu vă puteţi argumenta convingerile aşa cum a făcut colega voastră Martoră a lui Iehova?“.

„Martorii studiază serios Biblia, nu ca noi!“, au răspuns ei.

Apoi profesoara i-a spus Susanei: „Voi studiaţi cu adevărat Biblia şi vă străduiţi să faceţi ce spune ea. Meritaţi toată lauda!“.

Susana ar fi putut să tacă. Dar a vorbit, urmând frumosul exemplu al fetiţei israelite, luată prizonieră de sirieni, căreia Scripturile nu-i dezvăluie numele. Generalul sirian Naaman, în casa căruia ajunsese, avea o boală de piele foarte gravă. Fetiţa i-a spus stăpânei sale: „De-ar fi domnul meu înaintea profetului din Samaria! Acesta l-ar vindeca de lepră“. Fetiţa nu a ezitat să vorbească despre adevăratul Dumnezeu. Iar Naaman, stăpânul ei, a devenit slujitor al lui Iehova! (2 Regi 5:3, 17)

Nici Susana n-a putut să nu vorbească despre Iehova şi despre poporul său. A hotărât să-şi apere credinţa când i s-a oferit ocazia şi a urmat astfel îndemnul Bibliei: „Sfinţiţi-l pe Cristos ca Domn în inima voastră, fiind întotdeauna gata să prezentaţi o apărare înaintea oricui vă cere motivul speranţei voastre, făcând însă aceasta cu blândeţe şi respect profund“ (1 Pet. 3:15). Eşti gata să-ţi aperi credinţa când ţi se oferă ocazia?

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Aceste materiale vă ajută să vă apăraţi credinţa