Salt la conţinut

Salt la cuprins

„Faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre“

„Faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre“

 „Faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre“

„În orice lucru, prin rugăciune şi implorare împreună cu exprimări de mulţumire, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre.“ — FILIPENI 4:6.

1. Cu cine avem privilegiul să comunicăm, şi de ce este extraordinar acest lucru?

DACĂ aţi cere o audienţă la preşedintele ţării, ce răspuns aţi primi? S-ar putea să primiţi un răspuns politicos de la cabinetul său, dar e foarte puţin probabil că veţi reuşi să vorbiţi personal cu preşedintele. Însă când e vorba de cel mai mare Conducător, Iehova Dumnezeu, Suveranul universului, lucrurile stau cu totul altfel. Putem să vorbim cu el oriunde ne-am afla şi la orice oră. Rugăciunile care sunt în conformitate cu cerinţele lui vor fi întotdeauna ascultate (Proverbele 15:29). Lucrul acesta este extraordinar! Nu ar trebui ca recunoştinţa să ne îndemne să ne rugăm cu regularitate Celui despre care se spune pe drept cuvânt că ‘ascultă rugăciunea’? — Psalmul 65:2.

2. De ce anume este nevoie pentru ca Dumnezeu să ne asculte rugăciunile?

2 Unii s-ar putea întreba: Ce fel de rugăciuni ascultă Dumnezeu? Iată cum prezintă Biblia o cerinţă pentru ca rugăciunile să fie ascultate: „Fără credinţă este imposibil să-i plăcem, fiindcă cel ce se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că el există şi că devine răsplătitorul celor care îl caută stăruitor“ (Evrei 11:6). Aşa cum s-a explicat în articolul precedent, credinţa este indispensabilă pentru a ne apropia de Dumnezeu. Dumnezeu este dispus să asculte rugăciunile celor care se apropie de el, dar ei trebuie să facă acest lucru cu credinţă însoţită de lucrări bune, precum şi de sinceritate şi de o atitudine corectă a inimii.

3. a) După cum reiese din rugăciunile slujitorilor fideli din vechime, ce putem include în rugăciunile noastre? b) Ce forme pot îmbrăca rugăciunile?

3 Apostolul Pavel i-a îndemnat pe creştinii din zilele sale: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în orice lucru, prin rugăciune şi implorare împreună cu exprimări de mulţumire, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre“ (Filipeni 4:6, 7). Biblia vorbeşte despre mulţi oameni care i-au mărturisit lui Dumnezeu îngrijorările lor. Ana, Ilie, Ezechia şi Daniel sunt doar câţiva dintre aceştia (1 Samuel 2:1–10; 1 Împăraţi 18:36, 37; 2 Împăraţi 19:15–19; Daniel 9:3–21). Este bine să le urmăm exemplul. Apostolul Pavel a arătat, de asemenea, că rugăciunile pot îmbrăca diverse forme. El a menţionat exprimările de mulţumire, adică rugăciuni în care ne exprimăm recunoştinţa pentru ceea ce face Dumnezeu pentru noi. Acestea pot fi însoţite de laude. Implorarea este o rugăminte fierbinte, plină de umilinţă. De asemenea, putem să-i adresăm lui Dumnezeu cereri concrete (Luca 11:2, 3). Tatăl nostru ceresc este bucuros când ne apropiem de el în oricare dintre aceste moduri.

4. Deşi Iehova ne cunoaşte necesităţile, de ce trebuie să-i adresăm cereri?

4 Dar nu ne cunoaşte deja Iehova toate necesităţile?, ar putea întreba unii. Bineînţeles că le cunoaşte (Matei 6:8, 32). Atunci de ce doreşte El să-i comunicăm în rugăciune cererile noastre? Să ne gândim la următorul exemplu: Proprietarul unui magazin doreşte să ofere un cadou  unor clienţi. Însă, pentru a primi cadoul, clienţii trebuie să vină la proprietar şi să-l ceară. Cei care nu sunt dispuşi să facă acest efort arată, de fapt, că nu apreciază ceea ce li se oferă. În mod asemănător, dacă neglijăm să ne facem cunoscute cererile prin rugăciune arătăm că nu apreciem ceea ce oferă Iehova. Isus a spus: „Cereţi, şi veţi primi“ (Ioan 16:24). Astfel, demonstrăm că ne încredem în Dumnezeu.

Cum trebuie să ne apropiem de Dumnezeu?

5. De ce trebuie să ne rugăm în numele lui Isus?

5 Iehova nu a stabilit o mulţime de reguli rigide cu privire la rugăciune. Totuşi, noi trebuie să învăţăm modul corect de a ne apropia de Dumnezeu, care este explicat în Biblie. De pildă, Isus şi-a învăţat continuatorii: „Dacă veţi cere vreun lucru de la Tatăl, el vi-l va da în numele meu“ (Ioan 16:23). Aşadar, trebuie să ne rugăm în numele lui Isus, recunoscându-l drept singurul mijloc prin care Dumnezeu revarsă binecuvântări asupra întregii omeniri.

6. Cum trebuie să stăm când ne rugăm?

6 Cum trebuie să stăm când ne rugăm? Biblia nu arată că ar fi necesară o anumită poziţie a corpului pentru ca rugăciunile noastre să fie ascultate (1 Împăraţi 8:22; Neemia 8:6; Marcu 11:25; Luca 22:41). Important este să ne rugăm lui Dumnezeu cu sinceritate, având o atitudine corectă a inimii. — Ioel 2:12, 13.

7. a) Care este semnificaţia cuvântului „amin“? b) Cum este el folosit în mod corect în rugăciuni?

7 Ce se poate spune despre folosirea cuvântului „amin“? Scripturile arată că acest cuvânt este, de obicei, o încheiere potrivită pentru rugăciuni, mai ales pentru cele rostite în public (Psalmul 72:19; 89:52). Sensul de bază al cuvântului ebraic ʼamén este „în mod sigur“. Potrivit unei lucrări de referinţă, „Amin“ se rosteşte la sfârşitul rugăciunilor pentru „a confirma cele spuse şi pentru a cere împlinirea lor“ (Cyclopedia, de McClintock şi Strong). Aşadar, spunând cu sinceritate „Amin“, cel ce se roagă îşi exprimă convingerea cu privire la ceea ce tocmai a spus. Când un creştin care reprezintă congregaţia în rugăciune încheie cu această expresie, cei care ascultă pot spune „Amin“ în inima lor sau cu voce tare pentru a arăta că sunt întru totul de acord cu ceea ce s-a spus. — 1 Corinteni 14:16.

8. În ce situaţii s-ar putea asemăna rugăciunile noastre cu cele ale lui Iacov sau ale lui Avraam, şi ce am demonstra în acest fel?

8 Uneori Dumnezeu ne-ar putea da ocazia să arătăm cât de mult ne preocupă lucrurile pentru care ne rugăm. Poate că va trebui să-l imităm pe Iacov din vechime, care s-a luptat o noapte întreagă cu un înger pentru a obţine o binecuvântare (Geneza 32:24–26). Sau în anumite situaţii poate că va trebui să urmăm exemplul lui Avraam, care s-a rugat de repetate ori lui Iehova pentru Lot şi pentru oricare alt om drept care s-ar fi putut afla în Sodoma (Geneza 18:22–33). Şi noi ne putem ruga lui Iehova cu privire la unele lucruri la care ţinem mult, făcând apel la dreptatea, bunătatea iubitoare şi îndurarea sa.

Pentru ce ne putem ruga?

9. Ce anume ar trebui să ne intereseze în primul rând când ne rugăm?

9 Să ne amintim că Pavel a spus: „În orice lucru . . . faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre“ (Filipeni 4:6). Prin urmare, rugăciunile personale pot viza aproape orice aspect al vieţii. Totuşi, în rugăciunile noastre trebuie să acordăm prioritate intereselor lui Iehova. Daniel a dat un bun exemplu în acest sens. Când Israelul era pedepsit pentru păcatele comise, Daniel l-a implorat pe Iehova să le arate îndurare, spunând: „Nu amâna, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Căci cetatea Ta şi poporul Tău sunt chemate cu Numele Tău“ (Daniel 9:15–19). Arătăm şi noi prin rugăciunile noastre că suntem interesaţi în primul rând de sfinţirea numelui lui Iehova şi de împlinirea voinţei sale?

10. De unde ştim că este potrivit să ne rugăm pentru chestiuni personale?

10 Totuşi e potrivit să ne rugăm şi pentru chestiuni personale. De exemplu, asemenea psalmistului,  i-am putea cere lui Dumnezeu să înţelegem mai în profunzime lucrurile spirituale. Psalmistul s-a rugat: „Dă-mi pricepere şi voi păzi legea Ta şi o voi ţine din toată inima mea“ (Psalmul 119:33, 34; Coloseni 1:9, 10). Isus „a oferit implorări, precum şi cereri . . . Celui care putea să-l salveze din moarte“ (Evrei 5:7). Astfel, el a arătat că e potrivit să ne rugăm pentru putere când suntem în pericol sau când trecem prin încercări. Când le-a dat discipolilor rugăciunea-model, Isus a inclus şi chestiuni de ordin personal, cum ar fi iertarea greşelilor şi câştigarea pâinii de fiecare zi.

11. Cum ne poate ajuta rugăciunea să nu cedăm tentaţiilor?

11 În rugăciunea-model, Isus a inclus următoarea cerere: „Nu ne duce în ispită, ci eliberează-ne de cel rău“ (Matei 6:9–13). Mai târziu, el a îndemnat: „Vegheaţi şi rugaţi-vă încontinuu, ca să nu intraţi în ispită“ (Matei 26:41). Aşadar, este esenţial să ne rugăm când ne confruntăm cu tentaţii. Poate că la serviciu sau la şcoală suntem tentaţi să ignorăm principiile biblice. Unii oameni care nu-i slujesc lui Iehova ne-ar putea invita să participăm la activităţi nu tocmai potrivite pentru creştini. Sau ni s-ar putea spune să facem ceva ce contravine principiilor drepte. În astfel de momente, e bine să urmăm sfatul lui Isus de a ne ruga — atât înainte, cât şi când ne confruntăm efectiv cu o tentaţie — cerându-i lui Dumnezeu să ne ajute să nu cădem.

12. Ce probleme ne-ar putea determina să ne rugăm, şi de ce anume putem fi siguri cu privire la Iehova?

12 Slujitorii de azi ai lui Dumnezeu întâmpină diferite probleme şi au tot felul de îngrijorări. Pentru mulţi, boala şi stresul sunt principalele motive de îngrijorare. Violenţa face viaţa şi mai stresantă. Din cauza problemelor economice,  mulţi îşi câştigă cu greu existenţa. Cât de încurajator este să ştim că Iehova îşi ascultă slujitorii când îi vorbesc despre astfel de probleme! În Psalmul 102:17 se spune despre Iehova: „El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului şi nu-i nesocoteşte rugăciunea“.

13. a) Ce chestiuni personale constituie subiecte potrivite pentru rugăciune? b) Daţi un exemplu.

13 În fond, orice lucru care ar putea să influenţeze serviciul nostru pentru Iehova şi relaţiile noastre cu el poate constitui un subiect potrivit pentru rugăciune (1 Ioan 5:14). Dacă trebuie să luaţi decizii cu privire la căsătorie sau la un loc de muncă ori cu privire la extinderea ministerului, nu ezitaţi să vă rugaţi lui Dumnezeu, cerându-i îndrumare. De pildă, o tânără din Filipine voia să înceapă ministerul cu timp integral. Dar nu avea un serviciu ca să-şi poată câştiga existenţa. Ea spune: „Într-o sâmbătă, m-am rugat concret lui Iehova în legătură cu pionieratul. În aceeaşi zi, puţin mai târziu, am ieşit în lucrarea de predicare şi i-am oferit o carte unei fete. În mod cu totul surprinzător, ea mi-a spus: «Luni, la prima oră, mergeţi la mine la şcoală». «De ce?», am întrebat-o eu. Ea mi-a spus că era disponibil un post care trebuia ocupat cât mai repede. M-am dus şi am fost angajată pe loc. Totul s-a petrecut atât de repede!“ Mulţi Martori din lumea întreagă au avut experienţe asemănătoare. Aşadar, nu ezitaţi să vă rugaţi lui Dumnezeu din inimă prezentându-i cererile voastre!

Ce trebuie să facem dacă am păcătuit?

14, 15. a) De ce nu ar trebui să ezite să se roage nici chiar cel ce a păcătuit? b) În afară de rugăciunile personale, ce anume mai contribuie la restabilirea sa spirituală?

14 Cum îl poate ajuta rugăciunea pe cel care a păcătuit? Fiindcă le este ruşine, unii care au păcătuit ezită să se roage. Însă acest mod de a proceda nu este înţelept. Să ne gândim la următorul exemplu: Piloţii de avion ştiu că, dacă se rătăcesc, pot lua legătura cu controlorii de trafic aerian ca să primească ajutor. Dar ce s-ar întâmpla dacă un pilot aflat în această situaţie nu ar lua legătura cu ei fiindcă îi e ruşine că s-a rătăcit? Ar putea avea loc o catastrofă! În mod asemănător, dacă cel care a păcătuit nu se roagă lui Dumnezeu fiindcă îi este ruşine, el ar putea avea şi mai mult de suferit. Ruşinea pe care o atrage după sine păcatul nu ar trebui să ne împiedice să ne rugăm lui Iehova. De fapt, Dumnezeu îi invită pe cei care au comis greşeli grave să i se roage. Profetul Isaia şi-a îndemnat contemporanii care păcătuiseră să se apropie de Iehova, „care nu oboseşte iertând“ (Isaia 55:6, 7). Desigur, dacă cineva doreşte ‘să îmbuneze faţa lui Iehova’, trebuie mai întâi să-şi smerească inima, întorcându-se de la calea păcătoasă şi căindu-se cu sinceritate. — Psalmul 119:58NW; Daniel 9:13.

15 Cel care a comis un păcat trebuie să se roage şi dintr-un alt motiv. Discipolul Iacov a scris următoarele despre cineva care are nevoie de ajutor spiritual: „Să-i cheme la el pe bătrânii congregaţiei, şi ei să se roage pentru el, . . . iar Iehova îl va ridica“ (Iacov 5:14, 15). Deşi trebuie să-i mărturisească păcatul lui Iehova în rugăciune, cel în cauză poate să le spună şi bătrânilor să se roage pentru el. Acest lucru va contribui la restabilirea lui pe plan spiritual.

Răspuns la rugăciuni

16, 17. a) Cum răspunde Iehova la rugăciuni? b) Ce experienţe arată că există o strânsă legătură între rugăciune şi lucrarea de predicare?

16 Cum ni se răspunde la rugăciuni? La unele primim răspuns imediat şi în mod evident  (2 Împăraţi 20:1–6). Cât despre altele, răspunsul poate veni după câtva timp şi ar putea fi mai greu de sesizat. După cum reiese din ilustrarea lui Isus despre văduva care se tot ducea la judecător, uneori poate că e necesar să ne rugăm de mai multe ori cu privire la o problemă (Luca 18:1–8). Însă putem fi siguri că, atunci când ne rugăm în armonie cu voinţa divină, Iehova nu ne va spune niciodată: „Nu mă mai necăji“. — Luca 11:5–9.

17 Slujitorii lui Iehova au primit de multe ori răspuns la rugăciuni. Lucrul acesta s-a observat mai ales în serviciul lor public. De exemplu, două surori creştine din Filipine care ofereau literatură biblică într-un teritoriu izolat i-au dat un tract unei femei. Cu lacrimi în ochi, aceasta le-a spus: „Aseară m-am rugat lui Dumnezeu să-mi trimită pe cineva care să-mi explice Biblia şi cred că tocmai am primit răspuns la rugăciune“. La scurt timp după aceea, doamna respectivă a început să participe la întrunirile de la Sala Regatului. Într-o altă ţară din sud-estul Asiei, un frate avea emoţii gândindu-se că trebuia să predice într-o clădire de locuinţe cu sisteme de siguranţă. Dar s-a rugat lui Iehova, a prins curaj şi a intrat în clădire. A bătut la o uşă şi a răspuns o tânără. Când fratele i-a explicat motivul vizitei, ea a început să plângă şi i-a spus că îi căuta pe Martorii lui Iehova şi că se rugase să-i întâlnească. Fratele a fost bucuros să o ajute să ia legătura cu congregaţia locală a Martorilor lui Iehova.

18. a) Ce ar trebui să facem când primim răspuns la rugăciuni? b) Ce vom simţi în mod sigur dacă ne rugăm cu orice ocazie?

18 Rugăciunea este într-adevăr un dar deosebit de preţios. Iehova este gata să ne asculte şi să ne răspundă (Isaia 30:18, 19). În ce ne priveşte, trebuie să fim atenţi la modul în care ne răspunde Iehova la rugăciuni. Nu întotdeauna vom primi răspunsul în modul aşteptat. Totuşi, când înţelegem îndrumarea sa, să nu uităm niciodată să-i mulţumim şi să-i aducem laude (1 Tesaloniceni 5:18). Mai mult decât atât, să păstrăm viu în minte îndemnul apostolului Pavel: „În orice lucru, prin rugăciune şi implorare împreună cu exprimări de mulţumire, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre“. Da, să profităm de orice ocazie de a vorbi cu Dumnezeu. Astfel, vom simţi mereu ceea ce a spus Pavel despre cei care au primit răspuns la rugăciuni: „Pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire, vă va păzi inimile şi facultăţile mintale“. — Filipeni 4:6, 7.

Puteţi să răspundeţi?

• Ce forme poate îmbrăca rugăciunea?

• Cum trebuie să ne rugăm?

• Cu privire la ce lucruri ne putem ruga?

• Ce rol are rugăciunea în cazul celui care a păcătuit?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiilor de la pagina 29]

Rugăciunile fierbinţi ne ajută să nu cedăm tentaţiilor

[Legenda fotografiilor de la pagina 31]

Prin rugăciune, ne exprimăm recunoştinţa faţă de Dumnezeu şi îi facem cunoscute îngrijorările şi cererile noastre