Salt la conţinut

Salt la cuprins

Puteţi avea o căsnicie reuşită chiar şi în lumea de azi

Puteţi avea o căsnicie reuşită chiar şi în lumea de azi

 Puteţi avea o căsnicie reuşită chiar şi în lumea de azi

„Îmbrăcaţi-vă cu iubirea, pentru că este o legătură perfectă a unirii.“ — COLOSENI 3:14.

1, 2. a) Ce lucru îmbucurător observăm în congregaţia creştină? b) Ce înseamnă a avea o căsnicie reuşită?

NU-I AŞA că este o plăcere să vedem în congregaţia creştină atâţia soţi şi soţii loiali partenerilor lor conjugali de 10, 20, 30 de ani sau chiar mai mult? Da, ei au rămas lângă partenerii lor la bine şi la rău. — Geneza 2:24.

2 Majoritatea vor recunoaşte că au avut şi probleme. Un analist a scris: „Căsniciile fericite nu sunt scutite de probleme. Există perioade bune şi perioade grele. . . . Totuşi . . ., aceşti oameni rămân împreună în pofida vieţii agitate din lumea de azi“. Cuplurile reuşite au învăţat să înfrunte problemele şi necazurile vieţii, mai ales dacă au crescut copii. Aceste cupluri au învăţat din experienţă că iubirea adevărată „nu se termină niciodată“. — 1 Corinteni 13:8.

3. Ce indică statisticile despre căsătorie şi divorţ, şi ce întrebări se ivesc?

3 Şi totuşi milioane de familii se destramă. Iată ce citim într-un raport: „Se preconizează că jumătate din căsătoriile încheiate în S.U.A. se vor sfârşi prin divorţ. Iar jumătate din aceste divorţuri vor avea loc în primii 7–8 ani de la căsătorie. . . . Din cei 75% care se recăsătoresc, 60% vor divorţa din nou“. Numărul de divorţuri creşte chiar şi în ţările în care rata divorţurilor era relativ scăzută. De exemplu, în Japonia, numărul de divorţuri aproape că s-a dublat în ultimii ani. Care sunt câteva probleme ce duc la destrămarea familiei, probleme ce îi afectează chiar şi pe unii membri ai congregaţiei creştine? Ce trebuie să facem pentru a avea o căsnicie reuşită în ciuda eforturilor lui Satan de a submina această instituţie, familia?

Capcane ce trebuie evitate

4. Care sunt câţiva factori ce pot duce la destrămarea unei căsnicii?

4 Cuvântul lui Dumnezeu ne ajută să înţelegem  ce factori pot duce la destrămarea unei căsnicii. Să analizăm, de pildă, ce a spus apostolul Pavel despre situaţia care va exista pe parcursul ultimelor zile: „În ultimele zile vor fi timpuri critice, cărora cu greu li se va face faţă. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, aroganţi, orgolioşi, blasfematori, neascultători de părinţi, nerecunoscători, neloiali, fără afecţiune naturală, refractari la orice acord, calomniatori, fără stăpânire de sine, cruzi, neiubitori de bine, trădători, încăpăţânaţi, umflaţi de mândrie, mai degrabă iubitori de plăceri decât iubitori de Dumnezeu, având o formă de devoţiune sfântă, dar dovedindu-se falşi în ce priveşte puterea ei; şi de aceştia depărtează-te“. — 2 Timotei 3:1–5.

5. De ce un om ‘iubitor de sine’ îşi pune în pericol căsnicia, şi ce sfat dă Biblia în această privinţă?

5 Analizând cuvintele lui Pavel înţelegem că multe dintre trăsăturile pe care le-a enumerat pot duce la destrămarea legăturii conjugale. De exemplu, cei care sunt „iubitori de sine“ sunt egoişti şi nu au consideraţie faţă de alţii. Soţii sau soţiile care se iubesc doar pe ei înşişi sunt hotărâţi să facă numai ce vor ei. Nu sunt flexibili, nu sunt dispuşi să cedeze în favoarea celuilalt. Contribuie oare o asemenea atitudine la fericirea unei căsnicii? În nici un caz. Apostolul Pavel le-a dat creştinilor, inclusiv celor căsătoriţi, următorul sfat înţelept: ‘Nu trebuie să faceţi nimic din dorinţă de ceartă sau din egotism, ci să consideraţi cu umilinţă a minţii că ceilalţi vă sunt superiori, privind cu interes personal nu doar propriile voastre treburi, ci şi treburile celorlalţi’. — Filipeni 2:3, 4.

6. Cum poate iubirea de bani să slăbească legătura conjugală?

6 Iubirea de bani poate duce la dezbinarea unui cuplu. Pavel a avertizat: „Cei care sunt hotărâţi să fie bogaţi cad în ispită şi în cursă şi în multe dorinţe nesăbuite şi nocive, care îi cufundă pe oameni în distrugere şi ruină. Căci iubirea de bani este o rădăcină a tot felul de lucruri dăunătoare, şi unii, aspirând la această iubire, s-au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns peste tot cu multe dureri“ (1 Timotei 6:9, 10). Din nefericire, aceasta este situaţia multor familii de azi. Căutând să se îmbogăţească, mulţi ignoră necesităţile partenerului conjugal, inclusiv necesitatea fundamentală a acestuia de a primi sprijin afectiv şi de a se bucura în mod constant de compania celuilalt.

7. În unele cazuri, ce fel de comportare duce la infidelitate conjugală?

7 Pavel a mai spus că, în aceste ultime zile, unii vor fi „neloiali, fără afecţiune naturală, refractari la orice acord“. Jurământul de căsătorie este o promisiune solemnă care trebuie să asigure o legătură permanentă şi să excludă trădarea (Maleahi 2:14–16). Unii însă au început să arate interes romantic faţă de alte persoane. O femeie care are peste 30 de ani şi care a fost părăsită de soţul ei spune că acesta se purta prea familiar sau arăta prea multă afecţiune faţă de alte femei. El nu a recunoscut că aceasta era o comportare nepotrivită pentru un bărbat căsătorit. Soţia lui suferea cumplit când observa comportarea sa şi a încercat cu tact să-l avertizeze că merge pe un drum periculos. Cu toate acestea, el a comis adulter. Deşi a fost avertizat cu bunătate, partenerul vinovat nu a vrut să ia în seamă avertismentele. A continuat să fie nepăsător şi a căzut în capcană. — Proverbele 6:27–29.

8. Ce anume poate duce la adulter?

8 Biblia avertizează foarte clar asupra adulterului: „Cel ce comite adulter cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa“ (Proverbele 6:32). În general, adulterul nu este un act spontan, nu se întâmplă sub impulsul momentului. Aşa cum arată scriitorul biblic Iacov, de obicei, cineva comite un păcat cum este adulterul numai după ce gândul greşit s-a născut şi a prins rădăcini în mintea sa (Iacov 1:14, 15). Treptat, soţul sau soţia nu-i mai este loial partenerului căruia i-a jurat fidelitate pe viaţă. Isus a spus: „Aţi auzit că s-a zis: «Să nu comiţi adulter». Dar eu vă  spun că oricine continuă să privească o femeie în aşa fel încât să facă pasiune pentru ea a comis deja adulter cu ea în inima lui“. — Matei 5:27, 28.

9. Ce sfat înţelept găsim în Proverbele 5:18–20?

9 Prin urmare, calea înţeleaptă, a loialităţii, este cea încurajată de cartea Proverbele: „Izvorul tău să fie binecuvântat şi bucură-te de soţia tinereţii tale. Cerboaică iubită, căprioară plăcută: pieptul ei să te îmbete totdeauna, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei. Şi pentru ce, fiul meu, ai fi îndrăgostit de o străină şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?“ — Proverbele 5:18–20.

Nu te căsători în pripă

10. De ce e înţelept să ne facem timp să ne cunoaştem viitorul partener?

10 Când cineva se căsătoreşte prematur pot apărea probleme. Poate că cei doi sunt prea tineri şi fără experienţă. Sau probabil că nu şi-au făcut timp să se cunoască bine — să cunoască ce îi place şi ce îi displace fiecăruia, obiectivele şi familia celuilalt. E înţelept să avem răbdare, să ne facem timp să-l cunoaştem pe viitorul partener de căsătorie. Să ne gândim la Iacov, fiul lui Isaac. El a trebuit să lucreze 7 ani pentru viitorul său socru înainte ca Rahela să-i fie dată de soţie. El a fost dispus să facă acest lucru deoarece relaţia lui cu Rahela avea la bază o iubire adevărată, nu doar atracţie fizică. — Geneza 29:20–30.

11. a) Ce este căsnicia? b) De ce este vitală în căsnicie alegerea cu înţelepciune a cuvintelor?

11 Căsnicia este mai mult decât o relaţie romantică. Ea înseamnă unirea a doi oameni care provin din familii diferite, care au o personalitate şi o structură afectivă aparte şi, în multe cazuri, un nivel de instruire diferit. Uneori căsătoria înseamnă unirea a două culturi, ba chiar a două limbi. În orice caz, căsătoria uneşte doi oameni care, în anumite situaţii, pot avea păreri diferite, ceea ce este cât se poate de firesc. Însă modul în care cei doi îşi exprimă punctul de vedere poate avea, în permanenţă, o notă critică ori de nemulţumire sau poate fi încurajator şi ziditor. Într-adevăr, prin cuvintele noastre, putem fie să ne rănim, fie „să ne vindecăm“ partenerul. Vorbirea necugetată poate pune la grea încercare o căsnicie. — Proverbele 12:18; 15:1, 2; 16:24; 21:9; 31:26.

12, 13. Ce optică realistă cu privire la căsătorie e bine să ne însuşim?

12 Prin urmare, este înţelept să ne facem timp să-l cunoaştem cu adevărat pe viitorul partener conjugal. O soră creştină cu multă experienţă a spus: „Când te gândeşti la cineva ca la un posibil partener, gândeşte-te la 10 lucruri pe care ai vrea să le vezi la el sau la ea. Dacă găseşti doar 7, întreabă-te: «Sunt dispus(ă) să trec cu vederea lipsa celorlalte trei? Voi putea suporta în fiecare zi aceste defecte?» Dacă ai îndoieli, opreşte-te şi meditează încă o dată“.  Desigur, trebuie să fii realist. Dacă vrei să te căsătoreşti, trebuie să ştii că nu vei găsi niciodată partenerul perfect. Şi apoi, nici tu nu vei fi un partener perfect! — Luca 6:41.

13 În căsnicie trebuie să faci sacrificii. Pavel a subliniat acest lucru când a spus: „Vreau ca voi să fiţi scutiţi de îngrijorare. Bărbatul necăsătorit se îngrijorează pentru lucrurile Domnului, cum să câştige aprobarea Domnului. Dar bărbatul căsătorit se îngrijorează pentru lucrurile lumii, cum să câştige aprobarea soţiei lui, şi este împărţit. În plus, femeia necăsătorită, şi fecioara, se îngrijorează pentru lucrurile Domnului, ca să fie sfântă şi cu corpul, şi cu spiritul. Însă femeia căsătorită se îngrijorează pentru lucrurile lumii, cum să câştige aprobarea soţului ei“. — 1 Corinteni 7:32–34.

De ce eşuează unele căsnicii

14, 15. Ce lucruri pot slăbi legătura conjugală?

14 O femeie creştină a trecut recent prin experienţa traumatizantă a unui divorţ când soţul ei a părăsit-o după 12 ani de căsnicie şi a început o relaţie cu altă femeie. A observat ea unele lucruri îngrijorătoare înainte de destrămarea căsniciei? Ea spune: „Ajunsese să nu se mai roage. Găsea scuze ieftine ca să lipsească de la întrunirile creştine şi ca să nu meargă în predicare. Spunea fie că e prea obosit, fie că e prea ocupat ca să petreacă timp cu mine. Nu-mi mai vorbea. Nu mai discutam lucruri spirituale. Ce păcat! Nu mai era bărbatul cu care mă căsătorisem“.

15 Şi alţii remarcă semne de avertizare asemănătoare, printre care neglijarea studiului personal al Bibliei, a rugăciunii sau a participării la întrunirile creştine. Cu alte cuvinte, mulţi dintre cei care în cele din urmă şi-au părăsit partenerul conjugal au permis ca relaţiile lor cu Iehova să slăbească. Prin urmare, vederea lor spirituală s-a înceţoşat. Pentru ei, Iehova nu mai era un Dumnezeu real. În ochii lor, promisa lume nouă a dreptăţii nu mai era o realitate. În unele cazuri, partenerul infidel a slăbit pe plan spiritual chiar înainte de a se ataşa de altcineva. — Evrei 10:38, 39; 11:6; 2 Petru 3:13, 14.

16. Ce anume întăreşte o căsnicie?

16 În schimb, un cuplu foarte fericit consideră că reuşita căsniciei lor se datorează unor legături spirituale puternice. Ei se roagă şi studiază împreună. Soţul spune: „Citim din Biblie împreună. Predicăm împreună. Ne bucurăm să facem unele lucruri împreună“. Ideea este clară: Faptul de a menţine relaţii bune cu Iehova contribuie mult la stabilitatea căsniciei.

Fiţi realişti şi comunicaţi

17. a) Menţionaţi două lucruri care contribuie la reuşita unei căsnicii. b) Cum a descris Pavel iubirea creştină?

17 Mai sunt două lucruri care contribuie la reuşita unei căsnicii: iubirea creştină şi comunicarea. Când sunt îndrăgostiţi, oamenii au tendinţa să ignore defectele celuilalt. Când se căsătoresc, unii ar putea nutri speranţe exagerate, bazate probabil pe ceea ce au citit în romane de dragoste sau pe ceea ce au văzut în filme. Mai apoi însă cuplul trebuie să înfrunte realitatea. În cele din urmă, defectele minore şi obiceiurile care îi cam irită s-ar putea transforma în probleme majore. În acest caz, creştinii trebuie să manifeste rodul spiritului, un aspect al acestuia fiind iubirea (Galateni 5:22, 23). Iubirea — nu cea romantică, ci iubirea creştină — este, într-adevăr, foarte puternică. Pavel a descris iubirea creştină astfel: „Este îndelung răbdătoare şi bună. . . . Nu îşi caută propriile interese, nu se irită. Nu ţine cont de răul suferit. . . . Îndură totul, crede totul, speră totul, suportă totul“ (1 Corinteni 13:4–7). Da, iubirea adevărată suportă slăbiciunile omeneşti. Este realistă şi nu cere perfecţiune. — Proverbele 10:12.

18. În ce condiţii întăreşte comunicarea legăturile dintr-o căsnicie?

 18 Şi comunicarea este vitală. Indiferent câţi ani au trecut de când s-au căsătorit, soţul şi soţia trebuie să vorbească unul cu altul şi să se asculte cu adevărat unul pe celălalt. Iată ce spune un soţ: „Ne exprimăm deschis sentimentele, dar pe un ton prietenos“. Cu timpul, soţul şi soţia învaţă nu numai să se asculte unul pe celălalt, ci şi să înţeleagă lucrurile nespuse. Cu alte cuvinte, cu trecerea anilor, un cuplu fericit învaţă să discearnă gândurile şi sentimentele neexprimate. Unele soţii spun că soţii lor nu le ascultă cu adevărat. Unii soţi se plâng că soţiile vor să comunice în cele mai nepotrivite momente. Comunicarea presupune compasiune şi înţelegere, iar comunicarea eficientă aduce foloase atât soţului, cât şi soţiei. — Iacov 1:19.

19. a) De ce ar putea fi greu să ne cerem scuze? b) Ce anume ne va îndemna să ne cerem scuze?

19 Comunicare înseamnă uneori să ne cerem scuze. Dar nu e întotdeauna uşor să o facem. Ne trebuie umilinţă ca să ne recunoaştem greşelile. Însă cât de mult întăreşte acest lucru căsnicia! Scuzele sincere pot aplana o eventuală ceartă şi pot favoriza iertarea şi rezolvarea problemei. Pavel a spus: „Continuaţi să vă suportaţi unii pe alţii şi să vă iertaţi cu mărinimie unii pe alţii dacă cineva are motiv de plângere împotriva altuia. Aşa cum Iehova v-a iertat cu mărinimie, aşa să faceţi şi voi. Dar, pe lângă toate aceste lucruri, îmbrăcaţi-vă cu iubirea, pentru că este o legătură perfectă a unirii“. — Coloseni 3:13, 14.

20. Cum trebuie să se comporte un creştin cu partenerul său conjugal în particular şi în prezenţa altora?

20 Un alt element vital într-o căsnicie este sprijinul reciproc. Un soţ şi o soţie creştină trebuie să poată avea încredere unul în celălalt, să se poată baza unul pe altul. Nici soţul, nici soţia nu trebuie să-şi desconsidere partenerul conjugal, nici nu trebuie să-i submineze în vreun fel încrederea în sine. Vrem să ne lăudăm cu iubire partenerul de căsătorie, nu să-l criticăm cu asprime (Proverbele 31:28b). Desigur, nu-l vom înjosi prin glume proaste sau necugetate (Coloseni 4:6). Sprijinul reciproc se consolidează prin exprimarea cu regularitate a afecţiunii.  O atingere sau un cuvânt de afecţiune rostit în şoaptă pot însemna: „Te iubesc. Sunt fericit că eşti lângă mine“. Aceştia sunt câţiva factori ce pot avea un efect profund asupra unei relaţii şi pot contribui la reuşita căsniciei. Următorul articol conţine alte sfaturi biblice care ne pot ajuta să avem o căsnicie reuşită. *

[Notă de subsol]

^ par. 20 Pentru mai multe informaţii pe această temă, vezi cartea Secretul unei familii fericite, publicată de Martorii lui Iehova.

Puteţi să explicaţi?

• Care sunt câţiva factori ce pot duce la destrămarea unei căsnicii?

• De ce nu este înţelept să ne căsătorim în pripă?

• Ce efect are spiritualitatea asupra căsniciei?

• Ce factori dau stabilitate căsniciei?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Căsătoria este mai mult decât o relaţie romantică

[Legenda fotografiilor de la pagina 14]

Relaţiile strânse cu Iehova îi pot ajuta pe cei căsătoriţi să aibă o căsnicie reuşită