Salt la conţinut

Salt la cuprins

Obiective spirituale care îl glorifică pe Creatorul nostru

Obiective spirituale care îl glorifică pe Creatorul nostru

 Obiective spirituale care îl glorifică pe Creatorul nostru

„CÂND un om nu ştie spre ce port să se îndrepte nici un vânt nu este prielnic.“ Aceste cuvinte, atribuite unui filozof latin din secolul I, exprimă un binecunoscut adevăr: pentru a avea un sens în viaţă, trebuie să ne fixăm obiective.

Biblia vorbeşte despre oameni care au înţeles importanţa obiectivelor. Noe a muncit circa cincizeci de ani ca să ‘construiască o arcă pentru salvarea casei sale’. Profetul Moise „privea ţintă la recompensă“ (Evrei 11:7, 26). Iosua, succesorul lui, a primit misiunea divină de a cuceri ţara Canaanului. — Deuteronomul 3:21, 22, 28; Iosua 12:7–24.

În secolul I, obiectivele spirituale pe care le-a urmărit apostolul Pavel au fost, fără îndoială, influenţate în mare măsură de cuvintele lui Isus: „Această veste bună a regatului va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile“ (Matei 24:14). Impulsionat de viziunile şi mesajele primite personal de la Domnul Isus, inclusiv de faptul că i s-a încredinţat misiunea de ‘a duce numele lui Isus la naţiuni’, Pavel a avut un rol important în înfiinţarea a numeroase congregaţii creştine în Asia Mică, precum şi în Europa. — Faptele 9:15; Coloseni 1:23.

Într-adevăr, slujitorii lui Iehova şi-au fixat întotdeauna obiective nobile pe care le-au atins spre gloria lui Dumnezeu. Dar cum putem noi astăzi să ne stabilim obiective spirituale? Ce obiective ar trebui să ne străduim să atingem şi ce paşi concreţi ar trebui să facem pentru a le realiza?

E necesară o motivaţie corectă

Se pot stabili obiective în aproape toate domeniile vieţii, iar lumea e plină de oameni care urmăresc tot felul de obiective. Însă obiectivele teocratice nu trebuie confundate cu ambiţiile lumeşti. Multe dintre obiectivele oamenilor de azi sunt motivate în principal de dorinţa obsesivă de a avea bogăţii şi o poziţie socială înaltă şi de setea nestăpânită de putere. Dar cât de greşit ar fi să urmărim un anumit obiectiv din dorinţa de a dobândi putere şi proeminenţă! În schimb, obiectivele care îi aduc glorie lui Iehova Dumnezeu au legătură directă cu închinarea la el şi cu interesele Regatului (Matei 6:33). Ele au la bază iubirea pentru Dumnezeu şi pentru semeni şi urmăresc devoţiunea sfântă. — Matei 22:37–39; 1 Timotei 4:7.

Fie ca motivaţiile noastre să fie curate când ne fixăm şi urmărim obiective spirituale, indiferent că aspirăm la privilegii de serviciu mai mari sau că ne propunem să progresăm spiritual. Totuşi, chiar şi obiectivele care au la bază o motivaţie corectă nu pot fi atinse întotdeauna. Aşadar, cum ne putem stabili obiective, sporindu-ne în acelaşi timp şansele de a le realiza?

E nevoie de o dorinţă puternică

Să ne gândim la crearea universului. Prin cuvintele „a fost seară şi a fost dimineaţă“, Iehova a delimitat perioadele succesive de creaţie (Geneza 1:5, 8, 13, 19, 23, 31). La începutul fiecărei perioade, el îşi cunoştea bine obiectivul, sau ceea ce dorea să realizeze în ziua respectivă. Astfel, Dumnezeu şi-a îndeplinit scopul de a crea toate lucrurile (Revelaţia 4:11). „Ce-I doreşte sufletul, aceea face“, a spus despre Dumnezeu patriarhul Iov (Iov 23:13). Ce satisfacţie trebuie să fi simţit Iehova când a văzut „tot ce făcuse“ şi a declarat că erau „foarte bune“! — Geneza 1:31.

 Pentru a ne realiza obiectivele, şi noi trebuie să avem o dorinţă puternică. Ce ne va ajuta să cultivăm o astfel de dorinţă? Încă de când pământul era fără formă şi gol, Iehova a putut să prevadă rezultatul final: un splendid giuvaer în spaţiu, spre gloria şi onoarea Sa. Şi noi putem cultiva dorinţa de a realiza ceea ce ne-am propus meditând la rezultatele şi foloasele atingerii obiectivului respectiv. Să observăm exemplul lui Tony, un tânăr de 19 ani. El nu a uitat niciodată ceea ce a simţit când a vizitat prima oară o filială din Europa de vest a Martorilor lui Iehova. De atunci, în mintea lui a stăruit întrebarea: Cum ar fi să trăiesc şi să slujesc într-un astfel de loc? Tony s-a gândit tot timpul la acest lucru şi a continuat să facă tot ce i-a stat în putinţă pentru a-şi împlini dorinţa. Cât de fericit a fost când, după câţiva ani, cererea lui de a lucra la filială a fost aprobată!

Dorinţa de a realiza un anumit obiectiv poate fi cultivată şi asociindu-ne cu cei care au reuşit deja să-l atingă. Când era adolescent, lui Jayson, acum în vârstă de 30 de ani, nu prea îi plăcea să meargă în lucrarea de predicare. Dar după terminarea liceului a fost nerăbdător să înceapă pionieratul, devenind astfel proclamator cu timp integral. Ce l-a ajutat pe Jayson să cultive dorinţa de a face pionierat? Iată ce ne spune el: „M-au influenţat foarte mult discuţiile cu cei care erau pionieri, precum şi faptul de a lucra alături de ei în minister“.

Să punem totul pe hârtie

Când este exprimată în cuvinte, o idee capătă contur şi devine mai clară. Solomon a arătat că, aşa cum ‘ţepuşele’ direcţionează un animal, cuvintele potrivite ne pot îndruma în viaţă (Eclesiastul 12:11). Când sunt puse pe hârtie, cuvintele ni se întipăresc bine în minte şi inimă. Oare nu din acest motiv le-a poruncit Iehova regilor din Israelul antic să-şi facă o copie a Legii cu mâna lor (Deuteronomul 17:18)? Aşadar, ne-ar putea fi util să punem pe hârtie obiectivele pe care ni le-am fixat şi, totodată, cum ne-am gândit să le atingem, obstacolele pe care le-am putea întâmpina şi modalităţile de a le depăşi. Ne-ar putea fi de folos să stabilim şi ce anume ar trebui să aprofundăm, ce deprinderi ar trebui să dobândim şi cine ne-ar putea ajuta.

Pe Geoffrey, un pionier special care a slujit mult timp în teritoriile izolate dintr-o ţară asiatică, obiectivele spirituale l-au ajutat să-şi menţină echilibrul după o mare tragedie: moartea subită a soţiei sale. După ce şi-a revenit, Geoffrey s-a hotărât să se lase absorbit de activitatea sa de pionier, stabilindu-şi diverse obiective. El a pus totul pe hârtie şi s-a rugat să iniţieze trei studii biblice până la sfârşitul lunii respective. În fiecare zi, făcea o trecere în revistă a activităţii sale, iar la fiecare zece zile îşi verifica progresul. Şi-a atins el obiectivul? Geoffrey a raportat cu bucurie patru noi studii biblice.

Obiectivele pe termen scurt ne ajută să ne urmărim progresul

Unele obiective pot părea la început greu de atins. Lui Tony, menţionat mai înainte, serviciul la filiala Martorilor lui Iehova i se părea un vis, deoarece nu-şi pusese încă viaţa în ordine şi nici nu i se dedicase lui Dumnezeu.  Dar Tony s-a hotărât să-şi aducă viaţa în armonie cu normele divine şi şi-a propus să se califice pentru botez. După ce a făcut acest pas, şi-a stabilit ca obiectiv pionieratul auxiliar, iar apoi cel regular, însemnându-şi pe calendar data la care a început fiecare dintre aceste forme de serviciu. După câţiva ani de pionierat, serviciul la Betel nu i s-a mai părut un obiectiv de neatins.

Şi nouă ne-ar putea fi util să ne marcăm drumul spre obiectivele pe termen lung stabilindu-ne obiective intermediare, pe termen scurt, care sunt mai uşor de atins. Măsurându-ne cu regularitate progresul cu ajutorul acestor indicatori putem să ne concentrăm mai uşor asupra ţintei. De asemenea, dacă ne vom ruga în mod repetat pentru realizarea obiectivelor, nu ne vom abate de la drumul nostru. „Rugaţi-vă neîncetat“, ne-a îndemnat apostolul Pavel. — 1 Tesaloniceni 5:17.

Hotărârea şi perseverenţa — doi factori importanţi

Totuşi, în pofida unei dorinţe puternice şi a planurilor bine puse la punct, uneori nu reuşim să ne atingem obiectivele pe care ni le-am propus. Cât de dezamăgit trebuie să fi fost discipolul Ioan Marcu atunci când apostolul Pavel a refuzat să-l ia în a doua sa călătorie misionară (Faptele 15:37–40)! Marcu a trebuit să tragă învăţăminte din această situaţie şi să-şi adapteze obiectivele pentru a-şi spori lucrarea, ceea ce a şi făcut. Mai târziu, Pavel a vorbit apreciativ despre Marcu. În plus, acesta s-a bucurat de o strânsă asociere cu apostolul Petru în Babilon (2 Timotei 4:11; 1 Petru 5:13). Însă cel mai mare privilegiu al său a fost, probabil, să scrie sub inspiraţie divină o relatare despre viaţa şi ministerul lui Isus.

Poate că în încercarea de a ne atinge obiectivele spirituale vom avea şi eşecuri. Însă, în loc să renunţăm, trebuie să vedem ce-am realizat până în acel moment, să ne reevaluăm situaţia şi, dacă e necesar, să ne schimbăm obiectivul. Când întâmpinăm obstacole, avem nevoie de hotărâre şi perseverenţă. Înţeleptul rege Solomon ne asigură: „Încredinţează-ţi lucrările în mâna DOMNULUI şi ţi se vor împlini gândurile“. — Proverbele 16:3.

Uneori însă anumite obiective sunt peste puterile noastre dacă, de exemplu, avem o sănătate precară sau anumite obligaţii familiale. În acest caz, să nu uităm că premiul final este viaţa veşnică — în cer sau pe un pământ paradiziac (Luca 23:43; Filipeni 3:13, 14). Cum putem obţine acest premiu? Apostolul Ioan a scris: „Cine face voinţa lui Dumnezeu rămâne pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:17). Astfel, deşi situaţia nu ne permite să atingem un anumit obiectiv, putem ‘să ne temem de Dumnezeu şi să păzim poruncile Lui’ (Eclesiastul 12:13). Obiectivele spirituale ne ajută să ne concentrăm eforturile asupra înfăptuirii voinţei divine. Aşadar, să-l glorificăm pe Creator prin obiectivele noastre spirituale.

[Chenarul de la pagina 22]

Obiective spirituale pe care ni le-am putea propune

○ Citirea Bibliei în fiecare zi

○ Citirea fiecărui număr al revistelor Turnul de veghe şi Treziţi-vă!

○ Îmbunătăţirea calităţii rugăciunilor

○ Manifestarea roadelor spiritului

○ Sporirea serviciului pentru Iehova

○ Eficienţă mai mare în lucrarea de predicare şi predare

○ Dezvoltarea unor deprinderi necesare pentru mărturia informală, prin telefon şi în teritoriile comerciale