Salt la conţinut

Salt la cuprins

Promovezi pacea aplanând neînțelegerile?

Promovezi pacea aplanând neînțelegerile?

IEHOVA DUMNEZEU ne îndeamnă să iubim pacea. El dorește ca pacea să fie o caracteristică a vieții noastre. Întrucât urmăresc pacea, adevărații închinători ai lui Iehova se bucură de belșug de pace. De aceea, multe persoane doresc să facă parte din congregația creștină.

De exemplu, un vraci din Madagascar a remarcat unitatea și armonia de care se bucură Martorii lui Iehova. El și-a spus: „Dacă voi decide vreodată să am o religie, pe aceasta o voi alege”. După un timp, a renunțat la spiritism, s-a conformat cerințelor biblice referitoare la căsătorie și, în cele din urmă, a devenit un slujitor al lui Iehova, Dumnezeul păcii.

La fel ca acest bărbat, mii de persoane găsesc în congregația creștină pacea de care au nevoie cu disperare. Totuși, Biblia arată cu claritate că ‘gelozia amară și spiritul de ceartă’ pot distruge prieteniile și pot crea probleme în congregație. (Iac. 3:14-16) Din fericire, sfaturile Bibliei ne ajută să evităm aceste probleme și să ne întărim legăturile de pace cu frații de credință. În continuare vom enumera câteva situații concrete, în care aplicarea sfaturilor Bibliei a dat rezultate.

PROBLEME ȘI SOLUȚII

„Eu și un frate cu care lucram nu ne înțelegeam deloc. Odată, în timp ce țipam unul la altul, au apărut doi colegi, care au asistat la cearta noastră.” (CHRIS)

„O soră cu care obișnuiam să ies în predicare n-a mai vrut să mă însoțească în lucrare. Apoi nu a mai vorbit cu mine. Pur și simplu n-am înțeles de ce se purta așa.” (JANET)

„Eram într-o audio-conferință cu doi frați. La un moment dat, unul dintre ei și-a luat rămas-bun, iar eu am crezut că a închis telefonul. Am continuat discuția cu celălalt frate și am făcut o remarcă răutăcioasă la adresa fratelui despre care credeam că nu mai era pe fir.” (MICHAEL)

„Între două pioniere din congregația noastră au apărut unele neînțelegeri. Una dintre ele îi făcea observații celeilalte. Atitudinea lor avea un efect descurajator asupra celorlalți.” (GARY)

Problemele menționate ar putea părea neînsemnate. Totuși, în fiecare dintre aceste situații, cei implicați ar fi putut rămâne cu răni adânci pe plan spiritual sau afectiv. Din fericire, ei au urmat îndrumările Bibliei și au reușit să restabilească pacea. Ce sfaturi i-au ajutat?

 „Să nu vă certați pe drum.” (Gen. 45:24) Iosif le-a dat acest sfat fraților săi înainte ca ei să se întoarcă la tatăl lor. Câtă înțelepciune vădesc aceste cuvinte! O persoană care își pierde ușor cumpătul sau este supărăcioasă i-ar putea irita pe cei din jur. Chris și-a dat seama că, din cauza mândriei, nu îi plăcea să i se spună ce să facă. Totuși, el a fost dispus să se schimbe și i-a cerut iertare fratelui cu care se certase, iar apoi s-a străduit să nu-și mai iasă din fire. Remarcând eforturile lui Chris de a-și schimba atitudinea, fratele cu care lucra i-a urmat exemplul. Acum, cei doi îi slujesc împreună lui Iehova cu bucurie.

„Planurile eșuează unde nu există o discuție confidențială.” (Prov. 15:22) Janet a meditat la aceste cuvinte și a decis să discute cu cealaltă soră. În timpul discuției, Janet a întrebat-o dacă o supărase sau o deranjase cu ceva. Deși, la început, discuția a fost destul de tensionată, atmosfera s-a destins pe măsură ce problema a fost clarificată cu calm. Sora și-a dat seama că înțelesese greșit o situație din trecut, care nici măcar nu avea legătură cu Janet. Ea și-a cerut iertare, iar acum, cele două surori sunt din nou partenere de lucrare.

„Dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți darul acolo, în fața altarului, și pleacă. Fă mai întâi pace cu fratele tău.” (Mat. 5:23, 24) Isus a dat acest sfat în Predica de pe munte. Lui Michael i-a părut foarte rău când și-a dat seama că fusese lipsit de respect. El a fost hotărât să facă tot ce putea pentru a restabili pacea. De aceea, plin de umilință, s-a dus la celălalt frate și l-a rugat să-l ierte. Ce s-a întâmplat apoi? Michael spune: „Fratele m-a iertat cu adevărat”. După aceea, ei au fost din nou prieteni.

„Continuați să vă suportați unii pe alții și, dacă cineva are vreun motiv să se plângă împotriva altuia să vă iertați cu mărinimie unii pe alții.” (Col. 3:12-14) Un bătrân de congregație le-a ajutat cu bunătate pe cele două surori, pioniere de mult timp, să reflecteze la câteva întrebări, cum ar fi: Era potrivit să-i întristeze pe ceilalți din cauza neînțelegerilor dintre ele? Aveau ele motive întemeiate să nu se împace și să tulbure pacea în congregație? Pionierele au acceptat sfaturile bătrânului și le-au pus în aplicare. În prezent, ele se înțeleg bine și colaborează cu bucurie în lucrarea de predicare.

 Aplicarea sfatului din Coloseni 3:12-14 este un prim pas când avem o neînțelegere cu cineva. Mulți au constatat că umilința îi ajută să ierte și să uite cele întâmplate. Dar, dacă în pofida eforturilor făcute, situația nu se schimbă, am putea aplica principiul din Matei 18:15. Chiar dacă sfatul lui Isus se referă la cazul în care cineva comite un păcat grav, putem să aplicăm acest principiu și când avem o problemă cu un frate sau cu o soră. Așadar, când avem o neînțelegere cu un frate de credință, să mergem la el și, cu bunătate și amabilitate, să încercăm să rezolvăm problema.

Bineînțeles, Biblia oferă și alte sugestii practice. Pentru ca ele să dea rezultate, trebuie să manifestăm rodul spiritului: „iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunăvoința, bunătatea, credința, blândețea, stăpânirea de sine”. (Gal. 5:22, 23) Așa cum uleiul lubrifiază piesele unei mașini făcând-o să meargă mai ușor, tot așa aceste calități divine ne ajută să rezolvăm mai ușor neînțelegerile și să fim în relații pașnice cu alții.

PERSONALITĂȚILE DIFERITE DAU CULOARE CONGREGAȚIEI

Personalitatea, acel set de trăsături caracteristic fiecărei persoane, face ca relațiile de prietenie să fie plăcute și interesante. Totuși, deosebirile de personalitate pot genera și conflicte. Un bătrân de congregație cu experiență a dat următorul exemplu: „Unei persoane timide îi este greu să stea în compania unei persoane sociabile și exuberante. Deși pare lipsit de importanță, acest lucru poate crea probleme serioase”. Dar trebuie să tragem concluzia că oamenii cu personalități foarte diferite nu se vor înțelege niciodată? Să ne gândim la Petru și la Ioan. Ce fel de personalitate avea Petru? Probabil că ni-l imaginăm ca fiind o persoană directă și impulsivă. Dar Ioan? Poate că ne gândim la el ca la o persoană iubitoare, care se gândea bine înainte de a vorbi și de a acționa. După cât se pare, cei doi aveau personalități diferite. Totuși, ei au colaborat îndeaproape. (Fap. 8:14; Gal. 2:9) Prin  urmare, și creștinii din prezent care au personalități diferite pot colabora strâns.

Poate că în congregația noastră există un frate care ne irită prin felul în care vorbește sau se poartă. Totuși, suntem conștienți că Cristos a murit și pentru această persoană și că trebuie să o tratăm cu iubire. (Ioan 13:34, 35; Rom. 5:6-8) Prin urmare, în loc să o evităm sau să refuzăm să ne împrietenim cu ea, să ne întrebăm: Face ea un lucru cu adevărat greșit din punct de vedere biblic? Mă rănește în mod intenționat? Sau pur și simplu avem personalități diferite? Ce calități pe care le are ea mi-ar plăcea să am și eu?

Ultima întrebare este foarte importantă. Dacă tu ești tăcut, iar cealaltă persoană este volubilă, gândește-te la ușurința cu care începe ea conversațiile în lucrare. Prin urmare, ai putea să ieși în predicare cu acea persoană și să înveți de la ea. Dacă cealaltă persoană este generoasă, iar tu ai tendința să fii mână strânsă, ai remarcat câtă bucurie îi aduce ei faptul că este generoasă cu persoanele în vârstă, cu bolnavii sau cu cei aflați în nevoie? Așadar, deși aveți personalități diferite, te poți apropia de fratele tău concentrându-te asupra calităților sale. Chiar dacă nu veți deveni cei mai buni prieteni, veți fi în relații mai apropiate, vă veți bucura de pace lăuntrică și veți contribui la pacea congregației.

Evodia și Sintiche au avut, se pare, personalități diferite. Totuși, apostolul Pavel le-a îndemnat „să aibă aceeași gândire în Domnul”. (Filip. 4:2) Te străduiești și tu să urmezi acest îndemn și să promovezi pacea în congregație?

NU LĂSA NEREZOLVATĂ O NEÎNȚELEGERE

Așa cum buruienile năpădesc florile dintr-o grădină, tot așa sentimentele negative ar putea ajunge să ne domine dacă nu le smulgem din rădăcini. Când resentimentele pun stăpânire pe inima unei persoane, acest  lucru se poate răsfrânge chiar și asupra spiritului congregației. Dacă îl iubim pe Iehova și ne iubim frații, nu vom permite ca neînțelegerile cu alții să tulbure pacea din poporul lui Dumnezeu.

Dacă suntem umili și ne străduim să facem pace, vom obține rezultate neașteptat de bune

Când abordăm o problemă cu scopul de a o rezolva și a face pace, rezultatele obținute sunt neașteptat de bune. O Martoră povestește: „O soră obișnuia să mă trateze ca pe un copil. Lucrul acesta mă deranja foarte mult. Fiind tot mai iritată de atitudinea ei, am început să-i vorbesc pe un ton tăios. Spuneam în sinea mea: «Dacă ea nu mă respectă, eu de ce să o respect?»”.

Această Martoră a reflectat la atitudinea ei. Ea spune: „Am început să-mi văd defectele de personalitate și am fost foarte dezamăgită de mine. Mi-am dat seama că trebuia să-mi schimb modul de gândire. După ce i-am vorbit lui Iehova în rugăciune despre problema mea, i-am cumpărat surorii un mic cadou și i-am scris câteva rânduri în care am rugat-o să mă ierte pentru felul în care mă purtasem. Ne-am îmbrățișat și am hotărât să trecem peste tot ce se întâmplase. De atunci n-am mai avut neînțelegeri”.

Oamenii au nevoie cu disperare de pace. Totuși, când poziția le este amenințată sau când orgoliul le este rănit, mulți nu reacționează într-un mod pașnic. Acest lucru este valabil în special în cazul celor ce nu îi slujesc lui Iehova. Totuși, Iehova așteaptă ca în rândul slujitorilor lui să domnească pacea și unitatea. El l-a inspirat pe Pavel să scrie: „Vă implor să umblați într-un mod demn de chemarea cu care ați fost chemați, cu toată umilința și blândețea, cu îndelungă răbdare, suportându-vă unii pe alții în iubire, străduindu-vă să păstrați unitatea spiritului în legătura păcii”. (Ef. 4:1-3) Această ‘legătură a păcii’ este foarte prețioasă. Să contribuim la consolidarea ei și să fim hotărâți să rezolvăm orice neînțelegere care ar putea apărea între noi!