Salt la conţinut

Salt la cuprins

Eşti supravegheat?

Eşti supravegheat?

 Eşti supravegheat?

ÎN FIECARE zi când Elizabeth ajunge la serviciu, toate mişcările îi sunt urmărite de o videocameră. Când intră în clădire, o cameră îi filmează faţa de aproape. Pe parcursul zilei, multe alte camere o ţin încontinuu sub supraveghere. Acest lucru este cât se poate de normal, deoarece ea este angajata unei companii care lucrează zilnic cu milioane de dolari în numerar.

Elizabeth ştie că este supravegheată îndeaproape în timpul orelor de muncă. De altfel, a fost informată cu privire la acest lucru când a acceptat postul. Milioane de oameni însă nici nu-şi dau seama cât sunt de supravegheaţi în fiecare zi!

 Viaţa într-o societate ţinută sub observaţie

Eşti supravegheat la locul de muncă? Pretutindeni în lume, milioane de angajaţi sunt ţinuţi în permanenţă sub supraveghere când folosesc Internetul şi e-mail-ul în timpul orelor de program. Potrivit sondajului făcut în 2001 de American Management Association, „aproape trei sferturi (73,5%) dintre marile companii din S.U.A. . . . înregistrează şi analizează schimbul de informaţii şi activităţile angajaţilor lor în timpul serviciului, inclusiv convorbirile telefonice, e-mail-ul, conectările la Internet şi fişierele de pe calculator“.

Guvernele investesc milioane de dolari în aparatura de supraveghere. Potrivit unui raport înaintat Parlamentului European la 11 iulie 2001, „există un sistem global de interceptare a comunicaţiilor, care funcţionează pe baza cooperării . . . dintre S.U.A., Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă“. Guvernele acestor ţări dispun de o reţea globală de staţii de interceptare prin satelit, un sistem numit ECHELON. Cu ajutorul acestei reţele se spune că se pot intercepta şi verifica mesajele transmise prin telefon, fax, Internet şi e-mail — mijloace de comunicaţie care folosesc satelitul. În ziarul Australian se spune că, atunci când apelează la acest sistem, guvernele „pot identifica anumite faxuri sau e-mail-uri; iar, dacă sistemul este programat să recunoască o anumită voce, el poate distinge şi convorbirile telefonice ale persoanei respective“.

Şi forţele de ordine utilizează tehnicile moderne de supraveghere. În Statele Unite, revista BusinessWeek spune că FBI-ul deţine o tehnologie numită Carnivore pe care o foloseşte pentru „a supraveghea e-mail-urile, mesajele inopinate şi convorbirile telefonice digitale“. În Marea Britanie noua legislaţie le va permite forţelor de ordine „să supravegheze [în secret] mii de oameni care folosesc telefonul, faxul şi Internetul“, precizează BBC News.

Camere ascunse şi baze de date detaliate

O persoană poate fi totuşi ţinută sub observaţie chiar şi atunci când nu comunică prin intermediul telefonului, al faxului sau al e-mail-ului. În statul australian New South Wales, oamenii care circulă cu trenul sunt urmăriţi cu peste 5 500 de videocamere. Tot aici, aproximativ 1 900 de autobuze aparţinând companiilor de stat sunt dotate cu camere de supraveghere.

Potrivit rapoartelor, în Marea Britanie există cel mai mare număr de camere pe cap de locuitor: una la 55 de persoane. În 1996, în Regatul Unit doar 74 de localităţi aveau în dotare camere pentru supravegherea locurilor publice. În 1999, astfel de echipamente existau deja în 500 de localităţi. Datorită noilor programe de calculator la care sunt conectate camerele, se poate recunoaşte chipul unei persoane chiar dacă aceasta se află într-o mulţime, la aeroport sau într-o piaţă publică.

Ca nicicând înainte, viaţa privată vă poate fi supravegheată fără ştirea voastră. Simon Davies, directorul grupului Privacy International, care militează pentru drepturile omului, afirmă: „După cât se pare, niciodată în istorie nu s-au putut aduna atât de multe informaţii despre oameni. În ţările dezvoltate, se pot păstra date cu caracter personal despre angajatul de rând dintr-un domeniu oarecare în aproximativ 400 de baze de date importante, suficiente pentru a realiza o amplă lucrare biografică cu privire la fiecare individ“.

Ce măsuri puteţi lua pentru a vă proteja dreptul la viaţă privată?