Salt la conţinut

Salt la cuprins

Lumea în obiectiv

Lumea în obiectiv

 Lumea în obiectiv

Poate fi salvată viaţa nou-născuţilor?

În fiecare an, 4 milioane de bebeluşi mor în prima lună de viaţă. Aceste cazuri de moarte neonatală „reprezintă peste 40% din cazurile de deces în rândul copiilor sub 5 ani“, anunţă revista germană Bild der Wissenschaft. Ce se poate face pentru a salva viaţa nou-născuţilor? Un studiu intitulat „State of the World’s Newborns“ recomanda unele metode ieftine şi eficiente, dintre care amintim câteva lucruri simple cum ar fi ţinerea la căldură a bebeluşilor şi alăptatul la sân imediat după naştere, ceea ce măreşte imunitatea copilului în faţa bolilor. Moartea sugarilor poate fi prevenită şi prin îmbunătăţirea stării de sănătate a viitoarelor mame, deoarece multe dintre ele sunt subnutrite sau epuizate din cauza muncii excesive ori nu s-au refăcut pe deplin după o naştere anterioară. „În ţările în curs de dezvoltare, unde se înregistrează 98% dintre cazurile de moarte neonatală“, populaţia ar putea fi instruită pentru a şti cum să asiste o naştere. „Principala sarcină ar fi educarea viitoarelor mame, asigurarea unei igiene corespunzătoare şi vaccinarea“, preciza studiul respectiv.

 Farurile ies din uz

„Aşa cum becul a înlocuit lumânarea, tot aşa şi farul automat i-a luat locul vânjosului paznic de far“, se spune în ziarul Financial Post. „Acum se pare însă că şi zilele farului automat sunt numărate.“ Deşi un far modern emite fascicule de lumină puternice, care pot fi văzute de pe mare de la o distanţă de 32 km, şi este dotat cu conuri de ceaţă automate ce avertizează echipajul că uscatul este aproape, marinarii pot afla poziţia exactă a navei cu ajutorul tehnologiei satelitare. Navele sunt acum echipate cu sisteme globale de poziţionare ce funcţionează ca un ochi pentru navă când echipajul nu poate vedea ce se află în faţă. Mike Clements, coordonatorul programului desfăşurat în colaborare cu Paza de Coastă Canadiană din St. John’s (Newfoundland), precizează că sistemele globale de poziţionare „vor face, probabil, ca farurile să devină inutile. Nimic nu se compară cu [aceste sisteme]. Nu poţi naviga cu ajutorul unui far“.

Cum comunică bebeluşii

„Aşa cum bebeluşii ai căror părinţi nu au probleme auditive încep să gângurească pe la 7 luni . . ., tot aşa şi copiii care cresc într-o familie de surdo-muţi «gânguresc» în tăcere cu mânuţele lor, imitând principala formă de comunicare a părinţilor“, chiar dacă aceşti copii aud bine, se arată în ziarul londonez The Times. Cercetările efectuate de prof. Laura Petitto, de la Universitatea McGill din Montreal (Canada), demonstrează că bebeluşii se nasc cu o sensibilitate deosebită la ritmurile şi modelele caracteristice tuturor limbilor, inclusiv cele ale limbajului gestual. Laura Petitto afirmă că bebeluşii care pot auzi, dar care au „părinţi surzi ce comunică prin limbajul gestual au o anumită mişcare a mâinilor diferită de celelalte mişcări, al căror model ritmic este aparte. . . . [E] un fel de gângureală cu mânuţele“. Copiii care i-au văzut pe părinţii lor folosind limbajul gestual făceau două tipuri de mişcări cu mâinile, în timp ce copiii ai căror părinţi foloseau limbajul vorbit făceau doar un tip de mişcări. Echipa de cercetători a folosit un sistem de urmărire a poziţiei pentru a înregistra mişcările mâinilor bebeluşilor când aceştia aveau 6, 10 şi 12 luni.

Sulurile de la Marea Moartă sunt date publicităţii

„După mai bine de o jumătate de secol de la descoperirea Sulurilor de la Marea Moartă în peşterile din deşertul Iudeii, erudiţii au sărbătorit publicarea ultimelor texte religioase vechi de 2 000 de ani“, se arată în U.S.News & World Report. Publicarea seriilor de 37 de volume a fost anunţată de prof. Emanuel Tov, coordonatorul echipei de cercetători care a analizat sulurile. Lucrările au fost încheiate graţie tehnologiei moderne, inclusiv fotografiilor digitale şi imaginilor multispectrale care i-au ajutat pe erudiţi să descifreze scrierea chiar şi acolo unde nu mai era aşa vizibilă. Scrierile, traduceri din ebraică, arameică, greacă şi latină, datează din perioada 250 î.e.n.–70 e.n.

Modalităţi de a face faţă nesiguranţei

Membrii Asociaţiei Creştine a Vânzătorilor de Carte din Canada au vândut cu 30% mai multe Biblii după atacurile teroriste din Statele Unite, anunţă ziarul canadian Globe and Mail. „Oamenii caută răspunsuri“, a declarat Marlene Loghlin, directorul executiv al asociaţiei. „Teama constituie una dintre cauzele acestei reacţii. În mintea şi în inima oamenilor există o mulţime de întrebări la care n-au găsit nici un răspuns.“ Articolul precizează în continuare că până şi librăriile mai mici au înregistrat o „creştere a vânzărilor de cărţi cu subiecte religioase care i-ar putea ajuta pe oameni să înţeleagă de ce au loc asemenea evenimente tragice“. Potrivit opiniei unei profesoare de teologie de la Universitatea din Toronto, este vorba de o reacţie firească. „În vremuri de nesiguranţă, oamenii încep să-şi pună întrebări religioase fundamentale“, iar „faptul de a căuta răspunsurile în Biblie le poate fi de ajutor“, a afirmat ea.

SIDA — principala cauză a deceselor în Africa de Sud

„SIDA a devenit principala cauză a deceselor în Africa de Sud, iar cei care au cel mai mult de suferit sunt adulţii tineri“, arată ziarul The New York Times, comentând un studiu condus de Consiliul de Cercetări Medicale din Africa de Sud. Cercetătorii estimează că, pe parcursul următorului deceniu, între 5 şi 7 milioane de oameni din Africa de Sud vor muri de SIDA. În cazul tinerelor care au 20–30 de ani riscul de a muri este mai mare decât în cazul femeilor de 60–70 de ani. În Africa de Sud „există mai mulţi oameni infectaţi cu HIV, virusul care cauzează SIDA, decât în oricare altă ţară“, adaugă articolul. „Se crede că 1 din 9 sud-africani şi 1 din 4 adulţi [având vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani] este infectat cu HIV, precizează oficialităţile guvernamentale.“

Viaţa din oraşe

„În anul 1900, cele mai mari oraşe din lume erau Londra, New York-ul, Parisul, Berlinul şi Chicago“, se spune în ziarul londonez The Sunday Times. Dar, potrivit unor noi estimări, „în 2015, oraşele occidentale vor fi depăşite de alte oraşe. Cele mai mari vor fi Tokyo, Bombay-ul, Lagosul, Dhaka (Bangladesh) şi Sao Paulo (Brazilia)“. Acestea, precum şi alte 25 de oraşe, vor avea peste 20 de milioane de locuitori. „Estimările arată [însă] că, în 2015, Londra nu se va mai număra printre primele 30 de oraşe cu populaţia cea mai mare şi va fi singurul oraş care s-a aflat pe primele locuri şi a cărui populaţie va scădea“, precizează The Sunday Times. Creşterea explozivă a populaţiei oraşelor creează însă multe probleme. „Populaţia săracă se va concentra tot mai mult în cartierele locuite numai de săraci, unde rata criminalităţii este înaltă, iar actele de violenţă şi tulburările sociale sunt multe la număr“, a declarat Douglas Massey, profesor de sociologie la Universitatea din Pennsylvania (SUA). Oraşul Tokyo, unde se aşteaptă ca în scurt timp numărul locuitorilor să crească de la 26 de milioane la 30 de milioane, a reuşit să facă faţă problemelor întrucât dispune de infrastructura şi serviciile necesare, iar creşterea a fost lentă. Potrivit spuselor lui Massey, din vremea romanilor până în epoca victoriană, cel mult 5% din populaţia lumii a trăit în oraşe; el estimează însă că, în anul 2015, 53% din populaţie va ajunge să trăiască în mediul urban.

Lăsaţi-vă de fumat, dar pentru totdeauna!

„Toţi fumătorii trebuie să încerce să se lase de fumat. Dacă reuşiţi, atunci faceţi tot ce puteţi să nu vă apucaţi din nou“, avertizează prof. Bo Lundback, de la Institutul Naţional pentru Condiţiile de Muncă din Stockholm (Suedia). De ce? Deoarece la foştii fumători care se apucă din nou de fumat capacitatea de funcţionare a plămânilor scade mai rapid decât la cei ce nu s-au lăsat deloc de fumat. Un studiu efectuat pe parcursul a 10 ani asupra a 1 116 bărbaţi şi femei cu vârsta cuprinsă între 35 şi 68 de ani a demonstrat că la cei ce au fumat în această perioadă s-a înregistrat o scădere de 3% a capacităţii de funcţionare a plămânilor, în timp ce la subiecţii care s-au lăsat de fumat pentru mai mult de un an după care s-au apucat din nou s-a înregistrat o scădere de 5%. „Scăderea este mult mai mare în primii doi ani după ce un fost fumător îşi reia acest obicei“, avertizează Lundback. „Iar ceea ce se pierde din capacitatea de funcţionare a plămânilor nu se mai poate recupera niciodată.“ Persoanele care au reuşit să se lase de fumat în cei 10 ani de studiu au suferit o scădere a capacităţii de funcţionare a plămânilor de numai 1%, precizează ziarul londonez The Times.