Poate globalizarea să ne rezolve problemele?

„Societatea globală pe care o vedem azi, la fel ca majoritatea societăţilor, este departe de a fi ideală; ea are o mulţime de neajunsuri. Locuitorii ei nu sunt trataţi toţi cu dreptate; ei nu au şanse egale. Milioane de oameni sunt privaţi de atâtea lucruri, încât nici nu se mai gândesc că ar aparţine vreunei societăţi.“ — „OUR GLOBAL NEIGHBOURHOOD“.

FATIMA, o locuitoare a unui mare oraş african, se consideră norocoasă. Cel puţin ea are un frigider. Locuinţa familiei ei este însă o baracă de tablă, ridicată lângă trei cavouri de marmură. La fel ca o jumătate de milion de locuitori, ea trăieşte într-un cimitir uriaş. Dar chiar şi cimitirul devine neîncăpător. „Prea mulţi oameni se mută aici, mai ales în cavouri“, se plânge ea.

La aproximativ 15 kilometri de locuinţa Fatimei se înalţă un nou complex rezidenţial de lux, care cuprinde şi restaurante elegante şi un teren mare de golf (cu 27 de găuri). Costul unei partide de golf depăşeşte salariul lunar pe cap de locuitor din această ţară africană. Întotdeauna sărăcia a apăsat greu asupra oraşului, însă terenurile de golf — un simbol al elitei — nu sunt doar o noutate, ci şi un motiv de iritare. În societatea noastră globală, luxul şi sărăcia coexistă, dar nu într-un mod prea fericit.

În peisajul arid al Yemenului, o ţară din Orientul Mijlociu, şerpuieşte Wadi Hadhramaut, o veche rută de caravane de-a lungul căreia sunt presărate ici, colo vechi oraşe. La prima vedere ţi se pare că în această vale izolată timpul s-a oprit în loc. Dar aparenţele pot fi înşelătoare. Muzeul oraşului Saywūn, aflat în apropiere, a cerut ajutorul unei tinere, absolventă a unei universităţi, pentru a pregăti un site care să prezinte toate comorile oraşului. Tânăra absolventă s-a născut aici, însă şi-a făcut studiile în Ohio (SUA). În prezent, mai mult ca  oricând, oamenii, dar şi ideile, pot circula liber pe tot globul.

La vreo câteva mii de kilometri spre vest, pe un drum izolat din Sahara, un convoi format din trei camioane se îndreaptă anevoios spre sud. Mashala, unul dintre şoferi, explică ce produse transportă: televizoare, videorecordere şi antene parabolice. El e bine informat în legătură cu evenimentele mondiale, deoarece urmăreşte emisiunile americane de ştiri. „Toţi avem antene parabolice [în oraşul meu]“, explică el. Puţine sunt locurile unde mass-media globală să nu fi pătruns.

Pe glob, permanenta circulaţie liberă a persoanelor, a ideilor, a ştirilor, a banilor şi a tehnologiei a creat o nouă societate globală, care ­poate prezenta avantaje. Globalizarea ajută la propagarea culturii locale din Yemen şi îi dă posibilitatea lui Mashala să câştige până la 3 000 de dolari într-o călătorie de trei săptămâni. Însă banii nu ajung în mâna tuturor oamenilor. Fatima şi tovarăşii ei de suferinţă privesc neajutoraţi cum câţiva oameni se bucură de avantajele globalizării, în timp ce ei rămân în continuare săraci.

Deşi societatea globală nu e în nici un caz ideală, procesul de integrare globală este, după cât se pare, ireversibil. Vor închide oare oamenii televizoarele şi îşi vor arunca telefoanele mobile? Îşi vor distruge ei calculatoarele şi nu vor mai călători în alte ţări? Se vor izola oare complet statele de restul lumii atât pe plan politic, cât şi pe plan economic? Puţin probabil să se întâmple aşa ceva! Nimeni nu vrea să renunţe la avantajele oferite de globalizare. Dar ce se poate spune despre problemele generate de acest proces? Ele cauzează tot mai multă îngrijorare şi afectează viaţa tuturor. Să examinăm pe scurt câteva dintre cele mai grave efecte secundare ale globalizării.

Inegalităţi tot mai mari

Bogăţia la nivel mondial nu a fost niciodată distribuită în mod echitabil. Însă globalizarea economiei a adâncit prăpastia dintre bogaţi şi săraci. E adevărat că unele ţări în curs de dezvoltare par să fi beneficiat de pe urma integrării lor în economia mondială. Specialiştii susţin că, în ultimii zece ani, numărul persoanelor din India care trăiesc sub nivelul sărăciei s-a redus de la 39% la 26%, iar Asia, ca întreg, a cunoscut şi ea o îmbunătăţire asemănătoare. Potrivit unui studiu, în 1998, numai 15% din populaţia Asiei orientale trăia cu 1 dolar pe zi, comparativ cu 27% cât era proporţia cu 10 ani mai înainte. Însă situaţia globală nu este chiar atât de roz.

În ţările din Africa subsahariană şi în alte câteva ţări slab dezvoltate s-a înregistrat în realitate o scădere a veniturilor în ultimii 30 de ani. „Comunitatea internaţională . . . permite cu bună ştiinţă ca aproximativ 3 miliarde de oameni — aproape jumătate din întreaga omenire — să trăiască cu 2 dolari pe zi, sau chiar mai puţin, într-o lume care n-a fost niciodată atât de  prosperă ca acum“, a atras atenţia Kofi Annan, secretarul general al ONU. Una dintre principalele cauze ale acestui uriaş decalaj social o constituie urmărirea intereselor financiare proprii. „În întreaga lume, pieţele financiare private îi neglijează pe cei foarte săraci“, a explicat Larry Summers, fostul ministru american al finanţelor. „Băncile cunoscute nu caută să-şi deschidă birouri în comunităţi sărace — pentru că acolo nu sunt bani.“

Imensul decalaj dintre veniturile celor bogaţi şi veniturile celor săraci separă nu numai oameni, ci chiar şi ţări. Cu puţin timp în urmă, averea celui mai bogat om din Statele Unite depăşea averile însumate a peste 100 de milioane de concetăţeni ai săi. Globalizarea a favorizat şi dezvoltarea companiilor multinaţionale prospere, care practic au preluat controlul asupra pieţei mondiale la anumite produse. De exemplu, în 1998, numai 10 companii controlau 86% din afacerile în valoare de 262 de miliarde de dolari din domeniul telecomunicaţiilor. Autoritatea şi puterea economică a acestor companii multinaţionale depăşesc adesea autoritatea guvernelor şi, aşa cum subliniază Amnesty International, „drepturile omului şi dreptul la muncă nu constituie o prioritate pe agenda lor de lucru“.

Pe bună dreptate, organizaţiile care militează pentru drepturile omului sunt îngrijorate de această concentrare a bogăţiilor lumii în mâinile unei mici clase privilegiate. V-ar plăcea să locuiţi într-o societate în care 20% dintre cei mai bogaţi câştigă de 74 de ori mai mult decât cei mai săraci? Iar 20% dintre cei mai săraci văd prin intermediul televizorului cum trăiesc concetăţenii lor bogaţi, fără însă a întrezări vreo posibilitate de îmbunătăţire a situaţiei lor. Asemenea inechităţi flagrante din societatea noastră globală dau naştere la tulburări şi frustrări.

Globalizarea culturii

Alt aspect care generează îngrijorare este legat de conflictele culturale şi de răspândirea valorilor materialiste. Schimbul de idei reprezintă o caracteristică importantă a globalizării, iar Internetul constituie cel mai bun exemplu de manifestare a acestui fenomen. Din nefericire, Internetul nu este utilizat numai pentru a răspândi informaţii utile sau lucruri folositoare legate de cultură şi comerţ. Unele site-uri promovează pornografia, rasismul sau jocurile de noroc. Câteva site-uri oferă chiar instrucţiuni concrete despre fabricarea bombelor artizanale. Aşa cum s-a exprimat Thomas L. Friedman, „pe Internet poţi să dai de necaz cu numai câteva clicuri de mouse. Poţi hoinări într-o berărie neonazistă virtuală sau în biblioteca virtuală a unuia care se ocupă cu materiale pornografice . . . şi nu e nimeni lângă tine care să te oprească sau să te îndrume“.

Gândirea oamenilor este influenţată într-o măsură foarte mare şi de televizor şi filme. Mesajele de pe ecrane vin de cele mai multe ori de la Hollywood, principala fabrică de iluzii din lume. Valorile pe care le prezintă această uriaşă industrie a divertismentului promovează adesea materialismul, violenţa sau imoralitatea. Aceste valori s-ar putea să nu aibă nimic în comun cu cultura locală a multor ţări din lume. Totuşi, guvernele, profesorii şi părinţii constată că, de fiecare dată când încearcă să oprească acest curent, le este imposibil s-o facă.

„Îndrăgim cultura americană“, i-a explicat un locuitor din Havana (Cuba) unui vizitator  nord-american. „Cunoaştem toate starurile de la Hollywood.“ Cultura occidentală promovează şi fast food-urile şi băuturile răcoritoare. Un om de afaceri din Malaysia a făcut următoarea observaţie: „Oamenilor de aici le place foarte mult tot ce ţine de Occident, mai ales de America. . . . Ei vor să mănânce în stil occidental şi să fie ca occidentalii“. Rectorul Colegiului din Havana a recunoscut cu tristeţe: „Cuba nu mai este o insulă. Nu mai există insule. Există doar o lume unică“.

Cultura occidentală, care pătrunde peste tot, influenţează speranţele şi dorinţele oamenilor. „«Să fii în pas cu lumea» nu mai înseamnă să ţii pasul cu ceea ce consumă vecinul tău, ci să urmăreşti stilul de viaţă al celor bogaţi şi celebri pe care îi vezi în filme şi în spectacolele televizate“, precizează Human Development Report 1998. Este cât se poate de clar că majoritatea oamenilor nu vor ajunge niciodată să trăiască aşa.

Este globalizarea soluţia?

Ca multe alte proiecte ale omenirii, globalizarea s-a dovedit şi bună, şi rea. Ea le-a adus unora beneficii economice şi a purtat omenirea în era comunicaţiilor globale. Cu toate acestea, s-a dovedit avantajoasă pentru cei bogaţi şi puternici, nu şi pentru cei săraci şi nevoiaşi. Iar criminalii şi viruşii unor boli au „profitat“ de avantajele globalizării într-o măsură mai mare decât guvernele. — Vezi chenarele de la paginile 8 şi 9.

Globalizarea a accentuat mult problemele deja existente în lumea noastră imperfectă. În loc să ofere o soluţie la problemele omenirii, ea a devenit o parte a lor. Inegalităţile sociale s-au adâncit, iar frustrarea a crescut. Guvernele lumii se străduiesc să exploateze avantajele globalizării, încercând în acelaşi timp să-i apere pe cetăţenii ţărilor lor de aspectele ei negative. Vor reuşi oare să facă acest lucru? Ar putea fi o globalizare cu chip uman soluţia la probleme? În următorul articol vom analiza aceste întrebări.

 [Chenarul/Fotografiile de la paginile 8, 9]

GLOBALIZAREA CRIMINALITĂŢII ŞI A TERORISMULUI

Din nefericire, instrumentele folosite pentru a promova schimburile şi comerţul se pot transforma cu uşurinţă în instrumente ale crimei. „Aşa cum firmele multinaţionale au susţinut prin eforturile lor globalizarea economiei lumii, şi «organizaţiile criminale multinaţionale» — sindicatele crimei organizate — au profitat imediat de acest fenomen“, se arată în Human Development Report 1999. Dar cum a tras foloase crima organizată de pe urma globalizării?

Cartelurilor drogurilor li s-au deschis o mulţime de noi posibilităţi de a-şi spăla banii obţinuţi din afacerile lor de miliarde de dolari. Eliminarea multor controale vamale şi circulaţia mai liberă a persoanelor au facilitat foarte mult transportul drogurilor ilicite dintr-o ţară în alta sau de pe un continent pe altul. Este interesant că, pe parcursul anilor ’90, producţia de cocaină s-a dublat, iar producţia de opiu s-a triplat. Grupurile internaţionale mafiote şi-au extins afacerile profitabile şi în prostituţie. Anual, ele expediază în Europa Occidentală în acest scop aproximativ 500 000 de femei şi fete — majoritatea trimise împotriva voinţei lor.

În ultimii ani, sindicatele crimei organizate, asemenea firmelor multinaţionale, şi-au consolidat puterea. Multe dintre ele îşi desfăşoară activitatea în întreaga lume, iar unele obţin profituri în valoare de aproximativ 1 500 de miliarde de dolari pe an — depăşind produsul naţional brut * al Franţei.

Internetul se dovedeşte a fi un instrument ideal şi pentru experţii în calculatoare lipsiţi de scrupule. În 1995, un hacker a furat informaţii care, potrivit unor surse, valorau 1 milion de dolari, precum şi 20 000 de numere de cărţi de credit ale unor persoane fizice. „Furtul cu ajutorul noii tehnologii este mai puţin riscant şi mai profitabil“, a explicat José Antonio Soler, un bancher din Spania.

Şi teroriştii fac uz de instrumentele globalizării. Ca urmare a faptului că ştirile se transmit în întreaga lume, răpirea câtorva turişti occidentali într-un îndepărtat colţ al planetei poate fi folosită pentru a-şi face publică, practic într-o clipă, aproape orice nemulţumire politică.

 „CĂLĂTORI“ NEDORIŢI

La fel ca oamenii, şi bolile pot călători pe întregul glob, iar unele dintre ele sunt mortale. „Impresionantul progres înregistrat în ce priveşte libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor şi a ideilor la nivel mondial constituie principala cauză a globalizării bolilor“, explică profesorul Jonathan M. Mann, specialist în epidemiologie. „Lumea a devenit brusc mai vulnerabilă la izbucnirea bolilor infecţioase, atât vechi, cât şi noi, dar, lucrul cel mai grav, ea a devenit mai vulnerabilă la răspândirea lor pe scară largă, ba chiar mondială.“

Nimic nu exemplifică mai bine această recentă vulnerabilitate globală decât epidemia de SIDA, care în prezent ucide aproximativ 3 milioane de oameni pe an. În unele ţări din Africa, lucrătorii din domeniul asistenţei medicale se tem că această boală va ucide, în cele din urmă, două treimi din totalul bărbaţilor şi al femeilor tinere de aici. „Deşi s-au scurs milenii de-a lungul cărora s-au înregistrat epidemii, războaie şi foamete, niciodată ratele mortalităţii nu au fost atât de mari în rândul adulţilor tineri“, se arată în Programul Comun al Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA.

Microbii şi viruşii nu sunt singurii „călători“ nedoriţi prin lume. Şi unele animale, plante şi insecte au ieşit din mediul lor natural şi au pătruns pe alte continente. O specie de şarpe veninos din Australia a ajuns în insulele Pacificului, după toate probabilităţile ca pasager clandestin pe un avion. Acest şarpe a exterminat deja aproape toate păsările din pădurile Guamului. Zambila-de-apă din America de Sud a ajuns în 50 de ţări tropicale, unde blochează canalele şi distruge heleşteele cu peşti. „Economia mondială pierde anual, probabil, sute de miliarde de dolari din cauza «intruşilor veniţi de prin alte părţi», care răspândesc boli şi produc catastrofe ecologice“, anunţă International Herald Tribune.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiilor]

TRAFIC CU BANI

Într-un transport de ursuleţi de pluş

CONTRABANDĂ CU COCAINĂ

În rulota unei maşini s-a găsit cocaină în valoare de 4 milioane de dolari, aceasta fiind confiscată la un punct de frontieră

BIOTERORISM

Soldaţi căutând antrax la Capitol Hill, Washington, D.C.

ATENTATE CU BOMBĂ

O maşină capcană care a explodat în Israel

RĂSPÂNDIREA LA SCARĂ MONDIALĂ A BOLII SIDA

Epidemia de SIDA a luat proporţii atât de mari în Africa de Sud, încât unele spitale de stat nu mai internează bolnavi

INVAZIA UNOR SPECII

Şarpele-de-copac a exterminat aproape toate păsările din pădurile Guamului

ZAMBILA-DE-APĂ

Această plantă blochează canalele şi râurile în aproape 50 de ţări

[Provenienţa fotografiilor]

Bani şi contrabandă cu cocaină: James R. Tourtellotte şi Todd Reeves/U.S. Customs Service; bioterorism: AP Photo/Kenneth Lambert; autobuz în flăcări: AP Photo/HO/Israeli Defense Forces; copil: AP Photo/Themba Hadebe; şarpe: fotografie de T. H. Fritts, USGS; zambilă-de-apă: Staff CDFA, California Dept. of Food & Agriculture, Integrated Pest Control Branch

[Legenda fotografiilor de la pagina 7]

Globalizarea economiei a adâncit prăpastia dintre bogaţi şi săraci

[Provenienţa unei fotografii]

UN PHOTO 148048/J. P. Laffont–SYGMA

[Legenda fotografiilor de la pagina 10]

Internetul este utilizat pentru promovarea terorismului