Salt la conţinut

Salt la cuprins

Lumea în obiectiv

Lumea în obiectiv

 Lumea în obiectiv

Pulovere pentru manşotul pitic

În Tasmania (Australia) au fost trimise peste 1 000 de pulovere confecţionate de voluntari din întreaga lume. Cine le va purta? Manşotul pitic, o specie de păsări mici, care cântăresc circa un kilogram şi trăiesc într-o zonă deseori poluată cu petrol. „Când îşi curăţă penele cu ciocul“, se spune în ziarul canadian National Post, „păsările înghit petrolul toxic lipit de pene. Până când le vor curăţa, voluntarii îmbracă cu pulovere păsările ale căror pene sunt îmbibate cu petrol, împiedicându-le astfel să ingereze petrolul“. În plus, în National Post se spune că puloverele au şi rolul de a le ţine păsărilor de cald. Jo Castle, purtătoare de cuvânt a Biroului pentru Conservare din Tasmania, a spus că puloverele sunt folosite şi pentru păsările de mare din emisfera nordică, modelul „fiind refăcut pentru manşotul pitic din emisfera sudică“.

 Controversa sorbitului

A sorbi sau a nu sorbi, aceasta e întrebarea — pe care şi-o pun cel puţin clienţii renumitelor restaurante japoneze unde se serveşte supă cu tăiţei. Mulţi japonezi de vârsta a doua şi chiar a treia sunt de părere că tăiţeii lungi au de fapt un gust mai bun dacă sunt sorbiţi cu supa încă fierbinte. Ei consideră că sorbitul cu zgomot este ceva firesc şi reprezintă o modalitate prin care o persoană arată că îi place mâncarea. Dar o generaţie mai nouă de japonezi împărtăşeşte altă opinie cu privire la normele de etichetă ce trebuie respectate când se mănâncă supă cu tăiţei. În ziarul The Japan Times se spune: „Japonezii mai tineri sunt preocupaţi să nu-şi stropească cu supă cravatele de mătase şi rochiile de firmă. Crescuţi în spiritul manierelor occidentale şi obişnuiţi cu o alimentaţie mai vestică, se pare că ei se simt ofensaţi când cei din jur sorb“. În Japonia, problema sorbitului face parte din conflictul dintre generaţii, determinându-le pe unele persoane în vârstă să se simtă jenate când întrerup liniştea cu zgomotul pe care îl fac în timp ce mănâncă în public supă cu tăiţei. Simpatizând cu generaţia mai în vârstă, un renumit ziar japonez spunea: „Dacă nimeni nu ar mai sorbi cu zgomot, am avea sentimentul că suntem singuri“.

Pericolele alcoolului

„În ultimii ani, numărul vătămărilor, al infirmităţilor şi al deceselor înregistrate în rândul tinerilor din Europa ca urmare a consumului de alcool a crescut într-un ritm alarmant“, se spune în revista medicală britanică The Lancet. În Europa, unde consumul de alcool atinge cota cea mai ridicată din lume, alcoolul ucide în fiecare an 55 000 de tineri. Când au fost chestionaţi în legătură cu obiceiurile lor legate de băutură, o treime dintre elevii intervievaţi, originari din Danemarca, Finlanda, Groenlanda, Irlanda şi Marea Britanie, au spus că se îmbătaseră de cel puţin trei ori în luna precedentă. Potrivit unui studiu efectuat pe 100 000 de elevi de 15–16 ani din 30 de ţări europene, cea mai mare creştere a consumului de alcool în rândul tinerilor a avut loc în Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Aşa cum s-a arătat în ziarul Independent din Londra, Colegiul Regal al Medicilor (din Marea Britanie) avertizează că în rândul tinerelor de până în 25 de ani s-au înregistrat „cazuri grave de ciroză avansată, întâlnită de obicei la bărbaţi între 40 şi 50 de ani care consumă alcool în exces“. Colegiul „a numit alcoolul una dintre cele mai costisitoare probleme de sănătate publică întâlnite în Marea Britanie“.

Traversarea Pacificului într-o barcă cu vâsle

Fără ajutorul velelor sau al unui motor, un bărbat a traversat singur Oceanul Pacific într-o mică barcă cu vâsle, parţial acoperită. Potrivit ziarului El Comercio din Lima, englezul Jim Shekhdar a părăsit coasta statului Peru în iunie 2000. Navigatorul aventurier a luat cu el un desalinizator de apă portabil, un radio, patru sisteme de comunicare prin satelit şi un panou solar care să-i furnizeze în permanenţă energie electrică pentru acestea. În martie 2001, după nouă luni şi după ce a parcurs o distanţă de 15 000 de kilometri, bărbatul, pe care unii l-au numit „marinarul nebun“, a ajuns pe ţărmul Australiei. În timpul călătoriei, el a supravieţuit atacurilor rechinilor, pe care a trebuit să-i înfrunte de zece ori, şi unui incident care s-ar fi putut solda cu coliziunea cu un tanc petrolier. Ultima încercare a avut loc însă în ultima zi, când, din cauza valurilor, barca lui cu vâsle s-a răsturnat, el trebuind să înoate ultimii 100 de metri până la mal, unde membrii familiei lui îl aşteptau cu braţele deschise.

O abordare prietenoasă a pacienţilor

„Un medic prietenos şi liniştitor, care le vorbeşte amabil pacienţilor obţine rezultate mai bune“, se spune în ziarul The Times din Londra. După ce au analizat 25 de studii pe această temă, câţiva cercetători de la universităţile din York, Exeter şi Leeds (Anglia) au tras următoarea concluzie: „Medicii care au încercat să stabilească relaţii strânse şi prietenoase cu pacienţii lor şi i-au asigurat că se vor însănătoşi în scurtă vreme au fost mai eficienţi decât medicii care, în timp ce îşi consultau pacienţii, erau formali, nesiguri pe ei şi nu puneau sentiment în ceea ce făceau“. În Suedia, un studiu a dezvăluit că pacienţii „se însănătoşeau mai repede şi erau mai mulţumiţi când erau trataţi de un medic care îi asigura că se vor face bine, care îi îndemna să pună întrebări şi care petrecea câteva minute în plus cu ei“.

Importanţa exerciţiilor fizice regulate

Efectuând din când în când exerciţii fizice energice, mulţi oameni care lucrează la birou încearcă să prevină obezitatea, bolile coronariene şi alte probleme de sănătate care apar ca urmare a sedentarismului. Cu toate acestea, un studiu recent a arătat că exerciţiile fizice moderate efectuate frecvent sunt mai utile pentru stimularea metabolismului decât cele intense şi sporadice, se spune în ziarul german Süddeutsche Zeitung. Cercetătorul olandez dr. Klaas Westerterp a efectuat un studiu asupra a 30 de voluntari pentru a vedea care este cantitatea de energie consumată de o persoană într-un minut. Rezultatul a indicat că, în loc ca o persoană „să alterneze perioadele de inactivitate cu perioade de activitate intensă“, ar fi mai eficient ca aceasta să includă în viaţa de zi cu zi tot mai multe activităţi fizice. În articol se mai spune: „Alternaţi cât mai des posibil statul pe scaun şi în picioare cu activităţi moderate, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta“.

Trenuri franţuzeşti de mare viteză

În 1867, călătoria cu trenul de la Paris la Marseilles, înspre sud, dura peste 16 ore. În anii ’60 ai secolului trecut, călătoria dura şapte ore şi jumătate. Dar, în iunie 2001, Căile Ferate Franceze au dat în folosinţă o cale ferată pentru trenuri de mare viteză, care leagă cele două oraşe. Acum pasagerii pot călători cu peste 300 de kilometri la oră şi pot parcurge o distanţă de 740 de kilometri în numai trei ore. Pe o distanţă de 250 de kilometri la sud de Lyon, trenurile traversează mai bine de 500 de poduri şi peste 17 kilometri de viaducte frumoase şi trec cu viteză printr-un tunel lung de aproape 8 kilometri. Dacă e nevoie, „în ambele direcţii pot circula [până la] 20 de trenuri pe oră în condiţii optime de siguranţă“, se spune în cotidianul francez Le Monde. Aceasta înseamnă un tren la trei minute.

Copii stresaţi

„Copilăria nu mai este perioada clasică de joacă afară, de tihnă şi linişte, cum era odinioară“, se spune în ziarul El Universal din Ciudad de Mexico. Cercetătorii au ajuns la concluzia că azi un copil de 10 ani trebuie să facă faţă unui nivel de stres asemănător celui pe care trebuia să-l suporte un tânăr de 25 de ani în 1950. Stresul este generat în mare parte de activităţile şcolare şi de alte activităţi despre care părinţii cred că îi vor ajuta pe copiii lor să aibă un viitor mai bun. Totuşi, această povară în plus „afectează sănătatea, odihna şi chiar dezvoltarea copilului“, se spune în ziarul respectiv. Articolul îi îndeamnă pe părinţi să reevalueze responsabilităţile copiilor lor, astfel încât aceştia să poată petrece mai mult timp acasă. Dar, în loc să nu facă nimic sau să stea cu ochii lipiţi de televizor după ce vin de la şcoală, „ideea este ca ei să iasă afară şi să se joace cu alţi copii, să alerge, să meargă cu bicicleta, să facă puzzle-uri sau să deseneze“.

Încălzirea mării afectează flora şi fauna

Cu ocazia unei vizite recente pe îndepărtata insulă Heard, situată la 4 600 de kilometri sud-vest de Australia, oamenii de ştiinţă au descoperit schimbări dramatice la nivelul plantelor şi al populaţiilor de animale autohtone. „Manşotul-regal, ursul-de-mare şi populaţiile de cormorani s-au înmulţit, iar zonele cândva acoperite cu gheţari sunt acum acoperite de vegetaţie luxuriantă“, se spune în ziarul West Australian. Biologul Eric Woehler a spus că în 1957 se ştia că pe insulă existau numai trei perechi de manşot-regal cu pui. „Acum, spune el, avem peste 25 000.“ Woehler a afirmat că, în ultimii 50 de ani, temperatura de la suprafaţa mării a crescut cu trei sferturi de grad. El a adăugat: „Deşi nu pare o creştere mare, e mai mult decât suficientă pentru a produce schimbări de felul celor la care asistăm“. Woehler a emis ipoteza că clima insulei ar putea deveni în cele din urmă prea caldă pentru unele plante şi animale, punându-le în pericol viaţa.