Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cum să reacţionez când cineva e furios?

Cum să reacţionez când cineva e furios?

 Tinerii se întreabă . . .

Cum să reacţionez când cineva e furios?

„Era negru de furie. Mă gândeam că voia să mă bată pentru că eram mai mic ca el. Dându-mă înapoi, i-am zis: «Stai o clipă! Numai o clipă, te rog! De ce vrei să mă baţi? Nu ţi-am făcut nimic. Nici nu ştiu de ce eşti furios. N-am putea sta puţin de vorbă?»“ — David, un tânăr de 16 ani.

ŢI s-a întâmplat vreodată să fii ţinta furiei unuia care îi terorizează pe cei mai mici ca el? Biblia a prezis că în zilele noastre oamenii vor fi „cruzi, neiubitori de bine“ (2 Timotei 3:3). Şi, deşi poate că faci tot ce-ţi stă în putinţă să nu te ‘împrieteneşti cu omul mânios . . ., iute la mânie’, uneori se poate întâmpla ca, efectiv, să nu reuşeşti să eviţi persoanele furioase (Proverbele 22:24). Cum ar trebui să reacţionezi când te afli într-o astfel de situaţie?

Cum să reacţionezi în faţa mâniei

Azi mulţi tineri reacţionează probabil mâniindu-se la rândul lor. Însă, procedând aşa, nu ai face decât să cauzezi şi mai multă suferinţă. În plus, când îţi pierzi cumpătul te cobori la nivelul celui care s-a înfuriat. Iată ce citim în Proverbele 26:4: „Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el“. Un tânăr pe nume Jeremy a înţeles adevărul acestor cuvinte trecând printr-o experienţă tristă. El îşi aminteşte că stătea la masă în timpul pauzei de prânz de la şcoală: „Era un grup de băieţi care mereu îşi băteau joc de alţii. De foarte multe ori vorbeau despre mine. De obicei, nu băgam în seamă ceea ce spuneau. Însă odată, când unul dintre ei a început să vorbească despre mama, mi-am pierdut cumpătul şi m-am repezit la el furios“. Ce s-a întâmplat apoi? „M-a bătut zdravăn“, spune Jeremy.

Biblia ne dă următorul sfat înţelept: „Un răspuns blând potoleşte mânia, dar un cuvânt aspru aprinde mânia“ (Proverbele 15:1). Într-adevăr, reacţionând în faţa mâniei cu „un cuvânt aspru“, nu faci decât să agravezi situaţia. Însă, de multe ori, un răspuns blând poate face ca lucrurile să se liniştească şi, astfel, atmosfera încordată se destinde.

Să revenim la David, menţionat la începutul articolului. El a reuşit să stea de vorbă cu acel băiat ce sărise la el să-l bată. Acesta i-a explicat de ce era furios. Cineva îi furase mâncarea de la prânz şi, pur şi simplu, dorea să-şi descarce mânia pe primul care i-a ieşit în cale. „N-o să rezolvi problema cu mâncarea dacă mă baţi“, i-a argumentat David. Apoi i-a propus să  meargă împreună la bufet. „O cunoşteam pe vânzătoarea de acolo, spune David, aşa că am putut să-l ajut să primească o altă porţie. Ne-am dat mâna, iar de-atunci s-a purtat frumos cu mine.“ Ai văzut câtă putere pot avea cuvintele blânde? E aşa cum spune un proverb, „o limbă dulce zdrobeşte oase“. — Proverbele 25:15.

Blândeţea: slăbiciune sau tărie?

E adevărat, s-ar putea să nu te atragă prea mult ideea de a avea „o limbă dulce“, sau blândă. Când cineva răspunde la mânie cu mânie poate părea în ochii celorlalţi o persoană mai puternică sau un „macho“. Probabil că tu te temi ca nu cumva, dacă eşti blând, ceilalţi să creadă că eşti slab. Dar ce înseamnă mai exact a fi blând? Potrivit unei lucrări de referinţă, a fi blând înseamnă a fi amabil. Însă în lucrare se spune în continuare: „În spatele acestei amabilităţi stă o tărie de oţel“. Aşadar, fără a fi câtuşi de puţin un semn de slăbiciune, blândeţea poate fi un semn de tărie. În ce fel?

Ei bine, un motiv ar fi că cel care are un temperament blând se stăpâneşte şi nu-şi pierde cu uşurinţă cumpătul. În schimb, cel căruia îi lipseşte blândeţea pare nesigur, frustrat, ba chiar disperat. De asemenea, el nu are stăpânire de sine. Nefiind în stare să-şi stăpânească sentimentele, e foarte probabil să ajungă de repetate ori în conflict cu alţii. Într-adevăr, „cel care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri“ (Proverbele 25:28). Prin urmare, cel cu adevărat puternic e cel blând!

Exemple biblice de persoane blânde

Să ne gândim la Isus Cristos. El s-a descris drept o persoană cu „un temperament blând şi o inimă umilă“ (Matei 11:29). Niciodată nu s-a purtat aspru, n-a fost nerezonabil şi nici n-a răspuns cu rău la rău. De fapt, apostolul Petru, un prieten apropiat al lui Isus, a spus: „Când [Isus] era insultat, nu răspundea cu insulte. Când suferea, nu ameninţa, ci întotdeauna se lăsa în grija celui care judecă drept“ (1 Petru 2:23). Să ne amintim însă că acelaşi Isus „a intrat în templu şi i-a aruncat afară pe toţi cei care vindeau şi cumpărau“ (Matei 21:12). Şi, dacă ar fi avut nevoie vreodată de ajutor divin, Isus ar fi putut chema în ajutor „peste douăsprezece legiuni de îngeri“ (Matei 26:53)! În nici un caz n-a fost o persoană slabă!

Să ne gândim şi la exemplul dat de judecătorul Ghedeon, exemplu consemnat în Biblie la Judecătorii 8:1–3. După ce a repurtat o mare victorie militară, câţiva soldaţi din tribul lui Efraim s-au supărat deoarece considerau că lor nu li s-a dat posibilitatea să ia şi ei parte la măreaţa victorie. „Ce înseamnă felul acesta de purtare faţă de noi? Pentru ce nu ne-ai chemat, când ai plecat să te lupţi împotriva lui Madian?“, au întrebat ei provocator. „Şi au avut o mare ceartă cu el.“ Acum să stăm puţin şi să analizăm situaţia: Ghedeon era un „războinic  viteaz“ (Judecătorii 6:12). El ar fi putut foarte uşor să răspundă provocării lor în mod violent. Însă el a reacţionat cu blândeţe, dezarmându-i complet pe aceşti bărbaţi aprinşi de mânie. „Ce am făcut eu în comparaţie cu voi?“, i-a întrebat Ghedeon. Care a fost rezultatul acestui răspuns umil? „Li s-a potolit mânia.“

În sfârşit, să ne gândim şi la relatarea biblică despre o femeie pe nume Abigail. David era fugar şi se ascundea de duşmanul său Saul, regele Israelului. Deşi sufereau neajunsurile exilului, oamenii lui David i-au păzit şi i-au ocrotit de multe ori pe compatrioţii lor israeliţi. Printre cei pe care i-au ajutat s-a numărat şi soţul lui Abigail, Nabal, un bărbat foarte bogat. Însă Nabal era „aspru şi rău în faptele lui“. Când au avut nevoie de provizii, oamenii lui David l-au rugat pe Nabal să le dea ceva de mâncare. În loc să-şi exprime recunoştinţa faţă de David şi oamenii lui pentru că i-au oferit gratuit protecţie, Nabal „s-a purtat rău“ cu mesagerii lui David şi i-a trimis înapoi cu mâna goală. — 1 Samuel 25:2–11, 14.

La auzul acestor lucruri, David s-a înfuriat şi le-a dat oamenilor săi următoarea poruncă: „Fiecare din voi să-şi încingă sabia!“ David şi oamenii lui au pornit să-i ucidă pe Nabal şi pe toţi cei de parte bărbătească din casa lui, care erau nevinovaţi. În acest moment a intervenit Abigail. Ea l-a întâmpinat pe David cu daruri generoase de mâncare şi băutură, cerându-i iertare pentru conduita nejustificată a soţului ei şi implorându-l să cruţe vieţile nevinovate. — 1 Samuel 25:13, 18–31.

Implorările umile ale lui Abigail au potolit mânia lui David. De fapt, dându-şi seama cât de periculoasă devenise mânia sa, David a spus: „Binecuvântat să fie DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, care te-a trimis astăzi înaintea mea! Binecuvântată să fie înţelepciunea ta şi binecuvântată să fii tu, că m-ai oprit în ziua aceasta să vărs sânge şi să mă răzbun eu însumi cu mâna mea“ (1 Samuel 25:32–35). Într-adevăr, în multe cazuri „un răspuns blând“ poate potoli mânia altora. Dar ce poţi face dacă răspunsul tău blând nu are nici un efect?

„Pleacă“

Poţi evita să pui paie pe foc dacă pur şi simplu pleci de acolo. „Când nu mai sunt lemne, focul se stinge“, spune Biblia. Tot ea ne mai sfătuieşte: „Pleacă înainte de a izbucni cearta“ (Proverbele 17:14, NW; 26:20). „Un băiat foarte popular în şcoală a venit la mine şi a vrut să-mi vorbească“, povesteşte o tânără de 17 ani pe nume Merissa. „Mi-a zis că sunt drăguţă. Înainte să mă dezmeticesc, prietena lui a venit la mine furioasă foc. Ea m-a acuzat că flirtez cu prietenul ei şi voia să se bată cu mine! Am încercat să-i explic cum stăteau lucrurile, dar n-a vrut să asculte. După ore s-a întors însoţită de alte fete ca să mă bată! Am chemat repede gardianul şi i-am explicat fetei furioase că eu nu mă bat cu ea şi că, de fapt, prietenul ei venise la mine. Apoi am plecat.“ Merissa nu şi-a pierdut controlul. Ea nu numai că a plecat din faţa unei bătăi, dar a şi luat măsuri ca să se protejeze. După cum citim în Proverbele 17:27, „cel ce are cunoştinţă îşi controlează cuvintele şi cine are duhul potolit este un om de înţeles“.

Ce ar trebui să faci însă dacă eşti într-adevăr de vină şi ai înfuriat pe cineva — probabil fără să vrei? Cere-ţi scuze fără să stai pe gânduri! S-ar putea ca prin scuzele tale să potoleşti mânia celeilalte persoane. Trăim vremuri pline de tot felul de situaţii tensionate, iar mulţi au un temperament iute. Însă, dacă aplici principiile biblice în relaţiile cu alţii, probabil că nu vei fi victima furiei nimănui.

[Legenda fotografiilor de la pagina 24]

„Un răspuns blând potoleşte mânia“

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Uneori trebuie, pur şi simplu, să pleci de acolo