Salt la conţinut

Salt la cuprins

Biblia Dalmatin — o carte rară, care însă n-a fost dată uitării

Biblia Dalmatin — o carte rară, care însă n-a fost dată uitării

 Biblia Dalmatin — o carte rară, care însă n-a fost dată uitării

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN SLOVENIA

SPRE sfârşitul secolului al XVI-⁠lea, în Slovenia a sosit şi ultimul butoi cu conţinutul lui valoros. Timp de doi ani, butoaiele fuseseră transportate pe diverse rute. Pentru a nu dezvălui conţinutul, pe butoaie s-⁠au lipit etichete pe care era scris „cărţi de joc“ sau „bunuri de larg consum“. În butoaie erau ascunse însă volumele legate în piele ale primei Biblii traduse în întregime în limba slovenă.

Acest transport valoros împlinea visul a doi bărbaţi: Jurij Dalmatin şi Primož Trubar, care şi-⁠au dedicat întreaga viaţă traducerii Bibliei în limba vorbită de poporul lor. Deşi, probabil, numele acestor bărbaţi nu se găsesc în multe cărţi de istorie, ele ar putea fi trecute pe lista celor care au avut o contribuţie însemnată la realizarea primelor traduceri ale Bibliei.

Dalmatin, care s-⁠a ocupat de transportarea în secret a Bibliilor, pusese într-⁠unul din butoaie un exemplar frumos legat şi ornamentat, având o destinaţie specială: prietenul şi mentorul său, Trubar. Să vedem în continuare cu ce greutăţi s-⁠au confruntat aceşti doi bărbaţi în strădania lor de a pune la dispoziţia conaţionalilor o Biblie în limba vorbită de popor.

Formarea unui traducător

În secolul al XVI-⁠lea, Sfântul Imperiu Roman, care colabora strâns cu Biserica Romano-⁠Catolică, exercita încă o influenţă puternică în majoritatea ţărilor din Europa. Cu toate acestea, Reforma Protestantă începea să se facă simţită, mişcarea pătrunzând încetul cu încetul şi în oraşele şi satele de pe teritoriul Sloveniei de azi. Trubar, un preot de prin aceste părţi, s-⁠a numărat printre primii care au adoptat convingerile protestante.

Întrucât limba folosită de Biserica Catolică era latina, numai câteva persoane ce aparţineau unei clase privilegiate, cunoscătoare a acestei limbi vechi, puteau înţelege Biblia şi slujbele ţinute în biserici. Reformatorii susţineau însă că slujbele bisericeşti trebuiau oficiate într-⁠o limbă care să poată fi înţeleasă de toţi. Prin urmare, pe la mijlocul secolului al XVI-⁠lea, la unele slujbe se citeau pasaje biblice în limba slovenă. Acest lucru era posibil deoarece pe marginea paginilor missalei (liturghierul catolic scris în latină), folosită de preoţi în timpul slujbei, în dreptul anumitor versete era scrisă şi traducerea lor în slovenă.

Cu toate acestea, Trubar dorea să fie o Biblie scrisă în întregime în slovenă. Şi, pentru că nu exista încă alfabetul sloven, Trubar a inventat unul, iar în 1550 a scris prima carte tipărită în limba slovenă. Cartea conţinea şi câteva versete biblice din Geneza. Mai târziu, a tradus în slovenă Psalmii, iar, cu timpul, a tradus în întregime Noul Testament, adică Scripturile greceşti creştine.

Însă Trubar şi-⁠a dat seama că nu avea talentul lingvistic necesar pentru a-⁠şi realiza ambiţiosul proiect de a traduce în slovenă întreaga Biblie. El a văzut în persoana lui Jurij Dalmatin, un student talentat, un tânăr ce putea să-⁠l ajute la realizarea visului său.

Copilăria şi adolescenţa lui Dalmatin

Dalmatin s-⁠a născut în jurul anului 1547, într-⁠o familie săracă dintr-⁠un sat aflat în sudul Sloveniei de azi. Primii ani de şcoală i-⁠a făcut la el în sat, directorul şcolii fiind unul dintre primii convertiţi la protestantism, ceea ce a avut o mare influenţă asupra înclinaţiilor  lui religioase de mai târziu. Bucurându-⁠se de sprijinul lui Trubar, precum şi de cel al unui profesor din şcoală şi al parohiei locale, Dalmatin a urmat cursurile unei şcoli de teologie, iar mai târziu a mers la o universitate din Germania. Aici el şi-⁠a perfecţionat latina şi germana, a învăţat ebraica şi greaca şi şi-⁠a încheiat studiile în filozofie şi teologie.

Deşi a studiat în străinătate, Dalmatin a fost încurajat de Trubar să-⁠şi preţuiască limba maternă, slovena, şi să şi-⁠o perfecţioneze. În timp ce urma cursurile universitare, la numai 20 şi ceva de ani, el a început colosala sarcină de traducere a Bibliei în limba vorbită de compatrioţii săi. Pentru Dalmatin, dorinţa fierbinte a lui Trubar de a avea o Biblie în întregime în limba slovenă devenise acum principalul ţel în viaţă.

Începe traducerea

Dedicându-⁠se cu mult entuziasm proiectului, Dalmatin a început să traducă Scripturile ebraice. Se pare că a tradus din limbile originare, apelând însă destul de mult şi la textul lui Martin Luther, care tradusese în germană Vulgata latină. În ce-⁠l priveşte pe Trubar, până în 1577, el tradusese în întregime Scripturile greceşti creştine în slovenă, după cum am menţionat deja mai înainte. Dalmatin a corectat şi a îmbunătăţit însă textul lui Trubar, şi de data aceasta apelând mult la traducerea lui Luther în germană. A eliminat multe dintre germanismele lui Trubar şi a realizat o traducere mai coerentă. În munca de traducere, Dalmatin s-⁠a folosit, probabil, şi de cunoştinţele sale de greacă. Totuşi, erudiţii nu sunt încă siguri dacă Dalmatin a consultat sau nu texte greceşti.

Obstacole apărute în cale

Întrucât alfabetul sloven apăruse cu numai câteva decenii înainte, Dalmatin se afla în faţa unei sarcini ce l-⁠ar fi putut descuraja. În plus, vocabularul era sărac, iar lucrări de referinţă în slovenă nu existau. Prin urmare, pentru a reda textul într-⁠o slovenă uşor de înţeles trebuia multă ingeniozitate.

Alte probleme au fost generate de Contrareformă. Întrucât tipograful din Slovenia fusese exilat, tipărirea Bibliei a trebuit să se facă pe pământ străin. Din acest motiv aducerea Bibliilor în ţară a trebuit făcută pe ascuns. Însă, în pofida tuturor obstacolelor, Dalmatin şi-⁠a atins obiectivul în doar 10 ani, terminând, se pare, de tradus Biblia după ce împlinise 30 de ani.

Sub supravegherea lui Dalmatin, primele 1 500 de exemplare ale Bibliei în slovenă s-⁠au tipărit în decurs de şapte luni. Mulţi au numit această Biblie o capodoperă literară şi o lucrare de artă, fiind frumos ilustrată cu 222 de gravuri în lemn. Multe exemplare originale ale acestei Biblii s-⁠au păstrat până în zilele noastre, iar traducerea lui Dalmatin a fost folosită ca bază pentru versiunile moderne ale Bibliei în slovenă. Datorită eforturilor depuse de aceşti doi bărbaţi, slovenii pot citi în prezent Cuvântul lui Dumnezeu în limba lor maternă.

[Chenarul/Ilustraţia de la pagina 15]

NUMELE DIVIN

Dalmatin a inclus următoarea explicaţie în prefaţa Sfintei Biblii traduse de el: „Ori de câte ori apare cuvântul DOMNUL tipărit cu majuscule, el se referă la DOMNUL Dumnezeu al cărui nume este יהזה, Iehova, în limba ebraică. Acest nume aparţine numai DOMNULUI Dumnezeu şi nimănui altcuiva“.

[Legenda ilustraţiilor de la paginile 14, 15]

Primož Trubar

Prima pagină a Bibliei în slovenă

[Provenienţa ilustraţiilor]

Toate ilustraţiile, exceptând tetragrama: Narodna in univerzitetna knjižnica — Slovenia — Ljubljana