Salt la conţinut

Salt la cuprins

Suferiţi de intoleranţă la lactoză?

Suferiţi de intoleranţă la lactoză?

Suferiţi de intoleranţă la lactoză?

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN MEXIC

„Eram în vizită împreună cu soţul meu la nişte prieteni în statul Puebla, din Mexic. Gazdele noastre aveau vaci, aşadar ne dădeau lapte proaspăt atât la micul dejun, cât şi la cină.

În prima noapte ne-am simţit cam rău, dar a doua zi a fost îngrozitor. Mi se umflase atât de mult burta, încât păream însărcinată de câteva luni. După aceea, amândoi am avut o diaree cumplită.

Numai după câţiva ani am aflat că sufeream de intoleranţă la lactoză.“ — Bertha.

SITUAŢIA prin care a trecut Bertha nu este rară; unii estimează că aproximativ 75 la sută din populaţia mondială de adulţi pot avea unele simptome ale intoleranţei la lactoză sau chiar toate simptomele. * Ce este această afecţiune şi care sunt cauzele ei? Dar, mai important, ce se poate face pentru a o înfrunta?

Expresia „intoleranţă la lactoză“ se referă la incapacitatea corpului de a digera lactoza, o substanţă glucidică predominantă în lapte. Pentru a intra în fluxul sanguin, lactoza trebuie să fie descompusă în glucoză şi galactoză. Ca acest lucru să aibă loc, este necesară o enzimă numită lactază. Problema este că, după perioada copilăriei, corpul produce mai puţină lactază. Având o deficienţă de lactază, mulţi adulţi ajung să sufere de intoleranţă la lactoză.

Când o persoană ingerează mai multă lactoză — din lapte sau derivaţii lui — decât poate digera, bacteriile prezente în colon o transformă în acid lactic şi în dioxid de carbon. În mai puţin de 30 de minute, apar simptomele tipice, cum ar fi senzaţia de greaţă, crampe, balonare şi diaree. Unele persoane care nu-şi dau seama că au o intoleranţă la lactoză beau şi mai mult lapte pentru a-şi ameliora starea, contribuind astfel la agravarea problemei.

Gradul de toleranţă la lactoză variază de la persoană la persoană. Unii pot bea un pahar mic de lapte fără să aibă nici o reacţie adversă. Altora chiar şi această cantitate mică le va provoca apariţia simptomelor. Unii sugerează că, pentru a stabili cât anume puteţi tolera, ar trebui să beţi mai întâi un pahar mic de lapte. Apoi, să măriţi treptat cantitatea de lapte pe care o beţi. În această privinţă, reţineţi că, deşi simptomele intoleranţei la lactoză sunt neplăcute, acestea sunt rareori periculoase.

Ce anume se poate consuma şi ce anume trebuie evitat

Dacă suferiţi de intoleranţă la lactoză, trebuie să stabiliţi ce puteţi şi ce nu puteţi consuma. Mult va depinde de gradul vostru de toleranţă. Printre alimentele care conţin lactoză se numără laptele, îngheţata, iaurtul, untul şi brânzeturile. Şi unele alimente gătite, cum ar fi prăjiturile, preparatele din cereale şi sosurile pentru salate, ar putea conţine lactoză. Prin urmare, oamenii care suferă de intoleranţă la lactoză trebuie să verifice pe eticheta acestor produse ce ingrediente conţin.

Bineînţeles, laptele este o sursă primordială de calciu, iar faptul de a nu consuma suficient calciu poate duce la apariţia osteoporozei. Prin urmare, cei cu intoleranţă la lactoză trebuie să caute alte surse de calciu. Conţin calciu şi unele legume proaspete, cum ar fi broccoli, varza şi spanacul. La fel stau lucrurile şi cu migdalele, cu seminţele de susan şi cu peştii cu oase moi, cum ar fi sardinele şi somonul.

Chiar dacă aveţi o intoleranţă la lactoză, probabil că nu va trebui să eliminaţi complet din alimentaţie laptele şi produsele lactate. Dimpotrivă, încercaţi să stabiliţi ce cantitate puteţi tolera şi nu consumaţi mai mult decât atât. Când este posibil, consumaţi produsele ce conţin lactoză împreună cu alte alimente. Reţineţi, de asemenea, că brânzeturile mai vechi conţin mai puţină lactoză şi este posibil să nu cauzeze nici o problemă. Dar ce se poate spune despre iaurt? Acesta conţine aproape la fel de multă lactoză ca laptele, dar unii oameni cu intoleranţă la lactoză îl pot digera cu uşurinţă. De ce? Deoarece în iaurt există microorganisme care sintetizează lactază, ceea ce contribuie la digerarea lactozei.

Prin urmare, dacă suferiţi de intoleranţă la lactoză, nu vă îngrijoraţi. Aşa cum am văzut, faptul de a cunoaşte mai multe lucruri cu privire la această afecţiune vă poate ajuta să o ţineţi cu uşurinţă sub control. Dar reţineţi următoarele sugestii:

1. Consumaţi mici cantităţi de lapte şi de produse lactate, împreună cu alte alimente, pentru a stabili gradul de toleranţă.

2. Consumaţi iaurt şi brânzeturi mai vechi, care de obicei pot fi digerate mai uşor.

3. Folosiţi orice produse disponibile care nu conţin lactoză sau care conţin lactază.

Urmând aceste sugestii, puteţi face faţă intoleranţei la lactoză.

[Notă de subsol]

^ par. 6 Populaţia cea mai afectată de intoleranţa la lactoză este cea asiatică. Cei de origine nord-europeană sunt cel mai puţin afectaţi.

[Chenarul de la paginile 26, 27]

Diagnosticarea intoleranţei la lactoză

Există mai multe metode folosite pentru depistarea intoleranţei la lactoză.

Testul toleranţei la lactoză: Pe stomacul gol, pacientul bea un lichid care conţine lactoză. Se fac teste ale sângelui pentru a se stabili cât de bine este digerată lactoza.

Testul expiraţiei de hidrogen: Lactoza nedigerată produce mai multe gaze, inclusiv hidrogen. Din intestine, hidrogenul trece în fluxul sanguin, iar apoi în plămâni, după care este expirat.

Testul acidităţii materiilor fecale: Lactoza nedigerată din colon produce acizi ce pot fi detectaţi la analiza scaunului.

De obicei, aceste teste sunt ambulatorii.