Salt la conţinut

Salt la cuprins

 2

Paradisul este pierdut

Paradisul este pierdut

Un înger rebel îi convinge pe Adam şi pe Eva, primul bărbat şi prima femeie, să respingă guvernarea lui Dumnezeu. Consecinţele pentru omenire sunt păcatul şi moartea

CU MULT timp înainte de a-i crea pe oameni, Dumnezeu i-a creat pe îngeri, fiinţe spirituale invizibile. În Eden, un înger rebel, care a ajuns să fie cunoscut ca Satan Diavolul, a încercat să o ispitească pe Eva să mănânce din fructul interzis de Dumnezeu.

Creând impresia că vorbeşte prin intermediul unui şarpe, Satan a insinuat că Dumnezeu îi priva pe ea şi pe soţul ei de ceva demn de dorit. Acest înger i-a spus Evei că nici ea, nici soţul ei nu aveau să moară dacă mâncau din fructul interzis. Astfel, Satan l-a acuzat pe Dumnezeu că îi minţise pe copiii săi umani. Amăgitorul a prezentat neascultarea de Dumnezeu ca fiind o cale atrăgătoare, ce avea să ducă la dobândirea unei cunoştinţe deosebite şi a libertăţii. Dar totul era o minciună, de fapt, prima minciună! În realitate însă era contestată suveranitatea lui Dumnezeu, sau autoritatea sa supremă. Cu alte cuvinte, se punea întrebarea dacă Dumnezeu are dreptul să guverneze şi dacă îşi exercită autoritatea cu dreptate şi spre binele supuşilor săi.

Eva a crezut minciuna lui Satan. A început să-şi dorească să mănânce din fruct şi a făcut acest lucru. Mai târziu, i-a dat şi soţului ei, iar acesta a mâncat şi el. Astfel, cei doi au devenit păcătoşi. Acest act aparent lipsit de importanţă a fost în realitate o dovadă de răzvrătire. Alegând de bunăvoie să nu asculte de porunca lui Dumnezeu, Adam şi Eva au respins conducerea Creatorului, care le dăduse totul, inclusiv viaţa perfectă.

Sămânţa „îţi va zdrobi capul şi tu îi vei zdrobi călcâiul“. (Geneza 3:15)

Dumnezeu a pronunţat o judecată nefavorabilă împotriva rebelilor. De asemenea, el a prezis venirea unei Seminţe, sau a unui Eliberator, care avea să-l distrugă pe Satan, simbolizat de şarpe. Dumnezeu a amânat pentru un timp executarea sentinţei cu moartea dată lui Adam şi Evei, arătând astfel îndurare faţă de descendenţii lor nenăscuţi. Aceştia urmau să aibă o bază pentru speranţă întrucât Cel pe care avea să-l trimită Dumnezeu urma să anuleze consecinţele tragice ale răzvrătirii din Eden. Dar cum avea să se împlinească scopul lui Dumnezeu cu privire la prezisul Salvator? Cine avea să fie Cel trimis? Răspunsul la aceste întrebări a fost dezvăluit treptat, odată cu scrierea Bibliei.

Dumnezeu i-a alungat pe Adam şi pe Eva din Paradis. Ei urmau să-şi obţină hrana cu trudă şi sudoare, muncind pământul din afara grădinii Edenului. Eva a rămas apoi însărcinată şi l-a născut pe Cain, primul copil. Adam şi Eva au avut şi alţi fii şi fiice, printre care Abel şi Set, care a fost strămoşul lui Noe.

(Pe baza cărţilor Geneza, capitolele 3 la 5; Revelaţia 12:9)