Salt la conţinut

Salt la cuprins

 3

Salvaţi din Potop

Salvaţi din Potop

Dumnezeu distruge o lume rea, dar îi păstrează în viaţă pe Noe şi pe familia sa

PE MĂSURĂ ce populaţia pământului creştea, păcatul şi răutatea se răspândeau cu rapiditate. Enoh, singurul profet din vremea sa, avertiza că Dumnezeu avea să-i distrugă într-o zi pe cei răi. Cu toate acestea, răutatea continua să ia amploare. Unii îngeri s-au răzvrătit împotriva lui Iehova, şi-au părăsit locul din cer şi, lăsându-se pradă dorinţelor egoiste, şi-au luat corpuri umane pentru a se căsători cu femei. Din aceste căsătorii nefireşti s-au născut uriaşi foarte puternici, numiţi nefilimi, care au umplut pământul cu violenţă şi vărsare de sânge. Dumnezeu a fost profund îndurerat să vadă cum creaţia sa pământească se îndrepta spre distrugere.

După moartea lui Enoh, în acea lume rea s-a distins un alt om, pe nume Noe. El şi familia lui s-au străduit să-i fie plăcuţi lui Dumnezeu. Când a hotărât să distrugă lumea nelegiuită de atunci, Dumnezeu a dorit să ocrotească familia lui Noe şi animalele de pe pământ. De aceea, i-a spus lui Noe să construiască o arcă, o ambarcaţiune uriaşă de formă dreptunghiulară. În această arcă, Noe, familia sa şi numeroase specii de animale aveau să supravieţuiască unui potop mondial. Noe a ascultat întru totul de Dumnezeu. În deceniile în care a construit arca, el a fost şi „un predicator al dreptăţii“ (2 Petru 2:5). Noe i-a avertizat pe oameni cu privire la potopul ce avea să vină, însă ei nu l-au ascultat. În cele din urmă, a sosit momentul ca Noe şi familia lui să intre în arcă împreună cu animalele. Dumnezeu a închis uşa arcei, iar, mai târziu, ploaia a început să cadă.

A plouat torenţial 40 de zile şi 40 de nopţi, până când tot pământul a fost acoperit de ape şi cei răi au pierit. Luni mai târziu, când apele s-au retras, arca s-a oprit pe un munte. Abia după un an de la intrarea în arcă, Noe, familia sa şi animalele au putut să iasă în siguranţă. Plin de recunoştinţă, Noe i-a oferit lui Iehova o jertfă. Dumnezeu a acceptat-o şi i-a promis lui Noe şi familiei sale că nu va mai aduce niciodată un potop prin care să distrugă toate formele de viaţă de pe pământ. Iehova a făcut să apară curcubeul ca o garanţie vizibilă, o aducere-aminte a acestei promisiuni încurajatoare.

După Potop, Dumnezeu le-a dat oamenilor porunci noi. El le-a permis să mănânce carne, dar le-a interzis să consume sânge. De asemenea, Dumnezeu le-a poruncit descendenţilor lui Noe să se răspândească pe tot pământul, însă unii dintre ei nu au ascultat de această poruncă. Rebelii s-au strâns sub conducerea lui Nimrod şi au început să construiască un turn înalt în oraşul Babel, numit mai târziu Babilon. Scopul lor a fost să se opună poruncii lui Dumnezeu de a se răspândi pe pământ. Dar el le-a zădărnicit planul încurcându-le limba şi făcându-i să vorbească în limbi diferite. Nemaiputând comunica, rebelii au abandonat construcţia şi s-au împrăştiat pe faţa pământului.

(Pe baza cărţii Geneza, capitolele 6 la 11; Iuda 14, 15)