Salt la conţinut

Salt la cuprins

 CAPITOLUL 14

Să fim cinstiţi în toate lucrurile

Să fim cinstiţi în toate lucrurile

„Dorim să ne purtăm cinstit în toate.“ (EVREI 13:18)

1, 2. De ce se bucură Iehova când vede că ne străduim să fim cinstiţi? Ilustrează.

MAMA şi băieţelul ei ies dintr-un magazin. Deodată, copilul se opreşte şi se uită speriat la jucăria pe care o ţine în mână. A luat-o când era în magazin, dar a uitat s-o pună înapoi pe raft sau s-o roage pe mama lui să i-o cumpere. Tulburat, îi cere mamei să-l ajute. Ea îl linişteşte şi se întorc împreună în magazin pentru ca băieţelul să înapoieze jucăria şi să-şi ceară scuze. În acele momente, mama se simte mândră de fiul ei, iar inima îi tresaltă de bucurie. De ce?

2 Puţine lucruri le aduc părinţilor o bucurie mai mare decât faptul de a-şi vedea copiii învăţând să aprecieze cinstea! Acelaşi lucru simte şi Tatăl nostru ceresc, „Dumnezeul adevărului“ (Psalmul 31:5). El se bucură să vadă că, pe măsură ce ne maturizăm pe plan spiritual, ne străduim tot mai mult să fim cinstiţi. Deoarece vrem să-i fim plăcuţi şi să rămânem în iubirea sa, simţim la fel ca apostolul Pavel: „Dorim să ne purtăm cinstit în toate“ (Evrei 13:18). În continuare vom analiza patru domenii importante în care este uneori o adevărată provocare să fim cinstiţi. Apoi vom vorbi despre câteva dintre binecuvântările de care se bucură cei cinstiţi.

CINSTIŢI CU NOI ÎNŞINE

3–5. a) Cum ne avertizează Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la pericolul autoamăgirii? b) Ce ne poate ajuta să fim cinstiţi cu noi înşine?

3 Mai întâi de toate trebuie să învăţăm să fim cinstiţi cu noi înşine. Întrucât suntem imperfecţi, ne putem autoamăgi  foarte uşor. De exemplu, Isus le-a spus creştinilor din Laodiceea că se înşelau singuri crezând că sunt bogaţi, când, de fapt, erau ‘săraci, orbi şi goi’ pe plan spiritual, o stare cu adevărat vrednică de plâns! (Revelaţia 3:17) Autoamăgindu-se, ei îşi înrăutăţeau şi mai mult situaţia.

4 În aceeaşi ordine de idei, discipolul Iacov a dat următorul avertisment: „Dacă cineva crede că i se închină lui Dumnezeu într-un mod corect, dar nu-şi ţine limba în frâu, ci îşi amăgeşte inima, închinarea acestui om este deşartă“ (Iacov 1:26). Dacă am considera că putem să ne folosim greşit limba şi totuşi închinarea noastră la Iehova să fie acceptată, n-am face decât să ne amăgim singuri. În realitate, închinarea noastră la Iehova ar fi deşartă, complet inutilă. Ce ne-ar putea ajuta să nu ajungem într-o situaţie atât de gravă?

5 În acelaşi pasaj biblic, Iacov aseamănă adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu cu o oglindă. El ne sfătuieşte să ne adâncim privirea în legea perfectă a lui Dumnezeu şi să facem schimbările necesare. (Citeşte Iacov 1:23–25.) Biblia ne poate ajuta să fim cinstiţi cu noi înşine şi să vedem ce îmbunătăţiri avem de făcut (Plângerile 3:40; Hagai 1:5). De asemenea, putem să ne rugăm lui Iehova şi să-i cerem să ne examineze, pentru a ne ajuta să observăm şi să corectăm greşelile grave (Psalmul 139:23, 24). Întrucât necinstea este o slăbiciune care se manifestă subtil, trebuie să ne însuşim punctul de vedere al Tatălui nostru ceresc cu privire la ea. În Proverbele 3:32 se spune: „Iehova îl detestă pe cel perfid, dar cel drept se bucură de o prietenie strânsă cu El“. Iehova ne poate ajuta să simţim aşa cum simte el şi să ne vedem aşa cum ne vede el. Să ne amintim cuvintele lui Pavel: „Dorim să ne purtăm cinstit“. Chiar dacă în prezent nu putem fi perfecţi, dorim sincer să fim cinstiţi şi ne străduim să facem lucrul acesta.

 CINSTIŢI ÎN FAMILIE

Cinstea ne ajută să evităm o conduită pe care am putea fi tentaţi s-o ascundem

6. De ce partenerii conjugali trebuie să fie cinstiţi unul cu celălalt, şi ce pericole evită ei în felul acesta?

6 Cinstea trebuie să fie o trăsătură distinctivă a familiei creştine. Prin urmare, soţul şi soţia trebuie să fie deschişi şi cinstiţi unul cu celălalt. Într-o căsnicie creştină sunt inacceptabile practicile necurate, care provoacă suferinţă, cum ar fi: flirtul cu o persoană din afara căsătoriei, cultivarea unor relaţii secrete pe internet sau folosirea materialelor pornografice de orice fel. Unii creştini căsătoriţi au adoptat pe ascuns o conduită greşită de acest fel, în timp ce partenerul lor nu bănuia nimic. O astfel de purtare este necinstită. Să remarcăm cuvintele fidelului rege David: „Nu stau cu oamenii mincinoşi şi nu mă însoţesc cu cei care ascund ceea ce sunt“ (Psalmul 26:4). Dacă eşti căsătorit, nu adopta niciodată o conduită care te-ar putea tenta să-i ascunzi partenerului tău ceea ce eşti în realitate!

7, 8. Ce exemple biblice îi pot ajuta pe copii să înveţe să aprecieze cinstea?

7 Când îşi învaţă copiii să aprecieze cinstea, părinţii dau dovadă de înţelepciune dacă folosesc exemple biblice. Printre exemplele negative pot fi menţionaţi: Acan, care a furat şi a încercat să-şi ascundă fapta; Ghehazi, care a minţit pentru a obţine un câştig material; şi Iuda, care a furat şi l-a minţit cu neruşinare pe Isus pretinzând că-i este prieten, când, de fapt, l-a trădat (Iosua  6:17–19; 7:11–25; 2 Regi 5:14–16, 20–27; Matei 26:14, 15; Ioan 12:6).

8 Printre exemplele pozitive se numără: Iacob, care şi-a îndemnat fiii să înapoieze banii găsiţi la gura sacilor, gândindu-se că au fost puşi acolo din greşeală; Iefta şi fiica lui, care a îndeplinit făgăduinţa tatălui ei cu preţul unui mare sacrificiu; şi Isus, care s-a identificat în mod curajos înaintea unui gloate violente, pentru a împlini profeţia şi pentru a-şi ocroti prietenii (Geneza 43:12; Judecătorii 11:30–40; Ioan 18:3–11). Din aceste câteva exemple, părinţii pot înţelege că în Cuvântul lui Dumnezeu găsesc informaţii preţioase, pe care le pot folosi pentru a-şi învăţa copiii să iubească şi să aprecieze cinstea.

9. Ce trebuie să evite părinţii dacă vor să fie un exemplu de cinste pentru copiii lor, şi de ce este important ca ei să dea un bun exemplu?

9 Rolul de a-şi învăţa copiii să aprecieze cinstea le impune părinţilor o obligaţie serioasă. Apostolul Pavel a întrebat: „Tu deci, care îl înveţi pe altul, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care predici: «Să nu furi», furi?“ (Romani 2:21). Unii părinţi îşi derutează copiii învăţându-i să fie cinstiţi, în timp ce ei se poartă necinstit. Poate că părintele îşi justifică micile furturi sau minciunile cu diverse scuze, cum ar fi: „Oricum, patronul se aşteaptă ca angajaţii să ia aceste lucruri“ sau „A fost o minciună nevinovată“. În realitate, furtul rămâne furt, indiferent de valoarea lucrului furat, iar minciuna rămâne minciună, indiferent de subiectul în discuţie sau de gravitatea neadevărului. * (Citeşte Luca 16:10.) Copiii sesizează imediat ipocrizia, iar aceasta poate avea consecinţe serioase asupra lor (Efeseni 6:4). Însă, când învaţă cinstea din exemplul părinţilor, copiii vor deveni foarte probabil adulţi care îl vor glorifica pe Iehova în această lume necinstită (Proverbele 22:6).

 CINSTIŢI ÎN CONGREGAŢIE

10. La ce trebuie să fim atenţi pentru a fi cinstiţi când comunicăm cu colaboratorii creştini?

10 Când ne asociem cu colaboratorii creştini, avem multe ocazii de a cultiva cinstea. După cum am văzut în capitolul 12, trebuie să fim atenţi cum ne folosim darul vorbirii îndeosebi când suntem în compania fraţilor şi a surorilor de credinţă. Conversaţiile zilnice pot degenera foarte uşor în clevetire sau chiar în calomnie! Dacă repetăm o istorisire a cărei exactitate n-o putem verifica, este posibil să contribuim la răspândirea unei minciuni. De aceea, ar fi mult mai bine să ne înfrânăm buzele (Proverbele 10:19). Dar chiar dacă am şti că un lucru este adevărat, nu înseamnă că merită să fie spus. De exemplu, poate că problema respectivă nu ne priveşte sau poate că ar fi o lipsă de bunătate să vorbim despre ea (1 Tesaloniceni 4:11). Unii oameni justifică grosolănia numind-o cinste, însă cuvintele noastre trebuie să fie întotdeauna plăcute şi amabile. (Citeşte Coloseni 4:6.)

11, 12. a) Cum îşi înrăutăţesc situaţia unii creştini care au comis un păcat grav? b) Care sunt unele minciuni promovate de Satan cu privire la păcatele grave, şi cum ne putem împotrivi lor? c) Cum ne putem dovedi cinstiţi faţă de organizaţia lui Iehova?

11 Este foarte important să fim cinstiţi cu cei aflaţi în fruntea congregaţiei. Unii creştini care au comis un păcat grav îşi înrăutăţesc situaţia încercând să-şi ascundă păcatul şi să  mintă când bătrânii de congregaţie îi întreabă despre problema respectivă. Ei chiar încep să ducă o viaţă duplicitară, pretinzând că îi slujesc lui Iehova în timp ce practică un păcat grav. Acest comportament nu face decât să le transforme întreaga viaţă într-o minciună (Psalmul 12:2). Alţi creştini le dezvăluie bătrânilor doar frânturi de adevăr, ascunzând lucrurile esenţiale (Faptele 5:1–11). De cele mai multe ori, la baza acestui comportament necinstit stă faptul că unii cred minciunile promovate de Satan. (Vezi chenarul  „Minciunile lui Satan despre păcatele grave“.)

12 De asemenea, este important să fim cinstiţi faţă de organizaţia lui Iehova când completăm unele formulare. De exemplu, când raportăm activitatea în lucrarea de predicare, suntem atenţi să nu denaturăm realitatea. În mod asemănător, când completăm o cerere pentru un privilegiu de serviciu, să nu ascundem starea reală a sănătăţii noastre sau vreun alt aspect privitor la persoana noastră. (Citeşte Proverbele 6:16–19.)

13. Cum putem rămâne cinstiţi dacă avem o relaţie de afaceri cu un colaborator creştin?

13 Trebuie să ne dovedim cinstiţi faţă de colaboratorii creştini chiar şi în chestiuni de afaceri. Uneori, unii creştini intră în relaţii de afaceri cu alţi creştini. În acest caz, ei trebuie să fie atenţi să nu amestece afacerile cu închinarea pe care o aduc împreună la Sala Regatului sau în lucrarea de predicare. Poate că unul dintre fraţi este patron, iar celălalt angajat. În cazul în care suntem patroni şi angajăm fraţi sau surori, vom avea grijă să fim cinstiţi cu ei, dându-le la timp salariul pe care l-am stabilit de comun acord şi oferindu-le beneficiile prevăzute de lege (1 Timotei 5:18; Iacov 5:1–4). În cazul în care suntem angajaţii unui frate sau ai unei surori, vom îndeplini cu conştiinciozitate munca pentru care suntem plătiţi (2 Tesaloniceni 3:10). Astfel, nu vom aştepta un tratament preferenţial datorită relaţiilor frăţeşti, ca şi cum  patronul ar fi obligat să ne acorde zile libere, prime sau alte avantaje pe care nu le acordă în mod obişnuit celorlalţi angajaţi (Efeseni 6:5–8).

14. Ce măsuri de prevedere trebuie să-şi ia în mod înţelept creştinii când încep o afacere împreună, şi de ce?

14 Dar cum ar trebui să procedăm dacă afacerea noastră comportă un anumit risc, cum ar fi în cazul unei investiţii sau al unui împrumut? Biblia conţine un principiu important şi util: Să aşternem totul în scris! De exemplu, când a cumpărat o bucată de teren, Ieremia a întocmit un document în dublu exemplar, în faţa unor martori, şi l-a pus la loc sigur pentru a putea fi consultat ulterior (Ieremia 32:9–12; vezi şi Geneza 23:16–20). Când facem afaceri cu colaboratorii creştini, este bine să consemnăm toate detaliile într-un document redactat cu atenţie şi semnat în prezenţa unor martori. Lucrul acesta nu constituie o dovadă de neîncredere între fraţi, ci previne interpretările greşite, dezamăgirile şi chiar neînţelegerile, care ar putea provoca dezbinare. Toţi creştinii care fac afaceri cu colaboratorii lor în credinţă trebuie să fie conştienţi că nu merită niciodată să pună în pericol unitatea şi pacea congregaţiei printr-o afacere riscantă (1 Corinteni 6:1–8). *

CINSTIŢI ÎN SOCIETATE

15. Cum consideră Iehova practicile comerciale necinstite, şi ce atitudine au creştinii faţă de aceste practici larg răspândite?

15 Creştinii trebuie să fie cinstiţi nu doar în congregaţie. Pavel a spus: „Dorim să ne purtăm cinstit în toate“ (Evrei 13:18). Creatorul nostru pune mare accent pe cinste şi atunci când este vorba despre tranzacţiile comerciale. De exemplu, în cartea Proverbele se face referire de câteva ori la importanţa folosirii unei balanţe exacte (Proverbele 11:1; 20:10, 23).  În trecut, pentru efectuarea unor tranzacţii comerciale se foloseau balanţe şi greutăţi, cu care se cântăreau bunurile achiziţionate, precum şi banii daţi pentru achiziţionarea lor. Negustorii necinstiţi foloseau două seturi de greutăţi şi o balanţă inexactă, ca să-şi înşele clienţii. * Iehova urăşte aceste practici! Pentru a rămâne în iubirea sa, trebuie să evităm categoric toate practicile comerciale necinstite.

16, 17. Ce forme de necinste sunt foarte răspândite în lumea de azi, şi ce sunt hotărâţi să facă adevăraţii creştini?

16 Întrucât Satan este conducătorul acestei lumi, nu suntem surprinşi să vedem atâta necinste la tot pasul. Zilnic am putea fi tentaţi să fim necinstiţi. Când îşi întocmesc CV-ul pentru a obţine un loc de muncă, oamenii obişnuiesc să mintă şi să exagereze, inventând recomandări şi dând informaţii false despre experienţa pe care o au într-un anumit domeniu. Când completează formulare pentru imigrare, impozite, asigurări etc., oamenii dau de obicei răspunsuri false ca să obţină ceea ce doresc. Mulţi elevi copiază la examene sau, când au de scris eseuri şi referate, apelează la internet şi plagiază lucrările altora, adică le copiază prezentându-le drept creaţii personale. Iar când au de-a face cu funcţionari corupţi, oamenii dau deseori mită ca să obţină ceea ce doresc. Într-o lume în care atât de mulţi oameni sunt „iubitori de sine, iubitori de bani, . . . neiubitori de bine“ este de aşteptat să existe asemenea practici (2 Timotei 3:1–5).

17 Însă adevăraţii creştini sunt hotărâţi să nu adopte niciuna dintre aceste practici. Uneori este o adevărată provocare să fii cinstit, pentru că, în lumea de azi, cei necinstiţi par să aibă succes şi chiar obţin tot felul de avantaje (Psalmul 73:1–8). În acelaşi timp, creştinii ar putea suferi pierderi  materiale pentru că doresc să rămână cinstiţi „în toate“. Merită oare sacrificiul? Categoric! De ce? Ce binecuvântări aduce o conduită cinstită?

BINECUVÂNTĂRILE PE CARE LE ADUCE CINSTEA

18. De ce reputaţia de persoană cinstită este de mare preţ?

18 Puţine lucruri sunt mai de preţ în viaţă decât reputaţia de persoană cinstită şi demnă de încredere. (Vezi chenarul  „Sunt eu întotdeauna cinstit?“.) Iar o astfel de reputaţie şi-o poate face oricine! Ea nu depinde de talente, de bogăţii, de înfăţişare, de categoria socială şi nici de alţi factori pe care nu-i putem controla. Cu toate acestea, mulţi nu reuşesc să câştige o bună reputaţie, care este cu adevărat o comoară. Aceasta este un lucru rar (Mica 7:2). Poate că unii îşi bat joc de tine pentru că eşti cinstit, însă alţii te apreciază şi te răsplătesc cu încrederea şi respectul lor. Mulţi Martori ai lui Iehova au constatat că cinstea le-a adus foloase chiar şi pe plan financiar. Ei şi-au păstrat locul de muncă atunci când unii angajaţi necinstiţi au fost concediaţi sau şi-au găsit un loc de muncă atunci când se căutau lucrători cinstiţi.

19. Cum poate un mod de viaţă cinstit să ne influenţeze conştiinţa şi relaţiile cu Iehova?

19 Indiferent cum ar sta lucrurile în cazul tău, vei constata că cinstea aduce binecuvântări şi mai mari. Vei fi binecuvântat cu o conştiinţă curată. Pavel a scris: „Suntem convinşi că avem o conştiinţă curată“ (Evrei 13:18). În plus, Tatăl nostru ceresc va remarca în mod sigur reputaţia ta. Şi nu uita că el îi iubeşte pe oamenii cinstiţi! (Citeşte Psalmul 15:1, 2; Proverbele 22:1.) Într-adevăr, faptul de a fi cinstit te ajută să rămâi în iubirea lui Dumnezeu, iar pentru noi nu există răsplată mai mare decât aceasta! Să analizăm în continuare un subiect care are legătură cu cel pe care tocmai l-am examinat. Este vorba despre punctul de vedere al lui Iehova cu privire la muncă.

^ par. 9 În congregaţie, practica de a spune minciuni flagrante şi răutăcioase, cu intenţia clară de a-i răni pe alţii, ar putea pretinde o acţiune judiciară din partea bătrânilor.

^ par. 14 Pentru informaţii referitoare la modul în care trebuie să se acţioneze când apar probleme în relaţiile de afaceri, consultă articolul din Apendice „Cum pot fi rezolvate neînţelegerile în chestiuni de afaceri“.

^ par. 15 Ei foloseau un set de greutăţi pentru a cumpăra şi alt set de greutăţi pentru a vinde, astfel încât să obţină profituri şi într-un caz, şi în altul. De asemenea, ei foloseau probabil o balanţă cu un braţ mai lung şi mai greu decât celălalt, ca să-şi înşele clientul la fiecare tranzacţie.