Salt la conţinut

Salt la cuprins

 CAPITOLUL 25

Isus manifestă compasiune faţă de un lepros

Isus manifestă compasiune faţă de un lepros

MATEI 8:1-4 MARCU 1:40-45 LUCA 5:12-16

  • ISUS VINDECĂ UN LEPROS

Isus, însoţit de cei patru discipoli ai săi, predică ‘în sinagogi, în toată Galileea’, astfel că vestea despre lucrurile minunate pe care le face el se răspândeşte pretutindeni, ajungând şi într-un oraş unde locuieşte un om bolnav de lepră (Marcu 1:39). Medicul Luca spune despre el că este „plin de lepră” (Luca 5:12). În stadiu avansat, această boală cumplită desfigurează treptat diferite părţi ale corpului.

Aşadar, acest lepros se află într-o stare deplorabilă. El trebuie să locuiască izolat de ceilalţi. În plus, când se află în preajma oamenilor, trebuie să strige: „Necurat, necurat!” pentru ca aceştia să nu se apropie prea mult de el, riscând să se îmbolnăvească (Leviticul 13:45, 46). Însă ce face leprosul? El se apropie de Isus, cade cu faţa la pământ şi-l imploră: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi” (Matei 8:2).

Câtă credinţă are acest bărbat în Isus! Şi cât de vrednic de milă arată din cauza bolii sale! Cum reacţionează Isus? Tu ce ai fi făcut dacă ai fi fost acolo? Plin de compasiune, Isus îşi întinde mâna şi îl atinge pe bărbat. El îi spune: „Vreau. Fii curăţat!” (Matei 8:3). Chiar dacă unora li se pare greu de crezut, lepra dispare imediat.

V-ar plăcea să fiţi conduşi de un rege care să aibă compasiune asemenea lui Isus şi să fie la fel de capabil ca el? Modul în care Isus s-a purtat cu acest lepros constituie o asigurare că, atunci când el va fi Rege peste întregul pământ, următoarea profeţie biblică se va împlini: „El va avea milă de cel de condiţie umilă şi de sărac, va salva sufletele săracilor” (Psalmul 72:13). Da, atunci Isus va face ce îşi doreşte, îi va ajuta pe toţi cei aflaţi în suferinţă.

Chiar şi înainte de vindecarea acestui lepros, serviciul lui Isus a atras atenţia oamenilor. Cu siguranţă, oamenii vor auzi şi de această vindecare extraordinară. Isus însă nu vrea ca ei să creadă în el doar pe baza a ceea ce aud de la alţii. Isus cunoaşte profeţia potrivit căreia el „nu va face să i se audă vocea pe stradă”, adică nu va căuta să iasă în evidenţă (Isaia 42:1, 2). De aceea, îi porunceşte leprosului pe care l-a vindecat: „Vezi să nu spui nimănui, ci du-te, arată-te preotului şi oferă darul pe care l-a stabilit Moise” (Matei 8:4).

Însă, aşa cum ne putem imagina, bărbatul este atât de fericit că a fost vindecat, încât nu poate să nu le spună şi altora ce i s-a întâmplat. El răspândeşte vestea peste tot, ceea ce trezeşte şi mai mult interesul şi curiozitatea oamenilor. Isus chiar ajunge în situaţia de a nu mai putea intra în niciun oraş decât pe ascuns. Prin urmare, un timp, el stă în afara oraşelor, în locuri retrase. Totuşi, oameni din toate părţile vin la el ca să fie învăţaţi şi vindecaţi.