Salt la conţinut

Salt la cuprins

 CAPITOLUL 49

Isus predică în Galileea şi îşi instruieşte apostolii

Isus predică în Galileea şi îşi instruieşte apostolii

MATEI 9:35–10:15 MARCU 6:6-11 LUCA 9:1-5

  • ISUS FACE O NOUĂ CĂLĂTORIE DE PREDICARE ÎN GALILEEA

  • ÎI TRIMITE PE APOSTOLI SĂ PREDICE

Isus predică în mod zelos de aproximativ doi ani. Însă nu este timpul să încetinească ritmul şi să se odihnească. De fapt, el îşi extinde activitatea, străbătând „toate oraşele şi satele [din Galileea], predând în sinagogile lor, predicând vestea bună despre regat şi vindecând tot felul de boli şi tot felul de infirmităţi” (Matei 9:35). Ceea ce vede îl convinge că este necesar să extindă lucrarea de predicare. Dar cum poate realiza el acest lucru?

În timp ce străbate Galileea, Isus observă că oamenii au nevoie de vindecare spirituală şi de mângâiere. Ei sunt asemenea unor oi fără păstor, jupuite şi aruncate încoace şi-ncolo. Lui Isus i se face milă de ei şi le spune discipolilor: „Da, secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe Stăpânul secerişului să scoată lucrători la secerişul său” (Matei 9:37, 38).

Isus ştie ce poate contribui la realizarea acestui lucru. El îi cheamă pe cei doisprezece apostoli şi îi împarte în şase perechi. Apoi le dă instrucţiuni clare: „Nu mergeţi pe drumul naţiunilor şi nu intraţi într-un oraş samaritean, ci, mai degrabă, mergeţi la oile pierdute ale casei lui Israel. Când mergeţi, predicaţi, zicând: «Regatul cerurilor s-a apropiat!»” (Matei 10:5-7).

Regatul despre care ei trebuie să predice este cel menţionat de Isus în rugăciunea-model. ‘Regatul s-a apropiat’ în sensul că Regele numit de Dumnezeu, Isus Cristos, este în mijlocul lor. Însă ce va dovedi că discipolii săi reprezintă într-adevăr acest Regat? Isus le dă puterea  de a vindeca bolnavi şi chiar de a învia morţi. Ei trebuie să facă toate acestea fără plată. Atunci cum îşi vor satisface necesităţile fizice, precum hrana zilnică?

Isus le spune discipolilor să nu se pregătească din punct de vedere material pentru această călătorie de predicare. Discipolii nu trebuie să ia cu ei aur, argint sau aramă. Ei nu au nevoie nici chiar de traistă pentru călătorie, de veşminte sau de sandale de schimb. De ce trebuie ei să procedeze aşa? Isus le dă următoarea asigurare: „Vrednic este lucrătorul de hrana lui” (Matei 10:10). Oamenii pe care-i vor găsi şi care vor accepta mesajul vor contribui la satisfacerea necesităţilor lor de bază. Isus le spune: „În orice casă veţi intra, să rămâneţi acolo până veţi ieşi din locul acela” (Marcu 6:10).

De asemenea, Isus îi instruieşte cum să-i abordeze pe oameni la casele lor cu mesajul despre Regat, spunându-le: „Când intraţi în casă, salutaţi-i pe cei din ea şi, dacă această casă merită, pacea pe care i-o doriţi să vină peste ea, dar, dacă nu merită, pacea voastră să se întoarcă la voi. Acolo unde cineva nu vă va primi sau nu va asculta cuvintele voastre, să vă scuturaţi praful de pe picioare când veţi ieşi din casa aceea sau din oraşul acela” (Matei 10:12-14).

Se poate întâmpla ca un întreg oraş sau sat să respingă mesajul predicat de ei. Ce consecinţe vor suporta oamenii din acel loc? Isus arată că vor primi o judecată aspră: „Adevărat vă spun că va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi Gomorei în Ziua Judecăţii decât pentru oraşul acela” (Matei 10:15).