Salt la conţinut

Salt la cuprins

 CAPITOLUL 33

Isus împlineşte profeţia lui Isaia

Isus împlineşte profeţia lui Isaia

MATEI 12:15-21 MARCU 3:7-12

  • MULŢIMI DE OAMENI SE STRÂNG ÎN JURUL LUI ISUS

  • ISUS ÎMPLINEŞTE PROFEŢIA LUI ISAIA

Aflând că fariseii şi membrii partidului lui Irod plănuiesc să-l ucidă, Isus se retrage împreună cu discipolii săi la Marea Galileii. La el se adună mari mulţimi de oameni din toate părţile: din Galileea, din oraşele de coastă Tir şi Sidon, din zona aflată la est de râul Iordan, din Ierusalim şi din Idumeea, situată mai departe, în sud. Isus îi vindecă pe mulţi. De aceea, cei grav bolnavi nu mai aşteaptă ca Isus să-i atingă pentru a-i vindeca, ci se înghesuie nerăbdători în jurul lui ca să-l atingă (Marcu 3:9, 10).

Întrucât mulţimile sunt foarte mari, Isus le spune discipolilor să-i ţină la îndemână o barcă mică. Astfel, el poate să se îndepărteze de ţărm pentru ca mulţimile să nu-l îmbulzească. În plus, îi poate învăţa pe oameni din barcă sau poate călători de-a lungul ţărmului pentru a-i ajuta şi pe alţii.

Discipolul Matei consemnează că prin activitatea desfăşurată de Isus se împlineşte „ce se spusese prin profetul Isaia” (Matei 12:17). Ce profeţie împlineşte Isus?

„Iată! Slujitorul meu pe care l-am ales, cel iubit de mine, pe care sufletul meu l-a aprobat! Voi pune spiritul meu peste el şi el va face naţiunile să înţeleagă ce este dreptatea. El nu se va certa, nu va striga şi nimeni nu-i va auzi glasul pe drumurile mari. El nu va zdrobi trestia frântă şi nu va stinge fitilul care fumegă, până nu va face să triumfe dreptatea. Şi naţiunile vor spera în numele său.” (Matei 12:18-21; Isaia 42:1-4)

Desigur, Isus este slujitorul cel iubit, pe care Dumnezeu l-a aprobat. El arată clar ce înseamnă adevărata dreptate, care este deformată de tradiţii religioase false. Aplicând în mod greşit Legea lui Dumnezeu, fariseii nici măcar nu-i vin în ajutor unui om bolnav dacă este zi de sabat. Isus însă dezvăluie dreptatea divină şi demonstrează că spiritul lui Dumnezeu este peste el eliberându-i pe oameni de povara tradiţiilor omeneşti. Din acest motiv conducătorii religioşi vor să-l omoare. Ce mârşăvie!

Care este semnificaţia cuvintelor: „El nu se va certa, nu va striga şi nimeni nu-i va auzi glasul pe drumurile mari”? Când îi vindecă pe oameni, Isus le porunceşte acestora sau demonilor „să nu dezvăluie cine este” (Marcu 3:12). El nu vrea ca oamenii să afle cine este de la unii care mărturisesc despre el în mod zgomotos pe străzi sau prin intermediul unor veşti de senzaţie,  transmise pe cale orală, care deseori sunt denaturate.

De asemenea, Isus le face cunoscut mesajul său mângâietor celor care, în sens figurat, sunt ca o trestie frântă, aplecată şi călcată în picioare, ca un fitil care fumegă, a cărui licărire abia se mai zăreşte. Isus nu zdrobeşte trestia frântă şi nu stinge fitilul care fumegă, ci îi ridică cu tandreţe şi iubire pe cei umili. Într-adevăr, Isus este cel în care naţiunile pot spera!