Salt la conţinut

Salt la cuprins

 CAPITOLUL 10

Familia lui Isus călătoreşte la Ierusalim

Familia lui Isus călătoreşte la Ierusalim

LUCA 2:40-52

  • LA VÂRSTA DE 12 ANI, ISUS LE PUNE ÎNTREBĂRI ÎNVĂŢĂTORILOR

  • ISUS ÎL NUMEŞTE PE IEHOVA ‘TATĂL SĂU’

Este primăvară. A sosit timpul ca familia lui Iosif împreună cu prieteni şi rude să pornească în călătorie la Ierusalim, după cum obişnuiesc în fiecare an. Ei se duc la Ierusalim pentru sărbătoarea Paştelui, aşa cum prevede Legea (Deuteronomul 16:16). De la Nazaret la Ierusalim sunt aproximativ 120 de kilometri. Este o perioadă plină de activităţi şi mult aşteptată de toţi. Isus, care are acum 12 ani, este nerăbdător să participe la această sărbătoare şi să fie din nou la templu.

Pentru Isus şi familia sa, sărbătoarea Paştelui nu este doar un eveniment de o zi. Următoarea zi după Paşte este începutul Sărbătorii Turtelor Nedospite, care durează şapte zile (Marcu 14:1). Aceasta face parte din perioada sărbătorii Paştelui. Călătoria de la Nazaret la Ierusalim, şederea lor în acest oraş şi drumul de întoarcere acasă durează aproximativ două săptămâni. Dar anul acesta, din cauza unui incident în care este implicat Isus, călătoria va dura mai mult.

În timpul călătoriei spre nord, spre casă, Iosif şi Maria presupun că Isus este printre prietenii şi rudele cu care călătoresc. Însă Isus nu este cu ei când se opresc pentru a înnopta. Aşa că merg să-l caute printre tovarăşii de drum, dar nu-l găsesc nicăieri. Atunci Iosif şi Maria se întorc la Ierusalim ca să-l caute.

O zi întreagă îl caută fără să-i dea de urmă. Nu-l găsesc nici în ziua următoare. În sfârşit, a treia zi îl găsesc pe Isus în templu, în una dintre multele săli. Îl văd stând în mijlocul unor învăţători evrei. El îi ascultă, le pune întrebări, iar aceştia rămân uimiţi de priceperea lui.

„Copile, de ce te-ai purtat aşa cu noi?”, îl întreabă Maria. „Iată că tatăl tău şi cu mine te-am căutat îngrijoraţi.” (Luca 2:48)

Isus se miră că n-au ştiut unde era. El îi întreabă: „De ce a trebuit să mă căutaţi? Nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui meu?” (Luca 2:49).

Isus se întoarce acasă, la Nazaret, cu Iosif şi Maria şi le este supus. El creşte în înţelepciune şi în statură. Deşi tânăr, Isus se bucură de favoare înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. Încă din copilărie, el a avut preocupări spirituale şi a manifestat respect faţă de părinţi. Într-adevăr, Isus este un exemplu.