O structură înălțată sau o platformă făcută din pământ, din mai multe pietre clădite, dintr-un singur bloc de piatră ori din lemn acoperit cu metal, pe care erau aduse jertfe sau tămâie în cadrul închinării. În prima încăpere a tabernacolului și, mai târziu, a templului era un mic ‘altar de aur’, pe care se oferea tămâie; acesta era făcut din lemn acoperit cu aur. Afară, în curte, se găsea un altar mai mare, „altarul de aramă”, care era folosit pentru ofrandele arse. (Ex 27:1; 39:38, 39; Ge 8:20; 1Re 6:20; 2Cr 4:1; Lu 1:11) (Vezi Ap. B5 și Ap. B8.)