Emily, care are 12 ani, locuiește în Australia. Într-o zi, una dintre profesoarele ei a vorbit clasei despre importanța alegerii unor prieteni buni. Aceasta a îndemnat-o pe Emily să-i arate profesoarei animația pe tablă Ce este un prieten adevărat? Mai târziu, când profesoara le-a arătat elevilor materialul video, aceștia l-au urmărit cu mult interes. După aceea, ei l-au dezbătut o  oră întreagă. Profesoara a arătat animația pe tablă și altor clase. Atunci Emily le-a prezentat profesoarei și colegilor de clasă site-ul jw.org. „Iehova mi-a dat curajul de a vorbi despre site-ul nostru la sute de elevi, spune Emily. Într-adevăr, el m-a binecuvântat.”

Cinci vestitori au călătorit nouă ore pe drumuri accidentate de munte pentru a amplasa un stand cu literatură la un târg din Suai, Timorul de Est. Cei care au vizitat standul au fost uimiți să vadă publicații biblice în 12 limbi locale, întrucât în cele mai multe dintre acestea nu există publicații sau există prea puține. O femeie a văzut titlul unei broșuri și a exclamat: „Este în limba mea!”. Era pentru prima dată când citea o publicație în bunak, limba ei maternă. În doar patru zile, vestitorii au distribuit 4 571 de publicații și multe persoane au solicitat să fie vizitate acasă. Majoritatea celor interesați nu-i întâlniseră niciodată pe Martorii lui Iehova. Unii copii au stat ore întregi să urmărească materiale video din seria Cum poți să devii prietenul lui Iehova în limba tetun dili. Unii chiar au memorat cuvintele cântecelor din această serie și le-au cântat bucuroși.

Doi misionari, Brian și Roxanne, au cerut permisiunea să pună un cărucior cu literatură în incinta universității de pe insula Palau. Ei s-au întâlnit cu rectorul universității și i-au arătat un material video de pe site-ul jw.org despre mărturia publică. Misionarii au lăsat și câte un exemplar al publicațiilor pe care intenționau să le expună pe cărucior. Rectorul le-a spus lui Brian și lui  Roxanne că trebuie să se întâlnească cu directorul responsabil de relațiile cu studenții. După acea întrevedere, li s-a spus că trebuie să aibă o altă întrevedere, de data aceasta cu decanul.

Brian a relatat: „Discuția cu decanul a decurs bine, dar el ne-a trimis din nou la biroul rectorului, unde am fost informați că trebuia să scriem o scrisoare în care să cerem permisiunea pentru căruciorul cu literatură. Ni s-a părut că suntem trimiși dintr-un loc în altul și am fost puțin dezamăgiți, totuși, am scris scrisoarea”.

 Pentru a vedea ce rezultate s-au obținut în urma scrisorii, Brian și Roxanne l-au vizitat încă o dată pe decan, fiind convinși că acesta le va respinge cererea. Brian relatează: „Am fost foarte surprinși când decanul a spus că a citit cărțile pe care i le-am dat și că i s-au părut foarte bune. El a zis că erau exact ceea ce aveau nevoie studenții”. Așadar, frații au obținut permisiunea.

Brian adaugă: „Apoi, directorul responsabil de relațiile cu studenții ne-a informat că studenții care locuiau în cămine puteau fi duși cu mașina duminica la biserica la care doreau. «Dacă vor să meargă la biserica dumneavoastră, a spus el, putem să-i ducem acolo.» Eu și Roxanne am fost uluiți. Nu numai că nu ne-au refuzat cererea, dar s-au și oferit să-i ducă pe studenți la sala Regatului”.

În prima zi în care au stat cu căruciorul cu literatură în campus, Brian și Roxanne au dat 65 de cărți, 8 reviste și 11 broșuri. De asemenea, au purtat multe conversații frumoase cu studenții. Atât decanul, cât și directorul responsabil de relațiile cu studenții i-au încurajat să revină.

Lipson, un membru al familiei Betel din Insulele Solomon, se întorcea la filială după ce-și petrecuse dimineața în lucrarea de predicare. În timp ce mergea pe drum, el a auzit dintr-un magazin o cântare a Regatului. Din curiozitate, a intrat în magazin. A fost surprins să vadă o mulțime de copii și adulți urmărind la un televizor videoclipul cântării 55, „În sfârșit, viață veșnică!”, din seria Cum poți să devii prietenul lui Iehova. Când acesta s-a terminat, proprietarul le-a spus celor prezenți: „Mai am un filmuleț pe care vreau să-l vedeți”. El a pus apoi animația Este greșit să furi. După terminarea materialului video, le-a spus tuturor să nu fure din magazinul lui.

 Deoarece în magazin intraseră multe alte persoane în timp ce rula materialul video, proprietarul le-a spus: „Vreau să vă pun tuturor să ascultați cântecul meu preferat”. Apoi el a pus din nou cântarea 55. După aceea, proprietarul le-a arătat materialele video De ce să studiați Biblia? și Cum se desfășoară un studiu biblic? în pidginul care se vorbește în Insulele Solomon.

Puțini locuitori ai Insulelor Solomon au acces la internet din cauza costului ridicat și a faptului că nu este disponibil peste tot. Însă proprietarul acestui magazin, care nu este Martor al lui Iehova, contribuie la răspândirea adevărului arătându-le materialele noastre video persoanelor care intră în magazinul său.

În fiecare luni, un cuplu tânăr ia parte la mărturia cu căruciorul de literatură într-o zonă din Nouméa, capitala  Noii Caledonii. Într-o zi, o femeie s-a apropiat cu sfială de cărucior și, fără să zică nimic, a luat cartea Ce ne învață în realitate Biblia? După o jumătate de oră, femeia s-a întors cu cartea în mână. Ea le-a spus celor doi soți: „Ați văzut asta?”. A deschis cartea și le-a arătat numele „Iehova”. „E numele lui Dumnezeu!, a zis ea. De mai multe săptămâni fac cercetări la bibliotecă pentru a înțelege adevărul despre Dumnezeu. Dar apoi am luat cartea dumneavoastră, am urcat în mașină și, când am deschis-o, primul lucru pe care l-am văzut a fost numele lui Dumnezeu, Iehova. M-am gândit că trebuie să mă întorc să vă mulțumesc.” Cuplul a avut o discuție plăcută cu această femeie și i-a arătat articolul „Numele divin, folosirea și semnificația lui” din apendicele cărții Ce învață Biblia. Femeia a spus că mai întâi vrea să-și continue cercetările la bibliotecă, dar că acum știe unde poate găsi căruciorul în fiecare luni.