INDONEZIA
În sfârșit, împreună!
Relatare de Linda și Sally Ong
Linda: Când aveam 12 ani, mama mi-a spus că am o soră mai mică, pe care au dat-o spre adopție. Mă întrebam dacă și ea se născuse surdă ca mine. Dar am crescut fără s-o cunosc.
Sally: Nu știam că fusesem adoptată. Mama mea adoptivă mă bătea cu cruzime și mă trata ca pe o sclavă, de aceea, toată copilăria am fost tristă și singură. În plus, mă născusem surdă. Apoi i-am întâlnit pe Martorii lui Iehova și am început să studiez Biblia cu ei. Când a aflat, mama m-a bătut cu o curea și a schimbat încuietorile de la ușă, închizându-mă în casă. La 20 de ani am fugit de acasă, dar Martorii mi-au oferit adăpost. La începutul anului 2012 m-am botezat.
Linda: La 20 de ani am început să studiez Biblia cu Martorii lui Iehova. Mai târziu am început să particip la congresele de district din Jakarta, unde programul era interpretat în limbajul semnelor. Acolo am întâlnit mulți alți surzi, inclusiv pe Sally, o tânără Martoră care locuia în Sumatra de Nord. Am simțit o anume apropiere față de ea, dar nu am bănuit nimic.
Sally: Eu și Linda am devenit prietene bune. Mi s-a părut că semănăm, dar nu am dat prea mare importanță acestui lucru.
Linda: În august 2012, în ziua dinaintea botezului meu, mi-am dorit fierbinte să-mi găsesc surioara pierdută. „Te rog ajută-mă să-mi găsesc sora pentru că vreau să-i vorbesc despre tine”, l-am implorat pe Iehova. La scurt timp, mama a primit pe neașteptate un mesaj pe telefon de la o persoană care avea informații despre sora mea. Acesta a fost primul dintr-un lanț de evenimente care au dus la găsirea lui Sally.
Sally: Când Linda mi-a explicat că eram sora ei de mult pierdută, am zburat imediat la Jakarta ca să mă întâlnesc cu ea. După ce am trecut de punctele de control din aeroport, i-am văzut pe Linda, pe părinții mei biologici și pe cealaltă soră a mea mai mare așteptându-mă. Tremuram de emoție. Ne-am îmbrățișat și ne-am sărutat cu toții, mama ținându-mă la piept cel mai mult. Toți plângeam. Când tata și mama și-au cerut iertare printre lacrimi că mă dăduseră spre adopție, am plâns și ne-am îmbrățișat din nou.
Linda: Întrucât am crescut în medii diferite, fiecare a trebuit să se obișnuiască cu personalitatea și cu obiceiurile celeilalte. Dar ne iubim foarte mult.
Sally: În prezent, eu și Linda locuim împreună și facem parte din aceeași congregație de limbajul semnelor din Jakarta.
Linda: Eu și Sally am fost despărțite mai bine de 20 de ani. Îi mulțumim lui Iehova că acum suntem, în sfârșit, împreună!