Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cum pot să-mi fac prieteni adevăraţi?

Cum pot să-mi fac prieteni adevăraţi?

 Capitolul 8

Cum pot să-mi fac prieteni adevăraţi?

„MERG la şcoala din acest cartier de opt ani, dar în tot acest timp nu am reuşit să-mi fac nici un prieten! Nici măcar unul.“ Aşa se plîngea un tînăr pe nume Ronny. Probabil că şi tu ai simţit uneori că-ţi este greu să legi prietenii. Dar ce sînt, de fapt, prietenii adevăraţi? Şi care este secretul de a-i avea?

Un proverb spune: „Prietenul adevărat iubeşte oricînd şi în nenorocire ajunge ca un frate“ (Proverbele 17:17). Dar prietenia înseamnă mai mult decît a avea un umăr pe care să plîngi. O tînără pe nume Marvia spune: „Uneori, o aşa-zisă prietenă te vede că dai de necaz şi apoi zice: «Am văzut că te îndreptai spre asta, dar mi-a fost teamă să ţi-o spun». Cînd o prietenă adevărată vede însă că eşti pe o cale greşită, ea va încerca să te avertizeze înainte de a fi prea tîrziu — chiar dacă ştie că s-ar putea să nu-ţi placă ceea ce-ţi spune“.

Vei permite tu ca amorul propriu rănit să te determine să respingi pe cineva care ţine la tine atît de mult încît îţi spune adevărul? Proverbele 27:6 spune: „Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt înşelătoare“. O persoană care gîndeşte sănătos şi care vorbeşte cu francheţe este, prin urmare, tipul de persoană pe care ar trebui să ţi-o doreşti ca prieten.

Prieteni falşi, prieteni adevăraţi

„Viaţa mea este o dovadă că nu toţi «prietenii» te fac să fii mai bun“, afirmă Peggy, în vîrstă de 23 de ani. Ea a fost  obligată să plece de acasă cînd nu era decît o adolescentă. A fost însă ajutată de doi Martori ai lui Iehova, Bill şi soţia lui, Lloy, cu care s-a împrietenit. Ei au început un studiu al Bibliei cu Peggy. „Lunile petrecute cu ei au fost pline de o adevărată bucurie, mulţumire şi pace“, a mai spus Peggy. Totuşi, ea a ales să rămînă cu nişte tineri pe care îi întîlnise — şi i-a părăsit pe Bill şi Lloy.

Peggy continuă: „Am învăţat multe lucruri de la noii mei «prieteni» — să fur aparatură stereo, să încasez cecuri false, să fumez marijuana şi, în cele din urmă, cum să-mi întreţin viciul drogurilor care mă costa 200 de dolari pe zi“. La 18 ani, ea a întîlnit un tînăr pe nume Ray, care i-a oferit toate drogurile pe care obişnuia să le folosească — gratuit. „Am crezut că toate necazurile mele s-au sfîrşit. Nu va mai trebui să fur şi să înşel niciodată“, gîndea Peggy. Însă Ray a antrenat-o în prostituţie. În cele din urmă, Peggy a părăsit oraşul, precum şi pe „prietenii“ ei cu viaţa lor trepidantă.

La noua ei adresă, Peggy a fost vizitată într-o zi de două Martore ale lui Iehova. „Lacrimi de bucurie mi-au umplut ochii în timp ce le îmbrăţişam pe cele două femei uimite“, relata Peggy. „Ajunsesem să urăsc ipocrizia «prietenilor» mei dinainte; aceste persoane însă se comportau ca nişte prieteni adevăraţi.“ Peggy şi-a reluat studiul Bibliei.

Cu toate acestea, nu i-a fost uşor să-şi conformeze viaţa normelor lui Dumnezeu. În mod deosebit îi era greu să renunţe la fumat. Totuşi, un prieten Martor a sfătuit-o: „În  loc să te rogi şi să ceri iertare după ce ai greşit, de ce să nu te rogi înainte şi să ceri tărie cînd simţi nevoia să fumezi?“ Peggy spune: „Această sugestie binevoitoare şi practică a dat rezultate . . . Pentru prima dată după mulţi ani mă simţeam curată în interior şi ştiam ce înseamnă să ai respect de sine“.

Experienţa lui Peggy subliniază adevărul cuvintelor Bibliei de la Proverbele 13:20: „Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz“. Peggy spune: „Dacă aş fi rămas prietenă cu acele persoane care îl iubeau pe Dumnezeu aş fi evitat toate acele lucruri care sînt acum amintiri neplăcute“.

A găsi prieteni

Unde poţi găsi prieteni care îl iubesc pe Dumnezeu? În cadrul congregaţiei creştine. Caută tineri care nu numai că îşi declară credinţa, dar au şi fapte care să le dovedească credinţa şi devoţiunea (compară cu Iacov 2:26). Dacă astfel de tineri sînt greu de găsit, încearcă să cunoşti creştini mai în vîrstă decît tine. Vîrsta nu trebuie să fie o barieră în calea prieteniei. Biblia vorbeşte despre prietenia model dintre David şi Ionatan — iar Ionatan, datorită vîrstei sale, îi putea fi tată lui David! — 1 Samuel 18:1.

Cum poţi lega însă o prietenie?

 Manifestă un interes activ faţă de alţii

Isus Cristos a cultivat prietenii atît de solide încît prietenii lui erau dispuşi chiar să moară pentru el. De ce? În primul rînd, deoarece Isus se interesa de oameni. El făcea tot ce-i stătea în putere pentru a-i ajuta pe alţii. El ‘voia’ să facă ceva pentru ei (Matei 8:3). Într-adevăr, a manifesta interes faţă de alţii este primul pas în a lega prietenii.

De exemplu, un tînăr pe nume David spune că a avut succes în a lega prietenii deoarece „iubeşte cu adevărat şi manifestă un interes activ faţă de alţii“. El adaugă: „Unul dintre lucrurile cele mai importante este să cunoşti numele persoanei. Ceilalţi sînt impresionaţi adesea de faptul că ai fost preocupat să le reţii numele. Aceasta face ca ei să-ţi împărtăşească unele dintre experienţele şi problemele lor şi aşa începe să se lege o prietenie“.

Aceasta nu înseamnă că trebuie să fii atît de extravertit încît să dai mîna cu toţi. Isus era „smerit cu inima“, el nu încerca să se facă remarcat (Matei 11:28, 29). Interesul sincer manifestat faţă de ceilalţi îi atrage pe oameni. Adeseori, lucruri simple, cum ar fi a mînca ceva împreună sau a ajuta pe cineva să îndeplinească o sarcină, pot contribui la adîncirea unei prietenii.

 ‘Cum asculţi’

„Luaţi seama deci cum ascultaţi“, a recomandat Isus (Luca 8:18). Deşi el se referea la valoarea ascultării de cuvintele lui Dumnezeu, principiul se aplică bine şi în dezvoltarea prieteniilor. A fi un bun ascultător este un lucru esenţial în întărirea prieteniilor.

Dacă sîntem interesaţi cu adevărat de ceea ce spun ceilalţi, de obicei aceştia se vor simţi atraşi spre noi. Aceasta, însă, cere ca ‘să te uiţi nu [doar, NW] la foloasele tale [probabil la ceea ce vrei să spui tu], ci şi la foloasele altora’. — Filipeni 2:4.

Fii loial

Isus a rămas ataşat de prietenii săi. El „i-a iubit pînă la capăt“ (Ioan 13:1). Un tînăr pe nume Gordon îşi tratează prietenii într-un mod asemănător: „Calitatea principală a unui prieten este loialitatea lui. Va rămîne el ataşat de tine cînd apar momente grele? Prietenul meu şi cu mine ne apăram unul pe celălalt dacă alţii făceau remarci dispreţuitoare. Noi am intervenit efectiv unul pentru celălalt — dar numai cînd dreptatea era de partea noastră“.

Însă prietenii falşi nu văd nimic rău în a spune sau a face în mod ipocrit ceva rău unul împotriva altuia. „Există asociaţi dispuşi să se sfîşie unul pe altul“, spun Proverbele 18:24NW. Ai „sfîşia“ reputaţia unui prieten, alăturîndu-te unei clevetiri răutăciose, sau ai lua poziţie în mod loial de partea lui?

Împărtăşeşte-ţi sentimentele

Isus a cîştigat afecţiunea celorlalţi şi fiindcă le dezvăluia cele mai profunde sentimente ale sale. În diferite ocazii, el a lăsat să se vadă că „i s-a făcut milă“, că ‘simţea iubire’ sau că „era cuprins de o întristare de moarte“. În cel puţin una dintre ocazii, el chiar „plîngea“. Isus nu s-a simţit jenat să-şi deschidă inima faţă de cei în care avea încredere. — Matei 9:36; 26:38; Marcu 10:21; Ioan 11:35.

 Aceasta nu înseamnă, desigur, că trebuie să-ţi dezvălui sentimentele tuturor celor pe care îi întîlneşti! Însă poţi fi sincer cu fiecare. Şi pe măsură ce ajungi să cunoşti pe cineva şi să ai încredere în el, vei putea, treptat, să-ţi dezvălui unele dintre sentimentele mai profunde. În acelaşi timp, a învăţa să manifeşti empatie şi „înţelegere“ faţă de alţii este esenţial pentru o prietenie adevărată. — 1 Petru 3:8, Noul Testament pe înţelesul tuturor.

Nu te aştepta la perfecţiune

Chiar dacă o prietenie are un început bun, nu te aştepta la perfecţiune. „Toţi greşim în multe feluri. Dacă nu greşeşte cineva în vorbire, este un om desăvîrşit“ (Iacov 3:2). Mai mult, prietenia costă — timp şi sentimente. „Trebuie să fii dispus să dăruieşti“, spune un tînăr pe nume Presley. „Aceasta are un mare rol în prietenie. Tu ai propriile tale idei cu privire la anumite lucruri, însă eşti dispus să cedezi şi să faci loc opiniilor şi sentimentelor prietenului tău.“

Preţul pe care-l cere o prietenie este însă neglijabil în comparaţie cu preţul pe care-l cere lipsa de iubire — o viaţă goală şi însingurată. Aşadar, fă-ţi prieteni (compară cu Luca 16:9)! Dăruieşte ceva din tine însuţi! Ascultă-i pe ceilalţi şi arată-le un interes sincer! Atunci, le vei putea spune multora, la fel ca Isus: „Voi sînteţi prietenii mei“. — Ioan 15:14.

Întrebări pentru discuţie

◻ Cum poţi recunoaşte un prieten adevărat? Care prieteni sînt falşi?

◻ Unde poţi găsi prieteni? Trebuie să fie, în mod obligatoriu, de vîrsta ta?

◻ Ce trebuie să faci dacă un prieten se află în necazuri serioase?

◻ Arată patru modalităţi de a-ţi face prieteni.

[Text generic pe pagina 66]

„Am învăţat multe lucruri de la noii mei «prieteni» — să fur aparatură stereo, să încasez cecuri false, să fumez marijuana şi, în cele din urmă, cum să-mi întreţin viciul drogurilor care mă costa 200 de dolari pe zi“

 [Chenarul de la paginile 68, 69]

Ar trebui să-mi denunţ prietenul?

Dacă afli că unul dintre prietenii tăi foloseşte droguri, întreţine relaţii sexuale ilicite, înşală, fură — ai aduce la cunoştinţa unei persoane de răspundere aceste lucruri? Majoritatea tinerilor nu ar face-o, aderînd la ciudata lege a tăcerii, care este foarte apreciată de tineri.

Unii se tem să nu fie etichetaţi drept „turnători“. Alţii au o noţiune greşită despre „loialitate“. Considerînd disciplinarea ca pe ceva dăunător, ei îşi închipuie că le fac un serviciu prietenilor dacă nu dezvăluie altora greşelile lor. În plus, dacă cineva încalcă această lege a tăcerii, se expune batjocurilor celorlalţi şi riscă să piardă prietenia lor.

Totuşi, cînd un tînăr pe nume Lee a aflat că cel mai bun prieten al său, Chris, fuma, s-a hotărît să acţioneze. Lee spune: „Conştiinţa mă mustra fiindcă ştiam că trebuie să spun cuiva!“ Un tînăr din timpurile biblice s-a confruntat cu o situaţie similară: „Iosif, la vîrsta de şaptesprezece ani, păştea turma cu fraţii lui . . . şi Iosif spunea tatălui lor cuvintele lor cele rele“ (Geneza 37:2). Iosif ştia că dacă păstra tăcere, bunăstarea spirituală a fraţilor lui avea să fie periclitată.

Păcatul este o forţă corupătoare care-l roade pe om. Dacă nu primeşte ajutor — probabil sub forma unei disciplinări severe bazate pe Scripturi — un prieten care se rătăceşte se va afunda şi mai mult în ceea ce este rău (Eclesiastul 8:11). Prin urmare, a ascunde greşeala unui prieten nu numai că nu aduce nici un bine, dar poate chiar provoca daune ireparabile.

Biblia îndeamnă deci: „Fraţilor, chiar dacă un om ar fi prins în vreo greşeală, voi care sînteţi duhovniceşti să-l îndreptaţi cu duhul blîndeţii“ (Galateni 6:1). Poate crezi că nu ai calităţile spirituale necesare pentru a redresa un prieten pornit pe o cale greşită. Nu ar fi logic, totuşi, să fii atent ca problema să fie adusă la cunoştinţa cuiva care este calificat pentru a da ajutor?

Este necesar, prin urmare, să-ţi abordezi prietenul şi să-i  dezvălui greşeala (compară cu Matei 18:15). Pentru aceasta vei avea nevoie de curaj şi îndrăzneală. Fii ferm, aducînd dovezi convingătoare cu privire la păcatul lui şi spune-i concret ce anume ştii şi cum ai ajuns să afli (compară cu Ioan 16:8). Nu-i promite că nu vei vorbi nimănui despre aceasta, căci o astfel de promisiune ar fi lipsită de valoare în ochii lui Dumnezeu, care condamnă muşamalizarea răului. — Proverbele 28:13.

Este posibil să fi înţeles greşit lucrurile (Proverbele 18:13). Dacă nu este aşa, şi dacă a fost comisă efectiv o faptă rea, s-ar putea ca prietenul tău să se simtă uşurat că se poate confesa cuiva. Fii un bun ascultător (Iacov 1:19). În timp ce dă curs liber sentimentelor, nu-l întrerupe prin expresii sentenţioase de genul: „Nu trebuia!“, sau prin expresii pline de indignare de genul: „Cum ai putut face una ca asta?“ Manifestă empatie şi caută să înţelegi ce simte prietenul tău. — 1 Petru 3:8.

Adeseori, situaţia pretinde un ajutor mai mare decît cel pe care îl poţi oferi tu. Insistă deci ca prietenul tău să dezvăluie greşeala comisă părinţilor săi sau altor adulţi demni de încredere. Dar, dacă prietenul tău refuză să o facă? Fă-l să înţeleagă că, dacă nu clarifică problema într-un interval rezonabil de timp, tu, ca un adevărat prieten, vei fi obligat să apelezi la cineva în favoarea lui. — Proverbele 17:17.

La început, prietenul tău s-ar putea să nu înţeleagă de ce procedezi astfel. El se poate chiar supăra şi poate pune capăt grabnic prieteniei voastre. Însă Lee spune: „Ştiu că am procedat corect vorbind cu cineva despre acest lucru. Conştiinţa mea a fost foarte uşurată, căci Chris primea ajutorul de care avea nevoie. Mai tîrziu, a venit şi mi-a spus că nu era supărat pe mine pentru ceea ce făcusem şi asta m-a liniştit şi mai mult“.

Dacă prietenul tău continuă să-ţi facă reproşuri pentru acţiunea ta curajoasă, evident că el nu a fost niciodată un prieten adevărat. Tu însă vei avea satisfacţia de a şti că ţi-ai dovedit loialitatea faţă de Dumnezeu şi te-ai comportat ca un prieten adevărat.

[Legenda fotografiei de la pagina 67]

Faptul de a-ţi face prieteni constituie o problemă pentru tine?

[Legenda fotografiei de la pagina 70]

Manifestarea interesului faţă de alţii este o cheie care deschide poarta prieteniei