Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cum pot găsi (şi păstra) un loc de muncă?

Cum pot găsi (şi păstra) un loc de muncă?

 Capitolul 21

Cum pot găsi (şi păstra) un loc de muncă?

ÎN CADRUL unui sondaj, publicat în revista Senior Scholastic, unor elevi americani din ultimul an de liceu li s-a cerut să spună care ţel din viaţă li se pare a fi „foarte important“. Optzeci şi patru la sută au răspuns: „A reuşi să găseşti un loc de muncă stabil“.

Probabil că eşti interesat de un loc de muncă în care să-ţi cîştigi, după anii de şcoală, banii pentru cheltuielile personale şi familiale. Ori poate cauţi un loc de muncă cu jumătate de normă pentru a te întreţine singur ca evanghelizator cu timp integral (vezi capitolul 22). Oricare ar fi situaţia, inflaţia mondială şi cererea scăzută de muncitori necalificaţi au făcut ca găsirea unui loc de muncă să fie un lucru dificil pentru un tînăr. Cum poţi, prin urmare, să intri fără dificultate pe piaţa forţei de muncă?

Şcoala te pregăteşte pentru muncă

Cleveland Jones, care de mai mulţi ani se ocupă cu recrutarea de personal, oferă următorul sfat: „Instruieşte-te temeinic la şcoală. N-am cuvinte să pot sublinia îndeajuns importanţa învăţării scrisului, a cititului şi a exprimării corecte. Învaţă şi codul bunelor maniere, astfel încît să ştii cum să te porţi cu cei care muncesc“.

Un şofer de autobuz trebuie să fie capabil să citească orarul sosirilor şi al plecărilor autobuzelor. Muncitorii din fabrici trebuie să ştie să completeze un borderou sau un raport de producţie. Unui vînzător i se cere să ştie să calculeze.  În aproape toate locurile de muncă trebuie să ştii să conversezi. Aceste deprinderi se pot dobîndi temeinic la şcoală.

Perseverenţa dă rezultate

„Niciodată să nu renunţi dacă ai terminat şcoala şi cauţi un loc de muncă“, spune dl. Jones. „Nu te mulţumi doar să te duci în audienţă de două sau trei ori şi apoi să te întorci acasă şi să aştepţi să fii chemat. Procedînd în felul acesta nimeni nu îţi va oferi un loc de muncă.“ Tînărul Sal a căutat şapte luni un loc de muncă, pînă să fie angajat. „Obişnuiam să-mi spun: «Serviciul meu este să caut un serviciu»“, explică Sal. „Am petrecut opt ore în fiecare zi a săptămînii pentru a căuta un loc de muncă, şi asta timp de şapte luni. Începeam în fiecare dimineaţă devreme şi «munceam» pînă la patru după-amiază. De multe ori, noaptea mă dureau picioarele. A doua zi trebuia «să trag de mine» pentru a începe din nou căutarea.“

Ce l-a ajutat pe Sal să nu renunţe? „Ori de cîte ori mă aflam în biroul vreunui şef de personal, spune el, îmi aminteam ceea ce a spus Isus: «Străduiţi-vă din răsputeri». Mă gîndeam că într-o bună zi voi munci şi că aceste clipe grele vor trece.“ — Luca 13:24NW.

 Unde poţi găsi un loc de muncă

Dacă locuieşti într-o zonă rurală, căutarea ta poate începe cu fermele şi livezile locale, sau ai putea căuta vreo muncă gospodărească. Dacă locuieşti într-un oraş sau într-o metropolă, caută în ziare ofertele de serviciu de la anunţurile de mică publicitate. Aceste anunţuri îţi indică ce calificări se cer pentru un anumit loc de muncă şi te pot ajuta să-i explici patronului de ce anume eşti în măsură să satisfaci condiţiile cerute. Părinţii, profesorii, oficiile pentru forţele de muncă, birourile de personal, prietenii şi vecinii sînt alte surse de îndrumare la care poţi apela.

 Cum să-ţi păstrezi locul de muncă

Din nefericire, cînd presiunile economice generează şomajul, angajaţii tineri sînt concediaţi primii. Dar nu este obligatoriu să ţi se întîmple şi ţie acest lucru. „Îşi păstrează locul de muncă cei care sînt dispuşi să muncească şi care fac tot ce le cere patronul“, spune dl. Jones.

Atitudinea ta reflectă starea ta psihică, aprecierea pe care o ai faţă de munca pe care o prestezi, faţă de patron şi faţă de colegi. Atitudinea ta va influenţa calitatea muncii pe care o prestezi. Patronul tău îţi va aprecia valoarea nu numai pe baza randamentului, ci şi a atitudinii tale faţă de muncă.

 „Fă-l pe patron să vadă că nu te mulţumeşti doar să-i urmezi instrucţiunile, ci că poţi face chiar mai mult decît ţi se cere, fără să fie necesar să fii în permanenţă supravegheat“, continuă dl. Jones. „Fiindcă pe o piaţă a muncii foarte solicitată, angajaţii care rămîn nu sînt neapărat cei mai vechi, ci cei care produc.“

Sal şi-a dat seama de aceste adevăruri. El spune: „Am încercat tot timpul să-mi mulţumesc patronul. Eram dispus să-mi modific programul cînd era nevoie, să-i urmez instrucţiunile şi să fiu respectuos cu superiorii“. Acest fapt ne aminteşte următoarea cerinţă biblică: „Ascultaţi în toate pe stăpînii voştri pămînteşti, nu numai cînd sînteţi sub ochii lor, ca cei care caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, temîndu-vă de Domnul“. — Coloseni 3:22.

Cum să-ţi învingi teama

Dacă eşti nou într-un loc de muncă, teama este o stare emoţională firească în primele zile. Poate că te întrebi: Le va plăcea de mine? Voi putea face această muncă? Le va plăcea cum lucrez? Numai de n-aş părea stupid. Trebuie să fii atent la toate acestea, pentru ca teama să nu-ţi ştirbească starea de spirit pozitivă.

Te vei putea adapta şi calma mai repede dacă vei căuta să cunoşti mai bine întreprinderea pentru care lucrezi. Priveşte, ascultă şi citeşte. La momentul potrivit pune-i şefului tău întrebări rezonabile despre munca ta şi despre modul în care ţi-o faci — acest lucru nu te va face să pari stupid. Întreabă-te singur: Ce rol joacă munca mea în raport cu activitatea secţiei şi cu obiectivele generale ale întreprinderii? Răspunsurile la aceste întrebări te pot ajuta să cultivi deprinderi bune de muncă şi să ai satisfacţia muncii depuse.

 Înţelege-te bine cu colegii de muncă

Orice muncă implică, la urma urmei, relaţii cu alţi oameni. A şti cum să păstrezi relaţii bune cu alţii este deci un lucru esenţial în păstrarea unui loc de muncă. „Dacă este cu putinţă, atît cît depinde de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii“ (Romani 12:18). O astfel de atitudine te poate ajuta să eviţi certurile inutile sau confruntările aprinse la locul de muncă.

 Uneori oamenii cu care lucrezi provin dintr-un mediu social diferit de al tău şi au o personalitate total diferită de a ta. Să nu consideri însă că cineva este inferior doar fiindcă este diferit. Respectă-i dreptul de a fi diferit. Nimănui nu-i place să fie tratat cu lipsă de respect; acest lucru îl face să se simtă un nimic. Fiecare doreşte să simtă că este dorit şi necesar, că este cineva. Cîştigă respectul colegilor tăi de muncă şi al patronului prin faptul că îi tratezi cu respect.

Evită clevetirea

„Este o capcană periculoasă, spune Sal, întrucît clevetirea poate să-ţi creeze o impresie negativă despre şef sau despre ceilalţi.“ Vorbele spuse pe la colţuri nu sînt cele mai bune surse de informaţii, căci ele îţi pot lăsa un gust amar. Aceste vorbe spuse pe la colţuri sînt, de obicei, exagerări grosolane care pot ştirbi reputaţia altora, dar şi reputaţia ta. Aşadar, înăbuşe-ţi orice tendinţă de clevetire.

Mai aminteşte-ţi că nimănui nu-i place de cei care se plîng. Dacă te deranjează ceva la locul de muncă, nu face public acest lucru prin vorbe spuse pe la colţuri. Du-te şi vorbeşte cu şeful tău. Totuşi, să nu dai buzna, aprins de mînie, în biroul lui, pentru ca apoi să-ţi pară rău de cuvintele nechibzuite pe care le-ai spus. În plus, evită capcana atacului la persoană. Limitează-te la fapte. Fii cît se poate de clar şi de sincer în prezentarea problemei. Ai putea începe, probabil, cu o propoziţie ca: Am nevoie de ajutorul dumneavoastră . . ., sau: Poate greşesc, dar iată ce cred despre . . .

Punctualitatea este importantă

Două motive principale pentru care oamenii nu reuşesc să îşi păstreze locul de muncă sînt întîrzierile şi absenţele de la serviciu. Directorul unei agenţii de calificare şi plasare a forţei de muncă dintr-un mare oraş industrial spunea despre angajaţii tineri: „Trebuie să înveţe să se scoale dimineaţa la timp şi să se conformeze ordinelor. Dacă nu, vor continua să rămînă şomeri“.

 Sal a învăţat să fie punctual pe propria-i piele. „Din cauza întîrzierilor mi-am pierdut primul loc de muncă după numai trei luni, spune el cu un suspin, iar după aceea mi-a fost şi mai dificil să găsesc un loc de muncă.“

Valoarea cinstei

Dl. Jones, un funcţionar însărcinat cu recrutarea forţei de muncă, spune: „Cinstea îl va ajuta pe angajat să-şi păstreze locul de muncă“. A fi cinstit include nu numai evitarea furtului de bunuri materiale, ci şi a furtului de timp prin efectuarea unor pauze exagerat de lungi. Un angajat cinstit este considerat valoros şi demn de încredere. De exemplu, un tînăr Martor al lui Iehova care lucra într-un magazin de îmbrăcăminte de lux avea reputaţia de a fi cinstit.

„Într-o zi, îşi aminteşte el, directorul a găsit un articol de îmbrăcăminte în magazie, ascuns printre alte haine. Unul dintre angajaţi fura din magazin. La ora închiderii am urcat în biroul directorului şi, spre surprinderea mea, toţi angajaţii erau acolo. Toţi fuseseră reţinuţi pentru control. Eu am fost singurul angajat exceptat de la control.“

Mulţi tineri creştini au trecut prin experienţe similare şi au devenit angajaţi valoroşi. Străduieşte-te deci să-ţi găseşti un loc de muncă. Perseverează în acest sens. Nu renunţa. Şi cînd ţi-ai găsit locul de muncă pe care-l căutai, străduieşte-te să îl păstrezi!

Întrebări pentru discuţie

◻ Cum îţi poate afecta activitatea şcolară posibilitatea de a găsi un loc de muncă?

◻ De ce este important să perseverezi cînd cauţi un loc de muncă?

◻ Unde şi la cine ar trebui să te interesezi cînd cauţi un loc de muncă?

◻ Ce sugestii îţi pot fi utile cînd te duci în audienţă în vederea unei angajări?

◻ Ce poţi face pentru a evita să fii concediat?

[Text generic pe pagina 166]

„N-am cuvinte să pot sublinia îndeajuns importanţa învăţării scrisului, a cititului şi a exprimării corecte“

[Text generic pe pagina 170]

„Obişnuiam să-mi spun: «Serviciul meu este să caut un serviciu»“

[Chenarul/Fotografia de la paginile 168, 169]

Cum să te pregăteşti în vederea unei audienţe pentru angajare

„Înainte să mergi în audienţă în vederea unei angajări, aminteşte-ţi că prima impresie contează cel mai mult“, recomandă consilierul în probleme de muncă Cleveland Jones. El nu recomandă purtarea de blugi şi adidaşi cînd mergi într-o audienţă şi subliniază necesitatea de a fi curat şi ordonat. Patronii consideră adeseori că modul în care te îmbraci reflectă modul în care lucrezi.

Cînd soliciţi o muncă de birou, îmbracă-te aşa cum se îmbracă oamenii de afaceri. Cînd soliciţi un loc de muncă într-o fabrică, să porţi pantaloni şi cămaşă curate şi călcate, precum şi pantofi lustruiţi. Dacă eşti femeie, îmbracă-te modest şi machiază-te discret. Iar dacă soliciţi o muncă de birou, îmbrăcă-te în stil clasic, cu ciorapi şi pantofi asortaţi.

Întotdeauna să mergi singur în audienţă, atenţionează dl. Jones. Dacă mergi împreună cu mama ta sau cu prietenii tăi, patronul poate crede că nu eşti suficient de matur.

‘În cazul în care patronul mă întreabă dacă am mai lucrat undeva înainte, ce să-i răspund?’, te-ai putea întreba. Nu te lăuda. Patronii vor vedea imediat că exagerezi. Fii cinstit.

Poate că nu îţi dai seama, dar este posibil să ai deja o anumită experienţă de muncă chiar dacă eşti în căutarea primului loc de muncă „adevărat“. Ai lucrat vreodată în timpul verii? Ai avut grijă vreodată de copii mici? Acasă ai îndeplinit cu regularitate anumite munci gospodăreşti? Ţi s-a încredinţat vreo responsabilitate la locul de închinare? Ai fost instruit ca orator? Dacă da, aceste lucruri pot fi menţionate cu ocazia audienţei sau pot fi trecute pe fişa ta autobiografică pentru a demonstra că eşti capabil să-ţi asumi anumite responsabilităţi.

O altă preocupare importantă a patronilor este măsura în care eşti interesat de compania lor şi de locul de muncă pe care ţi-l oferă. Trebuie să-i convingi că vrei să faci munca respectivă şi că ştii să o faci. O atitudine de genul ‘ce anume am de cîştigat de aici’ îl va face pe patron să-şi piardă foarte repede interesul faţă de tine.

Cererea şi obţinerea unui loc de muncă cu normă întreagă sau cu jumătate de normă constituie o problemă pe care o poţi depăşi cu succes. Şi dacă acest loc de muncă este un mijloc de a-i ajuta şi pe alţii, nu numai pe tine însuţi, el îţi va aduce şi mulţumire.

[Chenarul de la pagina 171]

Cum să te comporţi în timpul audienţei pentru angajare

Dovedeşte-te matur, competent. Salută-l pe patron cu respectul cuvenit, adresîndu-i-te cu „domnule“, nu pe nume.

Stai drept pe scaun, adoptînd o ţinută corectă; priveşte cu atenţie. O pregătire anticipată te va ajuta să fii calm, echilibrat şi relaxat.

Gîndeşte-te înainte de a răspunde la o întrebare. Fii politicos, exact, cinstit şi deschis. Oferă informaţii complete. Nu face paradă.

Să ai cu tine o listă cu toate locurile de muncă anterioare care să indice: datele calendaristice, salariile, tipurile de muncă prestată, precum şi motivele pentru care ai plecat de acolo.

Fii gata să demonstrezi cum anume te vor ajuta instruirea şi experienţa să execuţi munca pe care o soliciţi.

Ca referinţe, furnizează numele (şi adresele complete) a trei persoane demne de încredere care te cunosc şi ştiu cum lucrezi.

Fii încrezător şi entuziast, dar nu lipsit de tact. Exprimă-te cursiv şi clar. Nu vorbi prea mult.

Ascultă cu atenţie, fii politicos şi plin de tact. Mai presus de toate, nu discuta în contradictoriu cu eventualul tău patron.

Patronul caută doar să vadă cît de potrivit eşti pentru postul respectiv. Nu aminti de problemele tale personale, familiale sau financiare.

Dacă ţi se pare că nu vei obţine postul, întreabă-l pe patron dacă nu există cumva vreun alt loc de muncă vacant.

Trimite-i patronului o scurtă scrisoare de mulţumire imediat după audienţă. *

[Notă de subsol]

^ par. 65 Sursa: Broşura How to “Sell Yourself” to an Employer, editată de New York State Employment Service Office.

[Legenda fotografiilor de la pagina 167]

Deprinderile pe care le dobîndeşti în şcoală se pot dovedi, mai tîrziu, utile la locul de muncă