Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cum mă pot înţelege bine cu profesorul meu?

Cum mă pot înţelege bine cu profesorul meu?

 Capitolul 20

Cum mă pot înţelege bine cu profesorul meu?

„NU POT suporta profesorii nedrepţi“, spune tînăra Vicky. Fără îndoială, şi tu gîndeşti la fel. Un sondaj efectuat în 1981 asupra a 160 000 de tineri americani, relevă că 76 la sută dintre ei le reproşează profesorilor lor că manifestă favoritism!

Tinerii sînt dezamăgiţi cînd primesc note mici pentru o lucrare, după părerea lor, de notă maximă. Ei se irită cînd disciplinarea pare excesivă, nemeritată sau motivată de prejudecăţi rasiale. Ei se supără cînd profesorul îi acordă o atenţie specială sau un tratament preferenţial elevului său favorit.

Desigur, profesorii sînt departe de a fi fără greşeală. Ei îşi au propriile capricii, probleme şi, de ce nu, prejudecăţi. Biblia atenţionează totuşi: „Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău“ (Eclesiastul 7:9). Chiar şi profesorii ‘greşesc în multe feluri. Dacă nu greşeşte cineva în vorbire, este un om desăvîrşit şi poate să-şi ţină în frîu tot trupul’ (Iacov 3:2). Prin urmare, îi dai voie şi profesorului tău să aibă îndoieli?

Un tînăr pe nume Freddy a observat că profesorul său „se lega de oricine“. Freddy l-a abordat cu tact pe profesor şi a aflat cauza acestui comportament neprietenos. „Am avut pur şi simplu o problemă cu maşina în dimineaţa aceasta“, a explicat profesorul. „În drum spre şcoală, motorul a început să se încălzească şi am ajuns tîrziu.“

 Profesorii şi favoriţii lor

Ce să spunem despre privilegiile speciale pe care profesorii le acordă elevilor lor favoriţi? Nu uita că un profesor se confruntă cu cerinţe şi presiuni speciale. Cartea Being Adolescent explică faptul că profesorii au de înfruntat „o situaţie serioasă şi dificilă“, deoarece trebuie să încerce să reţină atenţia unui grup de tineri „ale căror minţi zboară în altă parte . . . Ei au înaintea lor un grup de adolescenţi plictisiţi, care se lasă distraşi cu uşurinţă şi care, în general, nu sînt obişnuiţi să se concentreze asupra unui lucru mai mult de 15 minute“.

Este de mirare, atunci, că un profesor îl răsplăteşte cu atenţia sa pe elevul care studiază din greu, este atent sau este respectuos faţă de el? Evident, faptul că un linguşitor primeşte mai multă atenţie decît tine te poate deranja. Dar de ce să fii iritat sau gelos dacă un elev silitor este favoritul profesorului, atîta timp cît te bucuri de o instruire serioasă? În plus, nu ar strica să fii tu însuţi puţin mai silitor.

Război în clasă

Un elev spunea despre profesorul său: „El era convins că noi i-am declarat cu toţii război şi a hotărît să ne atace el primul. Era un paranoic“. Totuşi, mulţi profesori cred că au dreptul de a fi puţin „paranoici“. Aşa cum a prezis Biblia, acestea sînt „timpuri grele“, iar elevii sînt deseori „neînduplecaţi, neînfrînaţi, neiubitori de bine“ (2 Timotei 3:1–3). U.S.News & World Report a mai spus: „Profesorii din multe şcoli urbane trăiesc cu teama de violenţă“.

Fostul profesor Roland Betts spune în legătură cu profesorii: „Copiii consideră că este de datoria lor  . . . [figurativ vorbind] să-i exaspereze pentru a vedea cît sînt în stare să îndure . . . Cînd copiii simt că au reuşit să aducă un nou profesor la disperare, ei împing lucrurile şi mai departe“. Aţi fost părtaşi, tu sau vreunul dintre colegii tăi, la hărţuirea vreunui profesor? Atunci să nu fi surprins de reacţia profesorului tău.

Biblia spune: „Asuprirea înnebuneşte pe cel înţelept“ (Eclesiastul 7:7). Dată fiind atmosfera de teamă şi de lipsă de respect care bîntuie în unele şcoli, nu este de mirare că unii profesori reacţionează în mod energic şi trec la aplicarea unei discipline severe. The Family Handbook of Adolescence afirmă: „Elevii . . . care, prin comportamentul lor, par să subaprecieze convingerile profesorului sînt, de obicei, subapreciaţi la rîndul lor“. Da, de obicei, elevii sînt cei care îşi transformă profesorul într-un duşman!

În plus, analizează efectul glumelor deplasate din clasă. Tînăra Valerie nu exagerează prea mult cînd vorbeşte despre „tortura şi chinul“ la care tinerii îi supun pe profesorii suplinitori. Roland Betts adaugă: „Suplinitorii sînt hărţuiţi fără milă de clasele lor, deseori pînă acolo încît să se prăbuşească sau să ajungă la depresii nervoase“. Siguri că o vor scoate uşor la capăt, elevii se distrează simulînd stîngăcii spontane — scapă toţi deodată cărţile şi creioanele pe jos. Sau pot încerca să-l pună în încurcătură pe profesor „făcînd pe proştii“ sau prefăcîndu-se că nu înţeleg un  cuvînt rostit de el. „Sabotăm ca să ne distrăm“, spune tînărul Bobby.

Totuşi, dacă semeni cruzime în clasă, să nu fi surprins dacă vei culege un profesor meschin şi ostil (compară cu Galateni 6:7). Ţine minte regula de aur: „Deci tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel“ (Matei 7:12). Refuză să te implici în glumele deplasate ale clasei. Fii atent la ceea ce spune profesorul tău. Colaborează cu el. Cu timpul, poate că se va îmblînzi — cel puţin faţă de tine.

„Profesorul meu nu mă place“

Uneori un conflict de personalitate sau o neînţelegere îl determină pe profesor să fie împotriva ta; curiozitatea este confundată cu răzvrătirea, iar puţină fantezie cu nebunia. Şi, dacă un profesor nu te place, ar putea fi înclinat să te facă de rîs sau să te umilească. Aşa pot să apară animozităţile reciproce.

Biblia spune: „Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău . . . Dacă este cu putinţă, atît cît depinde de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii“ (Romani 12:17, 18). Încearcă să nu-ţi înfrunţi profesorul. Evită confruntările inutile. Nu-i da profesorului tău nici un motiv legitim de nemulţumire. De fapt, încearcă să fii prietenos. „Prietenos? Cu el?, vei spune tu. Da, dă dovadă de maniere salutîndu-l respectuos cînd intri în clasă. Politeţea ta constantă — însoţită din cînd în cînd de un zîmbet — îl poate determina chiar să-şi schimbe părerea despre tine. — Compară cu Romani 12:20, 21.

Este adevărat că nu întotdeauna un zîmbet te va salva dintr-o situaţie dificilă. Însă Eclesiastul 10:4 ne sfătuieşte:  „Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celui ce stăpîneşte [sau a celui învestit cu autoritate], nu-ţi părăsi locul; căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate“. Nu uita nici faptul că „un răspuns blînd potoleşte mînia“. — Proverbele 15:1.

„Meritam o notă mai mare“

Aceasta este o nemulţumire obişnuită. Încearcă să discuţi problema cu profesorul tău. Biblia arată cum anume s-a achitat Natan de dificila misiune de a dezvălui o greşeală gravă săvîrşită de regele David. Natan nu a intrat în palat strigînd cît îl ţinea gura, ci l-a abordat pe David cu tact. — 2 Samuel 12:1–7.

La fel, şi tu poţi să-l abordezi pe profesorul tău cu umilinţă şi calm. Fostul profesor Bruce Weber ne aminteşte: „Răzvrătirea unui elev produce inflexibilitate din partea profesorului. Dacă tuni şi fulgeri invocînd o gravă nedreptate şi juri să te răzbuni, nu vei rezolva nimic“. Încearcă o abordare mai matură. Ai putea începe, probabil, prin a-i cere profesorului tău să te ajute să-i înţelegi sistemul de notare. Apoi, spune Weber, poţi „încerca să-i demonstrezi că eşti victima unei erori sau a unei omisiuni, mai degrabă decît a unei nedreptăţi. Utilizează chiar sistemul de notare al profesorului tău; arată-i în ce constă eroarea“. Chiar dacă nota ta rămîne neschimbată, maturitatea ta îi va face cu siguranţă o bună impresie profesorului tău.

 Informează-ţi părinţii

Uneori, totuşi, simpla discuţie se dovedeşte infructuoasă. Iată, de exemplu, experienţa lui Susan. Fiind o elevă eminentă, ea a fost şocată cînd una dintre profesoarele ei a început să-i dea note proaste. De ce? Susan era Martoră a lui Iehova, iar profesoara ei aproape că a recunoscut că aceasta era cauza antipatiei pe care o avea faţă de Susan. „Mă simţeam frustrată, spune Susan, şi nu ştiam ce să fac.“

Susan îşi aminteşte: „Mi-am făcut curaj şi i-am vorbit mamei [care nu are soţ] despre această profesoară. Ea mi-a spus: «Să vedem, poate că reuşesc să vorbesc cu profesoara ta». Iar la o şedinţă cu părinţii, ea s-a dus şi a întrebat-o pe profesoara mea care era problema. Am crezut că mama va fi necăjită peste măsură, dar n-a fost aşa. Ea i-a vorbit cu mult calm“. Profesoara respectivă a aranjat ca Susan să treacă la un alt profesor.

Fireşte că nu toate problemele delicate au un final fericit, iar cîteodată trebuie pur şi simplu să înduri. Dacă reuşeşti să trăieşti în relaţii paşnice cu profesorul tău în acest an şcolar, va veni şi anul următor cînd o vei lua de la capăt, poate cu alţi colegi de clasă — şi poate chiar cu un profesor nou cu care va trebui să înveţi să te înţelegi.

Întrebări pentru discuţie

◻ Cum trebuie să-l consideri pe un profesor care este nedrept cu tine?

◻ De ce profesorii le acordă deseori atenţie unor elevi aşa-numiţi favoriţi?

◻ Cum poţi învăţa ceva de la un profesor care pare plictisitor?

◻ De ce unii profesori simt ostilitate faţă de elevii lor?

◻ Cum poţi aplica regula de aur în clasă?

◻ Ce poţi face dacă te consideri victima unei note eronate sau a unui tratament nedrept?

[Text generic pe pagina 158]

Atenţia acordată de profesor unui elev favorit provoacă adesea resentimente

[Text generic pe pagina 163]

„Profesorii din multe şcoli urbane trăiesc cu teama de violenţă.“ — U.S.News & World Report

 [Chenarul/Fotografia de la paginile 160, 161]

„Profesorul meu este plictisitor!“

The Family Handbook of Adolescence spune: „Unele studii arată că majoritatea elevilor adolescenţi îşi critică profesorii, plîngîndu-se că aceştia sînt plictisitori sau lipsiţi de umor“. Mai devreme sau mai tîrziu, şi tu vei da peste un profesor care pur şi simplu te va plictisi „de moarte“. Ce ai putea face în acest caz?

Un experiment recent relevă că gradul de concentrare al unui adolescent este destul de ridicat la disciplinele tehnice, la educaţie fizică şi la muzică. Însă gradul de concentrare scade considerabil la orele de limbi şi de istorie.

Sînt oare profesorii de educaţie fizică sau de muzică mai dotaţi decît cei care predau discipline umaniste? Se pare că nu. Evident, mulţi elevi au pur şi simplu o atitudine negativă faţă de disciplinele umaniste. Şi, dacă elevii decid dinainte că o materie este plictisitoare, chiar şi unui profesor cu calităţile lui Socrate i-ar fi greu să le capteze atenţia. Nu s-ar putea deci ca atitudinea ta faţă de anumite materii să aibă nevoie de adaptări? Interesîndu-te mai mult de ceea ce înveţi, ai putea elimina plictiseala de la şcoală.

Uneori chiar şi elevii interesaţi să înveţe se plîng că au profesori „răi“. Dar ce este, de fapt, un profesor „bun“? O tînără declară: „Îmi place de profesoara mea de matematică fiindcă are mult umor“. Un băiat l-a lăudat pe profesorul său de engleză deoarece „spune o mulţime de glume“.

Însă, deşi calitatea de a fi plăcut sau chiar distractiv poate fi un avantaj pentru un profesor, ea nu îl scuteşte de necesitatea de a fi ‘calificat în mod corespunzător pentru a-i învăţa pe alţii’ (2 Timotei 2:2, NW). Deşi Biblia se referă aici la calificarea spirituală, ea evidenţiază faptul că un bun profesor trebuie să-şi cunoască materia.

Din nefericire, cunoştinţa şi fantezia nu fac întotdeauna casă împreună. Apostolul  Pavel, de exemplu, era calificat în mod remarcabil ca învăţător al Cuvîntului lui Dumnezeu. Totuşi, unii creştini din zilele lui Pavel s-au plîns că „prezenţa lui în trup este slabă şi cuvîntul lui de dispreţuit“. Pavel a răspuns: „Chiar dacă sînt un om simplu în vorbire, nu sînt însă şi în cunoştinţă“ (2 Corinteni 10:10; 11:6). Dacă unii au trecut cu vederea ceea ce avea de spus Pavel şi nu i-au văzut decît pretinsele deficienţe de elocinţă, ei au ratat prilejul de a dobîndi o cunoştinţă preţioasă. Să nu faci aceeaşi greşeală cînd este vorba despre şcoală! Înainte de a-l califica drept „rău“ pe un profesor, întreabă-te: „Ştie ce spune? Pot învăţa ceva de la el?“

Poate că ar trebui să-i acorzi mai multă atenţie profesorului care nu are talent de orator. Încearcă să iei notiţe pentru a-ţi menţine atenţia fixată asupra a ceea ce vrea să spună. Completează discuţiile neinteresante din clasă cu studiul suplimentar de acasă.

Barbara Mayer, ea însăşi profesoară, adaugă: „Profesorii, care au predat probabil aceleaşi lecţii de zeci de ori, tind să alunece spre rutină“. Ce poţi face ca să însufleţeşti puţin lucrurile? „Ridică mîna şi cere mai multe informaţii . . . Fă-l să-ţi spună tot ce ştie.“ Se va supăra profesorul pe tine? Nu, dacă faci acest lucru cu respect (Coloseni 4:6). Mayer spune: „Vei descoperi că profesorul tău va veni la ore mai bine pregătit şi nu doar cu informaţii superficiale“.

Entuziasmul este contagios, iar dorinţa ta de a învăţa ar putea să-l însufleţească pe profesorul tău. Oricum, nu te aştepta la o schimbare radicală. Vor fi şi ore pe care va trebui să le suporţi. Dar dacă eşti bun ascultător şi sincer interesat de ceea ce se întîmplă, vei putea să înveţi ceva chiar şi de la un profesor plictisitor.

[Legenda fotografiei de la pagina 162]

Valul crescînd de violenţă din şcoli a îngreunat misiunea profesorilor

[Legenda fotografiei de la pagina 164]

Dacă ţi se pare că s-a comis o nedreptate, abordează-ţi profesorul cu respect