Salt la conţinut

Salt la cuprins

Ar trebui să abandonez şcoala?

Ar trebui să abandonez şcoala?

Capitolul 17

Ar trebui să abandonez şcoala?

DE PESTE 25 de ani, Jack este inspector şcolar însărcinat cu depistarea elevilor care lipsesc nemotivat de la şcoală. Prin urmare, unui chiulangiu trebuie să-i fi fost enorm de greu să-i prezinte lui Jack o scuză pe care el să nu o fi auzit încă. „Copiii mi-au spus de toate, spune el, de exemplu: «Am crezut că azi mă voi simţi rău» . . . «Bunicul meu din Alaska a murit».“ Dar care este scuza „favorită“ a lui Jack? Aceea pe care i-au spus-o trei băieţi care pretindeau că „nu au putut găsi şcoala fiindcă ceaţa era prea deasă“.

Aceste alibiuri penibil de şubrede ilustrează aversiunea pe care o au mulţi tineri faţă de şcoală, aversiune care variază adeseori de la indiferenţă („Cred că este utilă.“), pînă la ostilitate făţişă („Urăsc şcoala!“). Lui Gary, de exemplu, cînd se scula să meargă la şcoală, i se făcea imediat rău de la stomac. El spunea: „Cînd ajungeam aproape de şcoală, începeam să transpir şi să devin nervos . . . Trebuia pur şi simplu să mă întorc acasă“. Mulţi tineri suferă, în mod asemănător, de o frică obsesivă de şcoală — ceva ce medicii numesc fobie de şcoală. Ea este provocată adesea de violenţa din şcoală, de cruzimea colegilor şi de presiunile exercitate asupra lor ca să obţină note mari. Astfel de tineri merg poate la şcoală (împinşi puţin de la spate de părinţi), însă sînt în permanenţă tulburaţi şi chiar suferă pe plan fizic.

Nu este surprinzător faptul că un număr alarmant de tineri preferă să nu mai meargă la şcoală deloc! Numai în Statele Unite absentează zilnic aproximativ două milioane şi jumătate de elevi de la şcolile elementare şi de la licee! Un articol din The New York Times menţiona că de la liceele din New York lipsesc atît de mulţi elevi (circa o treime), „încît este aproape imposibil să-i instruieşti“.

Alţi tineri iau hotărîri şi mai radicale. „Şcoala era plictisitoare, prea severă“, spunea un tînăr pe nume Walter. El a abandonat liceul. La fel a procedat şi o fată pe nume Antonia. Ea avea probleme cu temele pentru acasă. „Cum să-mi fi făcut temele dacă nu înţelegeam ce citesc?“, spunea ea. „Stînd acolo, nu făceam decît să mă tîmpesc, aşa că am abandonat.“

Trebuie să recunoaştem că sistemul de învăţămînt din întreaga lume este afectat de probleme grave. Este acesta însă un motiv de a-ţi pierde interesul pentru şcoală şi de a o abandona? Ce efecte poate avea ulterior, în viaţa ta, acest abandon? Există oare motive serioase de a rămîne la şcoală pînă la absolvire?

Valoarea instruirii

Michael s-a întors la şcoală pentru a-şi da examenul de bacalaureat. Cînd a fost întrebat care era motivul, el a spus: „Mi-am dat seama că aveam nevoie de instruire“. Însă ce anume este „instruirea“? Capacitatea de a enumera o listă impresionantă de date? Aceasta reprezintă instruire în aceeaşi măsură în care o grămadă de cărămizi reprezintă o casă.

Instruirea trebuie să te pregătească pentru a reuşi în viaţa de adult. Allen Austill, care este de 18 ani consilier şcolar cu probleme de disciplină, vorbeşte despre „instruirea care te învaţă cum să gîndeşti, cum să rezolvi probleme, cum să deosebeşti raţionalul de iraţional, cum să dobîndeşti capacitatea fundamentală de a gîndi clar, de a stabili valoarea unei informaţii şi legăturile dintre părţi şi întreg; care te învaţă să faci raţionamente şi distincţii, să ştii cum să înveţi“.

Ce rol are şcoala în toate acestea? Cu secole în urmă, regele Solomon a scris proverbe „ca să dea celor lipsiţi de minte (experienţă, NW) prudenţă, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă (capacitate de gîndire, NW)“ (Proverbele 1:1–4). Da, lipsa de experienţă este caracteristică tinereţii. Şcoala te poate însă ajuta să-ţi dezvolţi şi să-ţi cultivi capacitatea de gîndire. Această capacitate nu constă numai în a înşira date, ci şi în a le analiza şi a extrage din ele idei valoroase. Deşi mulţi au criticat metodele de predare din anumite şcoli, şcoala te obligă indiscutabil să-ţi foloseşti mintea. Este adevărat, rezolvarea unei probleme de geometrie sau memorarea unei liste de date istorice ar putea să nu ţi se pară ceva aplicabil în viaţa ta actuală. Însă, aşa cum scria Barbara Mayer în cartea The High School Survival Guide, „nu toţi îşi vor aminti toate faptele şi noţiunile pe care profesorilor le place să le introducă în testele lor, însă deprinderi ca aceea de a învăţa cum să studiezi şi cum să organizezi nu vor fi uitate niciodată“.

Trei profesori universitari care au studiat efectele de lungă durată ale instruirii au conchis, în mod similar, că „cei care posedă o bună instruire au într-adevăr cunoştinţe mai vaste şi mai profunde nu numai despre datele din cărţi, ci şi despre lumea contemporană şi, mai mult ca sigur, sînt dispuşi să se cultive şi să fie la zi cu noile informaţii . . . S-a constatat că aceste diferenţe persistă în ciuda vîrstei înaintate şi a anilor scurşi de la terminarea şcolii“. — The Enduring Effects of Education.

Cel mai important lucru este că instruirea te poate face capabil să-ţi duci la îndeplinire responsabilităţile creştine. Dacă ai dobîndit deprinderi corecte de studiu şi ţi-ai însuşit arta de a citi, poţi studia mai uşor Cuvîntul lui Dumnezeu (Psalmul 1:2). Fiindcă ai învăţat din şcoală să te exprimi, poţi să-i înveţi mai uşor pe alţii adevărurile Bibliei. Cunoştinţele de istorie, geografie, matematică şi din domeniul ştiinţei sînt, de asemenea, utile şi te vor ajuta să ai contacte cu oameni de diferite origini, interese şi convingeri.

Şcoala şi locul de muncă

Şcoala are un impact puternic şi asupra perspectivelor tale de a găsi un loc de muncă în viitor. Cum aşa?

Înţeleptul rege Solomon a spus că muncitorul priceput „va sta înaintea împăraţilor, nu înaintea oamenilor de rînd“ (Proverbele 22:29). Aceste cuvinte au rămas adevărate pînă astăzi. „Dacă nu eşti competent, multe lucruri te pot depăşi în viaţă“, a spus Ernest Green de la Ministerul muncii din Statele Unite.

Se înţelege deci că cei care abandonează şcoala au slabe perspective de a găsi un loc de muncă. Walter (menţionat mai sus) a învăţat acest lucru din proprie experienţă. „Am făcut de multe ori cerere pentru un loc de muncă, dar nu l-am putut obţine fiindcă nu aveam o diplomă.“ El a mai recunoscut: „Uneori oamenii folosesc cuvinte pe care nu le înţeleg şi mă simt un idiot“.

Şomajul în rîndul tinerilor între 16 şi 24 de ani care au abandonat şcoala „este aproape dublu faţă de cel al tinerilor de aceeaşi vîrstă care au o diplomă şi aproape triplu în raport cu rata globală a şomajului“ (The New York Times). „Cei care nu îşi continuă studiile, îşi închid şansele de viitor“, adaugă autorul F. Philip Rice în cartea sa The Adolescent. Cel care a abandonat şcoala se pare că nu şi-a însuşit deprinderile elementare necesare pentru cel mai simplu loc de muncă.

Paul Copperman scrie în cartea sa The Literacy Hoax: „Un studiu recent arată că este nevoie să ştii să citeşti cam la nivelul clasei a VII-a pentru a lucra ca bucătar, la nivelul clasei a VIII-a pentru a lucra ca mecanic şi la nivelul claselor a IX-a sau a X-a pentru a lucra ca suplinitor de funcţionar“. El continuă: „Cred că este logic să tragem concluzia că un post de profesor, infirmieră, contabil sau inginer pretinde un nivel de cunoştinţe mai înalt decît cel minim“.

Este evident deci că elevii care se străduiesc cu adevărat să-şi însuşească deprinderi elementare, cum ar fi cititul, vor avea şanse mult mai mari de angajare. Dar ce alt avantaj de durată poate rezulta din frecventarea cursurilor şcolii?

O personalitate superioară

Acest avantaj de durată este cunoaşterea punctelor tale tari şi a celor slabe. Michelle, care a obţinut recent un serviciu în domeniul informaticii, remarca: „În şcoală am învăţat cum să lucrez în tensiune, cum să dau un examen şi cum să mă exprim“.

„Şcoala m-a învăţat cum să privesc eşecurile“, spune o altă tînără. Ea avea tendinţa de a-i considera pe alţii răspunzători de eşecurile sale şi nu pe ea însăşi. Alţii au tras foloase de pe urma programului riguros impus de şcoală. Mulţi au criticat şcolile în această privinţă, pretinzînd că sufocă minţile tinere. Însă Solomon i-a încurajat pe tineri ‘să cunoască înţelepciunea şi disciplina’ (Proverbele 1:2NW). În realitate, şcolile în care domneşte disciplina au produs multe minţi disciplinate, dar şi creatoare.

Prin urmare, merită să profiţi din plin de anii de şcoală. Cum poţi realiza acest lucru? Să începem cu activitatea ta şcolară.

Întrebări pentru discuţie

◻ De ce au mulţi tineri o părere negativă despre şcoală? Care este părerea ta în acest sens?

◻ Cum ajută şcoala la dezvoltarea capacităţii de gîndire?

◻ Cum poate abandonarea şcolii să-ţi afecteze şansele de a obţine în viitor un loc de muncă, şi de ce?

◻ Ce alte avantaje personale pot decurge dacă veţi continua cursurile şcolii?

[Text generic pe pagina 135]

„Stînd acolo, nu făceam decît să mă tîmpesc, aşa că am abandonat“

[Text generic pe pagina 138]

„Un studiu recent arată că este nevoie să ştii să citeşti cam la nivelul clasei a VII-a pentru a lucra ca bucătar, la nivelul clasei a VIII-a pentru a lucra ca mecanic şi la nivelul claselor a IX-a sau a X-a pentru a lucra ca suplinitor de funcţionar“

[Legenda fotografiilor de la pagina 136]

Disciplina pe care o înveţi în şcoală îţi va fi de folos pe tot parcursul vieţii

[Legenda fotografiei de la pagina 137]

Perspectivele de angajare sînt minime pentru cei care nu şi-au însuşit deprinderile elementare predate în şcoală