Salt la conţinut

Salt la cuprins

Sînt pregătit pentru întîlniri?

Sînt pregătit pentru întîlniri?

 Capitolul 29

Sînt pregătit pentru întîlniri?

ÎN MULTE ţări, întîlnirile cu o persoană de sex opus sînt considerate o distracţie romantică, un mod de a te recrea într-o companie plăcută. Întîlnirile îmbracă deci multe forme. Pentru unii, întîlnirile constituie o chestiune serioasă, care trebuie să se desfăşoare după anumite reguli — flori, o cină delicioasă, un sărut de „noapte bună“, toate fac parte din ceremonial. Pentru alţii, întîlnirile înseamnă doar a petrece timpul împreună cu o persoană de sex opus căreia îi porţi simpatie. Există apoi aceia care sînt văzuţi mereu împreună, dar care pretind că sînt ‘doar prieteni’. Dar, oricare ar fi denumirea — „întîlnire amoroasă“, „ieşire împreună“ sau „întrevedere“ — aceasta înseamnă, de obicei, acelaşi lucru: un băiat şi o fată petrec foarte mult timp împreună cu scopul de a se distra, adesea nesupravegheaţi.

Acest obicei nu exista în timpurile biblice. Cu toate acestea, cînd se desfăşoară în mod inteligent, cu prudenţă şi în mod demn, întîlnirile sînt o cale corectă pentru ca două persoane să ajungă să se cunoască reciproc în vederea unei eventuale căsătorii. Şi, desigur, ele pot fi plăcute. Dar, înseamnă aceasta că şi tu trebuie să faci astfel?

Presiuni în acest sens

Poate că te simţi influenţat să te întîlneşti cu cineva de sex opus. Majoritatea celor de vîrsta ta merg probabil la întîlniri, iar tu nu vrei, fireşte, să pari ciudat sau diferit de ei. Presiunile pot veni şi din partea prietenilor şi rudelor tale bine intenţionate. Cînd Mary Ann, de 15 ani, a fost invitată de un băiat să iasă împreună cu el, mătuşa ei a sfătuit-o astfel: „Nu are nici o legătură cu faptul că vrei sau nu să te  măriţi cu băiatul acesta. Întîlnirile nu sînt decît o parte a dezvoltării fireşti a personalităţii tale . . . La urma urmei, dacă întotdeauna îi vei refuza pe băieţi, vei deveni antipatică şi nimeni nu te va mai invita“. Mary Ann îşi aminteşte: „Cuvintele mătuşii m-au tulburat profund. Să ratez o ocazie bună? Băiatul avea o maşină, o mulţime de bani; şi ştiam că mă va face să mă distrez grozav. Să mă întîlnesc cu el sau nu?“

Ceea ce îi determină pe unii tineri să-şi dea întîlniri este propria lor dorinţă de căldură şi afecţiune. „Simţeam nevoia să fiu iubită şi apreciată“, explică Ann, de 18 ani. „Deoarece nu eram prea apropiată de părinţii mei, m-am îndreptat spre prietenul meu pentru a găsi intimitate şi pentru a avea pe cineva în faţa căruia să-mi descarc sufletul şi care să mă înţeleagă cu adevărat.“

Totuşi, un adolescent nu trebuie să înceapă să se întîlnească cu o persoană de sex opus numai pentru că se simte îndemnat s-o facă. În primul rînd, întîlnirile sînt un lucru serios, un pas în alegerea partenerului de căsătorie. Căsătorie? După cum se ştie, acesta ar putea fi ultimul lucru la care se gîndesc cei mai mulţi tineri care îşi dau întîlniri. Dar, în realitate, ce justificare ar putea avea faptul că două persoane de sex opus încep să petreacă mult timp împreună în afară de examinarea posibilităţii unei căsătorii? În cele din urmă, întîlnirile care nu au acest obiectiv se pare că duc la orice altceva numai la „distracţie“ nu. Cum aşa?

Faţa întunecată a întîlnirilor

În primul rînd, tinerii sînt în perioada vulnerabilă a vieţii lor, pe care Biblia o numeşte „floarea vîrstei“ (1 Corinteni 7:36). În timpul acestei perioade ai putea simţi puternice impulsuri şi dorinţe sexuale. Nu este nimic rău în asta; acest lucru face parte din creştere.

Dar aici se ridică o mare problemă în ce priveşte întîlnirile la vîrsta adolescenţei: tinerii abia încep să înveţe cum să-şi controleze aceste impulsuri sexuale. Într-adevăr, este posibil ca tu să cunoşti bine legile lui Dumnezeu referitoare  la sexualitate şi să doreşti în mod sincer să rămîi cast (vezi capitolul 23). Chiar aşa fiind, intră în joc un factor biologic al vieţii: cu cît eşti mai mult în compania unei persoane de sex opus, cu atît dorinţa sexuală poate creşte — fie că vrei, fie că nu (vezi paginile 232, 233). Aşa sîntem făcuţi cu toţii! Pînă cînd vei fi mai mare şi mai în măsură să-ţi controlezi impulsurile, întîlnirile pot fi, pur şi simplu, o responsabilitate prea mare pentru tine. Din nefericire, mulţi tineri află acest lucru într-un mod dureros.

„Cînd am început să ne întîlnim . . . nici măcar nu ne ţineam de mînă şi nici nu ne sărutam. Voiam doar să mă bucur de prezenţa ei şi să povestim“, a spus un tînăr. „Însă ea era foarte afectuoasă şi obişnuia să se aşeze foarte aproape de mine. Cu timpul, am început să ne ţinem de mînă şi să ne sărutăm. Aceasta mi-a stîrnit o dorinţă sexuală şi mai puternică şi mi-a afectat atît de mult gîndirea încît voiam să fiu cu ea nu numai ca să povestim, ci şi ca să o strîng în braţe, s-o ating şi s-o sărut. Dar nu-mi era de ajuns! Îmi pierdeam  pur şi simplu minţile din cauza pasiunii. Uneori mă simţeam stînjenit şi ruşinat.“

Nu este de mirare, deci, că întîlnirile culminează adeseori cu relaţii sexuale nelegitime. Un sondaj efectuat asupra cîtorva sute de adolescenţi a arătat că 87 la sută dintre fete şi 95 la sută dintre băieţi credeau că relaţiile sexuale sînt „fie relativ importante, fie foarte importante“ în cadrul întîlnirilor. Totuşi, 65 la sută dintre fete şi 43 la sută dintre băieţi au recunoscut că au existat ocazii în timpul întîlnirilor cînd au avut contacte sexuale chiar şi fără ca ei să fi dorit acest lucru!

Loretta, de 20 de ani, îşi aminteşte: „Cu cît ne vedeam mai mult, cu atît deveneam mai apropiaţi unul de celălalt. Curînd, sărutatul a devenit ceva banal şi am început să ne atingem părţile intime ale corpului. Eram cu nervii la pămînt fiindcă mă simţeam aşa de murdară. În plus, după un timp,  prietenul meu mi-a cerut să «merg pînă la capăt» . . . Eram derutată şi zăpăcită. Însă nu m-am putut gîndi decît la un singur lucru: «Nu vreau să-l pierd». Eram foarte nefericită“.

Este adevărat, nu toate cuplurile sfîrşesc prin a avea relaţii sexuale. Unii îşi întrerup manifestările de afecţiune chiar la limită. Ce se întîmplă însă dacă trezeşti dorinţa sexuală, dar nu există o cale onorabilă de a o satisface? Această atitudine generează în mod automat frustrări care nu se limitează la domeniul sexual.

Sentimente rănite

Analizează situaţia dificilă a unui tînăr: „La început, mi-a plăcut grozav de mult de Kathy. Ce-i drept, recunosc că am convins-o să facă unele lucruri despre care ea credea că nu erau corecte. Acum mă simt un mizerabil pentru că nu mă mai interesează. Cum aş putea scăpa de Kathy fără să o rănesc?“ Ce situaţie încurcată! Şi cum te-ai simţi dacă ai fi în locul lui Kathy?

 Decepţia sentimentală este o boală obişnuită la adolescenţi. Este adevărat, poate fi plăcut să priveşti doi tineri care merg ţinîndu-se de mînă. Dar este puţin probabil ca acest cuplu să fie împreună şi anul viitor, ca să nu mai vorbim de căsătorie. Poveştile de dragoste din adolescenţă, prin urmare, sînt aproape întotdeauna legături sortite eşecului: rareori ajung la căsătorie, deseori sfîrşesc printr-o decepţie sentimentală.

La urma urmei, în timpul adolescenţei, personalitatea ta este încă în schimbare. Eşti pe cale să descoperi cine eşti, ce îţi place în realitate, ce vrei să faci cu viaţa ta. Cineva care azi te interesează, mîine ar putea foarte bine să te plictisească. Dar, cînd cineva a permis sentimentelor romantice să înflorească, va suferi cu siguranţă. Nu este surprinzător faptul că mai multe studii au situat „o ceartă cu prietena“ sau „o decepţie în dragoste“ în rîndul situaţiilor responsabile de multe sinucideri printre adolescenţi.

Sînt pregătit?

Dumnezeu le spune tinerilor: „Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cît eşti tînăr, umblă pe căile inimii tale şi plăcute ochilor tăi“. Tinerii tind să meargă „pe căile inimii [lor]“. Cel mai adesea, totuşi, aceste ‘căi’, care par să fie aşa de plăcute, sfîrşesc prin a aduce neplăcere şi nenorocire. De aceea, Biblia îndeamnă în acest verset: „Îndepărtează nemulţumirea din inima ta şi scoate răul din trupul tău; căci tinereţea şi zorile vieţii sînt deşertăciune“ (Eclesiastul 11:9, 10). „Nemulţumirea“ se referă la faptul de a fi adînc tulburat sau extrem de îndurerat. „Răul“ înseamnă o nenorocire care se abate asupra unei persoane. Ambele pot face viaţa nefericită.

 Înseamnă aceasta, prin urmare, că întîlnirile în sine sînt o sursă de neplăcere şi nenorocire? Nu neapărat. Însă pot fi, dacă îţi dai întîlniri din motive incorecte („pentru distracţie“) sau înainte de a fi pregătit pentru ele! Următoarele întrebări ar putea, prin urmare, să se dovedească utile în examinarea propriei tale situaţii.

Întîlnirile îmi vor stimula sau îmi vor frîna maturizarea pe plan afectiv? Întîlnirile te-ar putea limita la o relaţie băiat-fată. Nu ar fi mai util pentru tine să-ţi lărgeşti cercul prietenilor (compară cu 2 Corinteni 6:12, 13)? O tînără, pe nume Susan, spune: „Am învăţat să cultiv prietenii strînse cu femeile creştine mai în vîrstă din congregaţie. Ele aveau nevoie de companie, iar eu aveam nevoie de influenţa lor ziditoare. Aşa că obişnuiam să trec pe la ele, la o cafea. Vorbeam şi rîdeam împreună. Am legat cu ele prietenii adevărate şi durabile“.

Avînd o diversitate de prieteni — tineri şi în vîrstă, celibatari sau căsătoriţi, bărbaţi şi femei — înveţi să fii sigur de tine în mijlocul oamenilor, inclusiv printre cei de sex opus, fără tensiunile caracteristice întîlnirilor. În plus, asociindu-te cu perechi căsătorite dobîndeşti o concepţie mult mai realistă despre căsătorie. Mai tîrziu, vei fi mai bine pregătit să-ţi alegi un bun partener şi să îţi îndeplineşti mai bine propriul tău rol în căsnicie (Proverbele 31:10). O tînără, pe nume Gail, a tras următoarea concluzie: „Nu sînt pregătită pentru căsătorie şi pentru a întemeia un cămin. Încă mă străduiesc să mă cunosc pe mine însămi şi mai am încă atîtea obiective spirituale de atins. Aşa că nu simt deloc nevoia de a fi prea apropiată de cineva de sex opus“.

Vreau să rănesc sentimentele cuiva? Atît sentimentele tale, cît şi ale celuilalt pot fi zdrobite dacă legătura de dragoste este făurită fără a avea în vedere perspectiva unei căsătorii. În realitate, este corect să copleşeşti pe cineva cu atenţii  doar cu scopul de a cîştiga experienţă cu persoanele de sex opus? — Vezi Matei 7:12.

Ce spun părinţii mei? Părinţii văd de multe ori pericole pe care tu nu le vezi. La urma urmei, au fost şi ei odată tineri. Ei ştiu ce probleme reale pot apărea cînd doi tineri de sex opus încep să petreacă mult timp împreună! Astfel, dacă părinţii tăi nu sînt de acord cu întîlnirile, nu te răzvrăti (Efeseni 6:1–3). Probabil că ei cred pur şi simplu că ar trebui să aştepţi pînă vei fi mai mare.

Voi fi capabil să respect normele morale ale Bibliei? Cînd ai trecut de „floarea vîrstei“ poţi să-ţi controlezi mai bine impulsurile sexuale — şi nici atunci nu este uşor. Eşti pregătit cu adevărat în acest moment al vieţii să legi o relaţie strînsă cu cineva de sex opus şi să o păstrezi castă?

Interesant este faptul că mulţi tineri îşi pun aceste întrebări şi ajung la aceeaşi concluzie la care a ajuns Mary Ann (citată anterior). Ea a spus: „M-am hotărît să nu mă las influenţată, în privinţa întîlnirilor, de atitudinea celorlalţi. Să nu accept întîlniri pînă cînd nu voi fi destul de matură şi pregătită pentru căsătorie şi pînă cînd nu voi vedea pe cineva cu calităţile pe care doresc să le aibă un soţ“.

Astfel Mary Ann abordează un aspect primordial al problemei, la care trebuie să reflectezi şi tu înainte de a-ţi da întîlniri cu cineva de sex opus.

Întrebări pentru discuţie

◻ Ce înseamnă pentru tine „întîlnirile“?

◻ De ce se simt unii tineri îndemnaţi să-şi dea întîlniri?

◻ De ce întîlnirile nu sînt un lucru înţelept pentru un tînăr „în floarea vîrstei“?

◻ Cum poate un tînăr să ‘scoată răul’ cînd este vorba de întîlniri?

◻ Ce probleme pot apărea cînd un băiat şi o fată sînt ‘doar prieteni’?

◻ Cum poţi şti dacă eşti pregătit pentru întîlniri?

[Text generic pe pagina 231]

„Curînd, sărutatul a devenit ceva banal şi am început să ne atingem părţile intime ale corpului. Eram cu nervii la pămînt fiindcă mă simţeam aşa de murdară. În plus, după un timp, prietenul meu mi-a cerut să «merg pînă la capăt»“

[Text generic pe pagina 234]

„Cum aş putea scăpa de Kathy fără să o rănesc?“

 [Chenarul/Fotografia de la paginile 232, 233]

Pot fi un băiat şi o fată „doar prieteni“?

Aşa-zisele relaţii platonice (relaţii de afecţiune între un bărbat şi o femeie în care nu intervine factorul sexual) sînt destul de obişnuite printre tineri. Gregory, de 17 ani, explică: „Mi-e mai uşor să vorbesc cu fetele fiindcă ele sînt, de obicei, mai înţelegătoare şi mai sensibile“. Alţi tineri susţin că astfel de prietenii îi ajută să-şi dezvolte o personalitate mai armonioasă.

Biblia îi îndeamnă pe tineri să le trateze ‘pe femeile tinere ca pe nişte surori, cu toată curăţia’ (1 Timotei 5:2). Prin aplicarea acestui principiu este posibil cu adevărat să te bucuri de prietenii curate şi sănătoase cu persoane de sex opus. Apostolul Pavel, de exemplu, a fost un bărbat necăsătorit care s-a bucurat de multe relaţii de prietenie cu femeile creştine (vezi Romani 16:1, 3, 6, 12). El a scris despre două femei „care au luptat împreună cu mine pentru Evanghelie“ (Filipeni 4:3). Şi Isus Cristos s-a bucurat de asocieri echilibrate şi sănătoase cu femei. În numeroase ocazii el s-a bucurat de ospitalitatea acordată de Marta şi de Maria, şi de conversaţii cu ele. — Luca 10:38, 39; Ioan 11:5.

Totuşi, adesea, o prietenie „platonică“ nu este altceva decît o idilă deghizată sau un mod de a cîştiga atenţia cuiva de sex opus fără vreun angajament. Şi, întrucît sentimentele se pot schimba uşor, este nevoie de prudenţă. Dr. Marion Hilliard a avertizat: „O prietenie liniştită care merge cu 10 kilometri pe oră se poate schimba pe nesimţite într-o pasiune oarbă care goneşte cu 100 de kilometri pe oră“.

Mike, de 16 ani, a învăţat acest lucru cînd a devenit „prieten“ cu o fată de 14 ani: „Am descoperit destul de repede [că] doi oameni nu pot rămîne doar prieteni cînd continuă să se vadă unul cu celălalt, numai ei singuri. Relaţia noastră devenea din ce în ce mai strînsă. Curînd am avut sentimente deosebite unul pentru celălalt, şi le mai avem încă“. Întrucît nici unul nu este încă la vîrsta căsătoriei, aceste sentimente sînt o sursă de frustrare.

O prea mare intimitate poate avea consecinţe şi mai triste. Un tînăr a încercat să o  consoleze pe o prietenă care i-a destăinuit unele dintre problemele ei. După puţin timp au ajuns la mîngîieri senzuale. Rezultatul? Conştiinţe tulburate şi sentimente neplăcute între ei. În alte situaţii, s-a ajuns la relaţii sexuale. Un sondaj efectuat de Psychology Today a arătat că „aproape jumătate dintre cei chestionaţi (49 la sută) au avut o prietenie care s-a transformat într-o legătură sexuală“. De fapt, „aproape o treime (31 la sută) au recunoscut că au avut relaţii sexuale cu un prieten în luna precedentă“.

„Dar eu nu mă simt atrasă de prietenul meu şi nu am să mă îndrăgostesc niciodată de el [sau ea].“ Poate. Dar de unde ştii că vei simţi la fel şi în viitor? În plus, „cine se încrede în inima lui este un nebun“ (Proverbele 28:26). Inimile noastre pot fi trădătoare, înşelătoare şi pot să ne împiedice să vedem adevăratele motive. Dar ştii cu adevărat ce crede prietenul tău despre tine?

În cartea sa The Friendship Factor, Alan Loy McGinnis sfătuieşte: „Nu te încrede prea mult în tine însuţi“. Fii prevăzător, limitîndu-te poate la activităţi de grup, supravegheate în mod corespunzător. Evită manifestările nepotrivite de afecţiune sau situaţiile în care sînteţi singuri într-un cadru romantic. Dacă te preocupă ceva, destăinuieşte-te părinţilor şi unor persoane mai în vîrstă, mai degrabă decît unui tînăr de sex opus.

Dar dacă, în ciuda măsurilor de precauţie luate, apar totuşi sentimente de iubire care nu sînt reciproce? ‘Spune adevărul’ şi fă-i cunoscută celuilalt poziţia ta (Efeseni 4:25). Dacă aceasta nu rezolvă situaţia, ar fi mai bine să păstrezi distanţa. „Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde“ (Proverbele 22:3). Sau, aşa cum arată cartea The Friendship Factor: „Dacă este necesar, rupe relaţia! Uneori, indiferent cîte eforturi depunem, o prietenie cu cineva de sex opus ne scapă de sub control şi ştim unde ne va duce“. În acest caz, este timpul să „baţi în retragere“.

 [Legenda fotografiilor de la pagina 227]

Tinerii se simt deseori îndemnaţi de cei de vîrsta lor să aibă întîlniri amoroase

[Legenda fotografiei de la pagina 228]

Întîlnirile îi determină adeseori pe tineri să recurgă la manifestări de afecţiune pe care nu le doresc

[Legenda fotografiei de la pagina 229]

Cineva se poate bucura de compania unor persoane de sex opus în împrejurări scutite de tensiunile caracteristice întîlnirilor

[Legenda fotografiei de la pagina 230]

Aşa-numitele relaţii platonice sfîrşesc deseori printr-o decepţie sentimentală