Neemia 9:1-38

  • Poporul își mărturisește păcatele (1-38)

    • Iehova, un Dumnezeu iertător (17)

9  În a 24-a zi a acestei luni, israeliții s-au adunat și au postit în pânză de sac și cu țărână pe ei.+  Atunci cei de origine israelită s-au separat de toți străinii+ și au stat în picioare și au mărturisit păcatele lor și nelegiuirile părinților lor.+  Apoi au stat în locul în care erau și au citit cu voce tare din cartea Legii+ lui Iehova, Dumnezeul lor, un sfert de zi*, iar un alt sfert de zi și-au mărturisit păcatele și s-au plecat înaintea lui Iehova, Dumnezeul lor.  Ieșua, Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia,+ Bani și Chenani au urcat pe podiumul+ leviților și au strigat cu glas tare către Iehova, Dumnezeul lor.  Și leviții Ieșua, Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodia, Șebania și Petahia au zis: „Ridicați-vă și lăudați-l pe Iehova, Dumnezeul vostru, pe veșnicie*!+ Lăudat să fie numele tău glorios, care este înălțat mai presus de orice binecuvântare și de orice laudă!  Tu ești Iehova, numai tu;+ tu ai făcut cerurile, da, cerurile cerurilor, și toată armata lor, pământul și tot ce este pe el, mările și tot ce este în ele. Tu le păstrezi pe toate în viață și armata cerurilor se pleacă înaintea ta.  Tu ești Iehova, adevăratul Dumnezeu, care l-ai ales pe Avram,+ l-ai scos din orașul Ur+ al caldeenilor și i-ai pus numele Avraam.+  Tu i-ai găsit inima fidelă înaintea ta;+ de aceea, ai încheiat un legământ cu el că îi vei da țara canaaniților, a hetiților, a amoriților, a fereziților, a iebusiților și a ghirgasiților, că i-o vei da descendenței* lui;+ și ți-ai ținut promisiunile, fiindcă ești drept.  Tu ai văzut asuprirea strămoșilor noștri în Egipt+ și ai auzit strigătul lor la Marea Roșie. 10  Ai făcut semne și miracole împotriva faraonului, a tuturor slujitorilor lui și a întregului popor din țara lui,+ căci știai că s-au purtat cu înfumurare+ față de ei. Și ți-ai făcut un nume care dăinuie și în ziua de azi.+ 11  Ai despărțit marea înaintea lor și ei au trecut prin mare pe uscat,+ iar pe urmăritorii lor i-ai aruncat în adâncuri ca pe o piatră în ape învolburate.+ 12  I-ai condus printr-un stâlp de nor ziua și printr-un stâlp de foc noaptea ca să le luminezi drumul pe care trebuiau să meargă.+ 13  Ai coborât pe muntele Sinai,+ ai vorbit cu ei din cer+ și le-ai dat hotărâri judecătorești drepte și legi ale adevărului*, dispoziții și porunci bune.+ 14  Le-ai făcut cunoscut sabatul+ tău sfânt și le-ai dat porunci, dispoziții și o lege prin slujitorul tău Moise. 15  Le-ai dat pâine din cer atunci când le-a fost foame+ și le-ai scos apă din stâncă atunci când le-a fost sete;+ și le-ai spus să intre și să ia în stăpânire țara pe care ai jurat* că le-o vei da. 16  Dar ei, strămoșii noștri, s-au purtat cu înfumurare,+ s-au încăpățânat*+ și n-au ascultat de poruncile tale. 17  N-au vrut să asculte+ și nu și-au adus aminte de faptele extraordinare pe care le-ai făcut în mijlocul lor, ci s-au încăpățânat* și au numit o căpetenie ca să se întoarcă la sclavia lor în Egipt.+ Însă tu ești un Dumnezeu iertător, plin de compasiune* și îndurător, încet la mânie și bogat în iubire loială*+ și nu i-ai părăsit.+ 18  Chiar și când și-au făcut o statuie de metal* a unui vițel și au zis: «Acesta este Dumnezeul tău, care te-a scos din Egipt»+ și s-au purtat într-un mod cu totul lipsit de respect, 19  chiar și atunci, tu, în marea ta îndurare, nu i-ai părăsit în pustiu.+ Stâlpul de nor nu s-a îndepărtat de deasupra lor ziua, ca să-i conducă pe drum, nici stâlpul de foc, noaptea, ca să le lumineze drumul pe care trebuiau să meargă.+ 20  Le-ai dat spiritul tău bun ca să aibă perspicacitate,+ nu le-ai oprit mana de la gură+ și le-ai dat apă când le-a fost sete.+ 21  I-ai hrănit în pustiu 40 de ani.+ Nu le-a lipsit nimic. Hainele nu li s-au uzat+ și picioarele nu li s-au umflat. 22  Le-ai dat regate și popoare și li le-ai împărțit bucată cu bucată,+ astfel că au luat în stăpânire țara lui Sihon,+ adică țara regelui Hesbonului,+ și țara lui Og,+ regele Basanului. 23  I-ai făcut pe fiii lor la fel de mulți ca stelele cerurilor.+ Apoi i-ai dus în țara în care le-ai promis strămoșilor lor că vor intra și o vor lua în stăpânire.+ 24  Astfel, fiii lor au intrat și au luat în stăpânire țara+ și i-ai supus înaintea lor pe canaaniți,+ care erau locuitorii țării. I-ai dat în mâna lor pe regii acestora și popoarele țării ca să le facă după bunul lor plac. 25  Au cucerit orașe fortificate+ și un pământ roditor*+ și au luat în stăpânire case pline de tot felul de lucruri bune, rezervoare deja săpate, vii, livezi de măslini+ și pomi fructiferi din belșug. Și au mâncat, s-au săturat, s-au îngrășat și s-au desfătat în marea ta bunătate. 26  Dar au devenit neascultători, s-au răzvrătit împotriva ta+ și au întors spatele Legii tale*. I-au omorât pe profeții tăi, care îi avertizau ca să-i aducă înapoi la tine, și s-au purtat într-un mod cu totul lipsit de respect.+ 27  De aceea, i-ai dat în mâna dușmanilor lor,+ care au adus necazul asupra lor.+ Dar, în timpul necazului lor, ei strigau către tine, iar tu îi auzeai din ceruri și, în marea ta îndurare, le dădeai salvatori ca să-i scape din mâna dușmanilor lor.+ 28  Dar, când aveau odihnă, făceau din nou ce este rău înaintea ta,+ iar tu îi lăsai în mâna dușmanilor lor, care îi asupreau*.+ Atunci ei se întorceau și strigau către tine după ajutor,+ iar tu îi auzeai din ceruri și, în marea ta îndurare, i-ai scăpat de repetate ori.+ 29  Deși i-ai avertizat ca să-i aduci înapoi la Legea ta, ei s-au purtat cu înfumurare și n-au vrut să asculte de poruncile tale.+ Au păcătuit împotriva dispozițiilor tale, care înseamnă viață pentru cei ce le respectă.+ Dar ei și-au întors spatele cu încăpățânare, și-au înțepenit gâtul și n-au vrut să asculte. 30  Tu ai avut răbdare cu ei+ mulți ani și i-ai avertizat prin spiritul tău, prin intermediul profeților tăi, însă ei n-au vrut să asculte. În cele din urmă, i-ai dat în mâna popoarelor țărilor din jur.+ 31  Și, în marea ta îndurare, nu i-ai nimicit,+ nici nu i-ai părăsit, căci ești un Dumnezeu plin de compasiune* și îndurător.+ 32  Acum, o, Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel mare, puternic și de temut*, care îți ții legământul și arăți iubire loială,+ să nu pară puțin lucru înaintea ta toate necazurile care s-au abătut asupra noastră, a regilor noștri, a prinților+ noștri, a preoților+ noștri, a profeților+ noștri, a strămoșilor noștri și asupra întregului tău popor din zilele regilor Asiriei+ până în ziua de azi. 33  În tot ce-a venit peste noi, tu ai fost drept, căci ai acționat cu fidelitate, dar noi am făcut ce este rău.+ 34  Regii noștri, prinții noștri, preoții noștri și strămoșii noștri n-au respectat Legea ta, nici n-au dat atenție poruncilor sau aducerilor tale aminte*, prin care i-ai avertizat. 35  Chiar și când erau în regatul lor și se bucurau de multele lucruri bune pe care li le-ai dăruit și erau în țara întinsă și roditoare* pe care le-ai dat-o, ei nu ți-au slujit+ și nu s-au întors de la practicile lor rele. 36  Iată că astăzi suntem sclavi,+ da, sclavi în țara pe care le-ai dat-o strămoșilor noștri ca să-i mănânce roadele și bunătățile. 37  Roadele ei îmbelșugate sunt pentru regii pe care i-ai pus peste noi din cauza păcatelor noastre.+ Ei stăpânesc după bunul lor plac peste corpurile noastre și peste animalele noastre și suntem în mare necaz. 38  Având în vedere toate acestea, facem o promisiune solemnă+ în scris, pe care își pun sigiliul prinții noștri, leviții noștri și preoții noștri”.+

Note de subsol

Sau „trei ore”.
Sau „din veșnicie în veșnicie”.
Lit. „seminței”.
Sau „legi demne de încredere”.
Lit. „ți-ai ridicat mâna”.
Lit. „și-au înțepenit gâtul”.
Lit. „și-au înțepenit gâtul”.
Sau „binevoitor”.
Sau „bunătate iubitoare”.
Sau „o statuie turnată”.
Sau „bogat”.
Lit. „au aruncat la spate Legea ta”.
Sau „îi zdrobeau”.
Sau „binevoitor”.
Sau „care inspiră o teamă reverențioasă”.
Sau „avertismentelor tale”.
Sau „bogată”.