Salt la conţinut

Salt la cuprins

  A2

Caracteristici ale ediției revizuite

Ediția în engleză a Scripturilor grecești creștine – Traducerea lumii noi a fost lansată în 1950, iar ediția completă a Sfintelor Scripturi – Traducerea Lumii Noi, în 1961. De atunci, zeci de milioane de cititori au beneficiat în peste 180 de limbi de această versiune exactă și, în același timp, accesibilă a Bibliei, tradusă din limbile originale.

Însă limbile au evoluat pe parcursul ultimelor decenii. Actualul Comitet de Traducere a Bibliei Lumii Noi a înțeles că era necesar să țină cont de aceste schimbări, pentru ca inima cititorului din zilele noastre să fie sensibilizată. Iată de ce în această ediție s-au făcut mai multe modificări în ce privește stilul și vocabularul. Obiectivele au fost următoarele:

  •  Folosirea unui limbaj modern, ușor de înțeles. Să menționăm câteva exemple. În această revizuire, termenul „fornicație” este redat, de regulă, prin „imoralitate sexuală”, iar expresia „conduită libertină” prin „conduită nerușinată”. (Galateni 5:19) În funcție de context, expresia „timp indefinit” a fost înlocuită cu termeni precum „veșnic”, „permanent”, „veșnicie”, „pentru totdeauna” sau „odinioară”. (Geneza 3:22; Exodul 31:16; Psalmul 90:2; Eclesiastul 1:4; Mica 5:2)

    În ebraica și în greaca veche, termenul „sămânță” face referire fie la sămânța unei plante, fie la urmașii unui om, fie la spermă. Întrucât în prezent termenul „sămânță” nu se mai folosește cu referire la oameni, el a fost înlocuit cu termeni care transmit ideea din original, în funcție de context. (Geneza 1:11; 22:17; 48:4; Matei 22:24; Ioan 8:37) În majoritatea versetelor care fac referire la promisiunea din Eden, menționată în Geneza 3:15, este folosit termenul „descendență”.

    De asemenea, s-a renunțat la unii termeni arhaici. De exemplu, în ediția revizuită apar acum expresiile „făină fină” în loc de „floarea făinii”, „ordine” sau „cerință” în loc de „rânduială”, „promisiune solemnă” sau „jurământ” în loc de „făgăduință” și „targa pe care era mortul” în loc de „năsălie”.

  •  Clarificarea unor termeni și expresii biblice. Anumiți termeni folosiți în ediția anterioară a Traducerii Lumii Noi necesitau  deseori explicații pentru a fi corect înțeleși. De exemplu, termenii „Șeol”, din ebraică, și „Hades”, din greacă, sunt folosiți în Biblie cu referire la locul sau starea în care se află toți oamenii care mor. Dar acești termeni sunt necunoscuți pentru majoritatea cititorilor; în plus, termenul „Hades” are dublu sens ca urmare a folosirii lui în mitologia greacă. Prin urmare, ambii termeni au fost înlocuiți cu termenul „Mormânt”, care transmite ideea pe care au avut-o în vedere scriitorii Bibliei. „Șeol” și „Hades” apar acum la notele de subsol. (Psalmul 16:10; Faptele 2:27)

    În ediția anterioară, termenul ebraic néfeș și termenul grecesc psykhḗ au fost redați cu consecvență prin „suflet”. Însă, având în vedere că există multe concepții greșite cu privire la semnificația cuvântului „suflet”, modul în care sunt redați acum acești termeni îl ajută pe cititor să înțeleagă sensul cu care scriitorii inspirați ai Bibliei i-au folosit în limbile originale. În funcție de context, cei doi termeni fac referire la: 1) o persoană, 2) viața cuiva, 3) creaturi vii, 4) dorințele și apetitul cuiva sau, în unele cazuri, 5) persoane decedate. Totuși, întrucât termenul „suflet” este folosit, de regulă, cu sens restrâns în limba română, termenii din limbile originale au fost redați în funcție de context, adăugându-se, de obicei, o notă de subsol de genul: „Sau «suflet»”. (Vezi, de exemplu, Geneza 1:20; 2:7; Leviticul 19:28; Psalmul 3:2; Proverbele 16:26; Matei 6:25.) Dar, în contextele poetice și în cele foarte cunoscute, cuvântul „suflet” a fost păstrat în text, însoțit de o notă de subsol care face trimitere la Glosar sau care arată o altă posibilă redare. (Deuteronomul 6:5; Psalmul 131:2; Proverbele 2:10; Matei 22:37)

    În mod asemănător, cuvântul „rinichi” a fost păstrat în text când se referă la organul propriu-zis. Însă, când termenul este folosit cu sens figurat, de exemplu în Psalmii 7:9; 26:2 și în Revelația 2:23, ideea a fost redată prin expresiile „sentimentele cele mai profunde” și „gândurile cele mai adânci”, iar redarea literală a fost trecută la nota de subsol.

    La fel ca în ebraică și în greacă, termenul „inimă” are în limba română atât sens propriu, cât și sens figurat, iar textul tradus reflectă, de regulă, această diferență. Totuși, în câteva contexte în care sensul nu era clar s-a folosit o redare mai explicită. De exemplu, în cartea Proverbele, expresia „lipsit de inimă” este redată prin „fără minte”, redarea literală  fiind acum la nota de subsol. (Proverbele 6:32; 7:7) O abordare asemănătoare, adică redarea în funcție de context, a fost folosită și în cazul altor termeni, precum „grăsime”, „carne” și „corn”. (Geneza 45:18; Eclesiastul 5:6; Iov 16:15) Unii dintre acești termeni sunt explicați în Glosarul de termeni biblici.

    Când sunt traduse în mod literal, unele expresii idiomatice din Biblie creează confuzie în mintea cititorului. Așadar, ele au fost înlocuite cu expresii care redau sensul textului original. De exemplu, în locul expresiei „grăsimea rinichilor grâului”, care acum este la nota de subsol, în text apare „cel mai bun grâu” (Deuteronomul 32:14), în locul expresiei „eu am buzele necircumcise” apare redarea „eu nu vorbesc cu ușurință” (Exodul 6:12), iar în locul sintagmei „eu mă duc astăzi pe calea întregului pământ” găsim redarea „eu voi muri” (Iosua 23:14).

  •  Redarea corectă a genului substantivelor. În ebraică, substantivele sunt de genul masculin și feminin, iar în greacă, de genul masculin, feminin și neutru. Uneori, însă, redarea genului din limba originală ar putea împiedica înțelegerea sensului. Atât în ebraică, cât și în greacă, substantivele la plural sunt în general la genul masculin, nu doar când se referă la bărbați, ci și când se referă la bărbați și femei deopotrivă. De exemplu, deși expresia „fiii lui Israel” se poate referi la cei 12 fii ai lui Iacob, ea se referă deseori la întreaga națiune Israel, formată din bărbați și femei. (Geneza 46:5; Exodul 35:29) Așadar, în această ediție revizuită, expresia „fiii lui Israel” a fost de multe ori redată prin „israeliți” când desemnează întreaga națiune.

    Toate revizuirile textului biblic au fost făcute sub rugăciune, cu multă atenție și cu un respect profund față de munca excelentă a primului Comitet de Traducere a Bibliei Lumii Noi.

Alte caracteristici ale acestei ediții revizuite:

Această ediție conține note de subsol care pot fi grupate în următoarele categorii:

  • „Sau” Redări alternative ale textului ebraic, arameic sau grecesc care transmit în principal aceeași idee (Geneza 1:2, nota de subsol de la „forța activă a lui Dumnezeu”; Iosua 1:8, „în șoaptă”).

  •  „Sau, posibil” Redări alternative ale textului care transmit o idee diferită, totuși plauzibilă (Geneza 21:6, „va râde cu mine”; Zaharia 14:21, „canaanit”).

  • „Lit.” Traducerea cuvânt cu cuvânt din ebraică, arameică sau greacă ori redarea sensului de bază al expresiei din limba originală (Geneza 30:22, „însărcinată”; Exodul 32:9, „încăpățânat”).

  • Informații legate de sens sau de context Semnificația numelor (Geneza 3:17, „Adam”; Exodul 15:23, „Mara”); detalii despre greutăți și măsuri (Geneza 6:15, „coți”); clarificarea unui pronume (Geneza 49:25, „el”); trimiteri la Apendice sau la Glosar pentru informații suplimentare (Geneza 37:35, „Mormânt”; Matei 5:22, „Gheena”).

Secțiunea care precede textul biblic propriu-zis, intitulată „Introducere în Cuvântul lui Dumnezeu”, conține un rezumat al învățăturilor de bază ce se găsesc în Biblie. Imediat după textul biblic găsim un tabel intitulat „Cărțile Bibliei”, apoi Indexul și Glosarul de termeni biblici. Glosarul ajută cititorul să înțeleagă modul în care sunt folosiți în Biblie anumiți termeni. Apendicele A conține următoarele secțiuni: „Principii care stau la baza traducerii Bibliei”, „ Caracteristici ale ediției revizuite”, „Cum a ajuns Biblia la noi”, „Numele divin în Scripturile ebraice”, „Numele divin în Scripturile grecești creștine”, graficul „Regii și profeții din Iuda și din Israel” și tabelul „Principalele evenimente din viața lui Isus pe pământ”. Apendicele B conține hărți, reprezentări grafice și alte informații utile pentru cercetătorii sârguincioși ai Bibliei.

În ce privește textul biblic, la începutul fiecărei cărți biblice apare un tabel numit „Conținutul cărții”, unde sunt trecute în revistă ideile cuprinse în fiecare capitol, precum și versetele aferente. Această parte îl ajută pe cititor să-și facă o imagine de ansamblu asupra cărții. Fiecare pagină are pe mijloc o coloană cu cele mai relevante referințe marginale din ediția anterioară.