Către romani 4:1-25

 Așa stând lucrurile, ce putem spune despre Avraam, strămoșul nostru după carne? Ce a câștigat el?  De exemplu, dacă Avraam ar fi fost declarat drept ca urmare a lucrărilor, ar fi avut motiv să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu.  Căci ce spun Scripturile? „Avraam a avut credință în Iehova și, de aceea, a fost considerat drept*.”+  Însă celui ce lucrează, plata nu i se consideră bunătate nemeritată, ci un lucru care i se cuvine.  Dar celui ce nu lucrează, ci are credință în Acela care îl declară drept pe cel lipsit de pietate*, credința i se consideră dreptate.+  Este așa cum spune și David despre fericirea omului pe care Dumnezeu îl consideră drept, dar nu datorită lucrărilor:  „Fericiți sunt cei ale căror nelegiuiri au fost iertate și ale căror păcate au fost acoperite;  fericit este omul căruia Iehova nu-i ia în considerare păcatul”.+  Este această fericire numai pentru cei circumciși sau și pentru cei necircumciși?+ Căci zicem: „Avraam a fost considerat drept datorită credinței sale”*.+ 10  Dar când a fost el considerat drept*? Când era circumcis sau când era necircumcis? Nu când era circumcis, ci când era necircumcis. 11  Și a primit un semn,+ și anume circumcizia, ca sigiliu al dreptății prin credința pe care o avea când era necircumcis. În felul acesta, Avraam a devenit tatăl tuturor celor care au credință,+ deși sunt necircumciși, și care astfel sunt considerați drepți. 12  De asemenea, el a devenit tatăl celor circumciși, dar nu numai al celor ce susțin circumcizia, ci și al celor ce calcă îndeaproape pe urmele credinței pe care o avea tatăl nostru Avraam+ când era necircumcis. 13  Fiindcă nu datorită respectării legii au primit Avraam sau descendenții lui promisiunea că el va fi moștenitorul unei lumi,+ ci datorită dreptății care vine prin credință.+ 14  Căci, dacă cei ce susțin legea sunt moștenitori, credința devine zadarnică, iar promisiunea este anulată. 15  De fapt, Legea produce mânie,+ dar, unde nu este lege, nu este nici încălcare de lege.+ 16  Iată de ce promisiunea se datorează credinței, ca să fie potrivit bunătății nemeritate+ și ca să fie sigură pentru toți descendenții lui,+ nu numai pentru cei care susțin Legea, ci și pentru cei care au credința lui Avraam, care este tatăl nostru, al tuturor.+ 17  (După cum este scris: „Te-am numit tată al multor națiuni”.)+ Aceasta s-a întâmplat înaintea celui în care avea credință, Dumnezeu, care le dă viață celor morți+ și vorbește despre* lucruri care nu sunt ca și cum ar fi. 18  Deși nu avea niciun motiv să spere, totuși, pe baza speranței, el a avut credință că va deveni tatăl multor națiuni, în armonie cu ce se spusese: „Așa vor fi descendenții tăi”.+ 19  Și, deși nu a slăbit în credință, el s-a gândit la corpul său, care era ca și mort (fiindcă avea aproape 100 de ani),+ precum și la pântecele mort al Sarei.+ 20  Dar, datorită promisiunii lui Dumnezeu, el n-a șovăit din lipsă de credință, ci a devenit puternic datorită credinței sale și i-a dat glorie lui Dumnezeu, 21  fiind pe deplin convins că El putea să și facă ceea ce promisese.+ 22  De aceea, „el a fost considerat drept”*.+ 23  Totuși, cuvintele „a fost considerat drept” nu au fost scrise doar pentru el,+ 24  ci și pentru noi, care vom fi considerați drepți, deoarece credem în Cel care l-a sculat din morți pe Isus, Domnul nostru.+ 25  El a fost dat pentru greșelile noastre+ și a fost sculat din morți pentru ca noi să fim declarați drepți.+

Note de subsol

Sau „iar lucrul acesta i s-a socotit ca dreptate”.
Vezi Glosarul, „Impietate”.
Sau „Credința lui Avraam i s-a socotit ca dreptate”.
Sau „i s-a socotit ca dreptate”.
Sau „cheamă”, „convoacă”.
Sau „lucrul acesta i s-a socotit ca dreptate”.

Note de studiu

ce putem spune despre Avraam, strămoșul nostru . . .? Ce a câștigat el?: În unele manuscrise nu apare verbul „a câștiga”; ele conțin redarea: „ce putem spune despre Avraam, strămoșul nostru?”. Însă redarea din această traducere apare în mai multe manuscrise vechi.

Iehova: În textul ebraic original, în Ge 15:6, verset citat aici, apărea numele divin, reprezentat prin patru consoane ebraice (transliterate YHWH). (Vezi Ap. C1.) În manuscrisele grecești disponibile în prezent, aici apare termenul Theós (Dumnezeu), probabil deoarece acest termen este folosit în Ge 15:6 în diverse copii ale Septuagintei. Aceasta ar putea explica de ce majoritatea traducerilor spun „Dumnezeu”. Totuși, întrucât textul ebraic original al versetului citat aici conține Tetragrama, în această traducere a fost folosit numele divin. Întregul citat din Ge 15:6 apare și în Ga 3:6 și Iac 2:23.

considerat: Sau „socotit”. În Romani, capitolul 4, termenul grecesc logízomai apare de 11 ori și este redat prin „a considera”, „a fi considerat” și „a lua în considerare” (v. 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 22, 23, 24). În vechime, acest verb grecesc era folosit, printre altele, în contabilitate și avea sensul de a număra sau a face calcule. El se putea referi la sumele înregistrate ca debite sau credite. Despre Avraam se spune că „a fost considerat drept” întrucât a avut credință însoțită de lucrări; lucrul acesta i s-a socotit, sau i s-a calculat, ca dreptate, ca și cum ar fi fost creditat cu dreptate. (Ro 4:20-22) Asta nu înseamnă că el și alți oameni fideli din timpurile precreștine au fost fără păcat. Totuși, Dumnezeu a luat în considerare credința lor în promisiunea sa și eforturile lor de a-i respecta poruncile. (Ge 3:15; Ps 119:2, 3) Astfel, Dumnezeu a considerat că ei erau ireproșabili, spre deosebire de restul omenirii, care era înstrăinată de el. (Ps 32:1, 2; Ef 2:12) Bineînțeles, oamenii fideli asemenea lui Avraam au recunoscut că aveau nevoie să fie răscumpărați din păcat și au așteptat timpul stabilit de Dumnezeu pentru a oferi răscumpărarea. (Ps 49:7-9; Ev 9:26) Până atunci, datorită credinței lor, Iehova a putut să aibă relații de prietenie cu acești oameni imperfecți și să-i binecuvânteze fără să-și încalce normele perfecte de dreptate. (Ps 36:10)

bunătate nemeritată: Sau „dar”. Un lucrător are dreptul să-și primească plata. El nu o consideră un dar sau un gest deosebit de bunătate. În schimb, faptul că Dumnezeu îi eliberează pe oamenii imperfecți de condamnarea la moarte și îi declară drepți prin credință este o dovadă de bunătate cu totul nemeritată. Acest dar nu este nici câștigat, nici meritat, ci se datorează doar generozității Celui care îl oferă. (Ro 3:23, 24; 5:17; 2Co 6:1; Ef 1:7; vezi Glosarul, „Bunătate nemeritată”)

un lucru care i se cuvine: Sau „o datorie”. Lucrătorul are dreptul să fie plătit pentru munca sa. El își consideră salariul un drept care i se cuvine, sau o datorie care trebuie să i se achite, nu un dar sau un gest deosebit de bunătate.

Fericiți: Termenul grecesc makários apare de 50 de ori în Scripturile grecești creștine. Pavel vorbește aici despre „fericirea omului pe care Dumnezeu îl consideră drept, dar nu datorită lucrărilor”. (Ro 4:6) Acest termen grecesc este folosit pentru a-i descrie pe Dumnezeu (1Ti 1:11) și pe Isus aflat în glorie cerească (1Ti 6:15). El apare și în afirmațiile despre fericire din celebra Predică de pe munte. (Mt 5:3-11; Lu 6:20-22) Aici, în Ro 4:7, 8, Pavel citează din Ps 32:1, 2. Acest tip de declarații, introduse prin adjectivul „fericit/fericiți”, sunt comune în Scripturile ebraice. (De 33:29; 1Re 10:8; Iov 5:17; Ps 1:1; 2:12; 33:12; 94:12; 128:1; 144:15; Da 12:12) În limbile originale, ebraică și greacă, termenul „fericit” nu se referă pur și simplu la starea de veselie pe care o simte cineva când este binedispus. Potrivit Bibliei, pentru a fi cu adevărat fericită, o persoană trebuie să cultive iubire pentru Dumnezeu, să-i slujească cu fidelitate și să se bucure de aprobarea și de binecuvântarea sa.

iertate: Termenul grecesc aphíēmi înseamnă în esență „a lăsa să meargă”, „a lăsa să plece” (Ioa 11:44; 18:8), însă poate însemna și „a anula o datorie” (Mt 18:27, 32) sau, în sens figurativ, „a ierta” păcatele (Mt 6:12). (Vezi notele de studiu de la Mt 6:12.) Acest termen este folosit și în Septuaginta, în Ps 32:1 (31:1, LXX), de unde citează Pavel.

acoperite: Sau „iertate”. Termenul grecesc epikalýptō apare doar aici în Scripturile grecești creștine. El înseamnă literalmente „a acoperi”, însă aici este folosit cu sens figurat, ca sinonim pentru „a ierta”. Pavel citează din Ps 32:1, unde, în Septuaginta (Ps 31:1), apare același verb grecesc, ca echivalent al unui verb ebraic ce înseamnă „a acoperi” în sensul de a ierta păcatele.

Iehova: În textul ebraic original, în Ps 32:2, verset citat aici, apărea numele divin, reprezentat prin patru consoane ebraice (transliterate YHWH). (Vezi Ap. C1.)

sigiliu: Sau „garanție”, „confirmare”. Aici, termenul „sigiliu” este folosit cu sens figurat, reprezentând un semn care confirmă ceva. Circumcizia lui Avraam constituia un „sigiliu” care confirma că era drept prin credința pe care o avea deja. (Compară cu nota de studiu de la Ioa 3:33.)

tatăl tuturor celor care au credință: În sens spiritual, Avraam nu este doar tatăl descendenților săi naturali care i-au fost fideli lui Dumnezeu, ci și al tuturor discipolilor lui Isus Cristos. Pavel subliniază că Avraam a început să manifeste credință înainte să fie circumcis. (Ro 4:10) Din acest motiv, el putea fi considerat și „tatăl” neevreilor necircumciși care aveau credință în Isus. Astfel, toți creștinii din congregația din Roma, indiferent de originea lor, îl puteau numi pe Avraam tată în virtutea credinței și a ascultării lor. (Vezi nota de studiu de la Ro 4:17.)

descendenții: Lit. „sămânța”. (Vezi Ap. A2.)

încălcare de lege: Substantivul grecesc parábasis transmite în esență ideea de a trece peste ceva, de a depăși anumite limite sau granițe, îndeosebi în sensul de violare a unei legi.

descendenții: Vezi nota de studiu de la Ro 4:13.

După cum este scris: Adică după cum este scris în Ge 17:5, unde Iehova i-a spus lui Avram: „Te voi face tatăl multor națiuni”. În baza acestei promisiuni, Iehova i-a schimbat numele lui Avram în „Avraam”, care înseamnă „Tatăl unei mulțimi”, „Tatăl multora”. Promisiunea s-a împlinit astfel: Ismael, fiul lui Avraam, a devenit tatăl a „12 căpetenii potrivit familiilor lor”. (Ge 25:13-16; 17:20; 21:13, 18) Din cei șase fii pe care Avraam i-a avut cu Chetura au ieșit și alte națiuni al căror strămoș este Avraam. (Ge 25:1-4; 1Cr 1:28-33; Ro 4:16-18) Iar din Isaac au ieșit israeliții și edomiții. (Ge 25:21-26) În plus, în sens spiritual, Avraam a devenit tată pentru oamenii din multe națiuni care „au credința lui Avraam”, inclusiv pentru creștinii din congregația din Roma. (Ro 4:16)

care . . . vorbește despre lucruri care nu sunt ca și cum ar fi: Această expresie arată că scopurile lui Dumnezeu se împlinesc în mod absolut sigur. (Is 55:10, 11) Pavel se referă aici la promisiunea pe care Dumnezeu i-a făcut-o lui Avram pe când el și Sarai nu aveau copii, și anume că avea să devină „tatăl multor națiuni”. (Ge 17:4-6) Era ca și cum fiii lui Avraam și descendenții lor ar fi existat cu mult înainte să se nască. Această expresie grecească de la finalul versetului 17 ar putea fi redată și prin „care . . . aduce în existență ceea ce nu există”. O astfel de redare subliniază puterea creatoare a lui Dumnezeu. Fără îndoială, el a folosit această putere pentru a face ca Avraam să devină „tată al multor națiuni”.

descendenții: Vezi nota de studiu de la Ro 4:13.

pântecele mort: Sau „pântecele steril”. Aici este folosit termenul grecesc nékrōsis pentru a arăta că Sara (Sarai) era sterilă. Totuși, după ce trecuse deja de vârsta la care putea avea copii, Dumnezeu i-a redat în mod miraculos capacitatea de reproducere. (Ge 11:30; 18:11) Puțin mai înainte în aceeași frază este folosit verbul înrudit nekróō, tradus prin ca și mort, cu referire la corpul lui Avraam. Același verb apare și în Ev 11:11, 12, unde Pavel spune că Avraam era „ca și mort”. Așadar, într-un anumit sens, atât Avraam, cât și Sara au trăit o experiență asemănătoare unei învieri atunci când capacitatea de reproducere le-a fost redată și au putut avea un copil. (Ge 18:9-11; 21:1, 2, 12; Ro 4:20, 21)

șovăit: Verbul grecesc diakrínō transmite ideea de a fi nesigur, nehotărât, împărțit. El este redat și prin „a se îndoi”, „a ezita”. (Mt 21:21; Mr 11:23; Fa 10:20; 11:12; Iac 1:6)

considerat: Vezi nota de studiu de la Ro 4:3.

Multimedia