orașul său: Este vorba despre Capernaum, orașul în care locuia Isus când se afla în Galileea. (Mt 4:13; Mr 2:1) În vecinătatea Capernaumului se aflau Nazaretul (unde a crescut Isus), Cana (unde Isus a transformat apa în vin), Nainul (unde Isus l-a înviat pe fiul unei văduve) și Betsaida (în apropierea căreia Isus a hrănit în mod miraculos aproximativ 5 000 de bărbați și i-a redat vederea unui orb).

iată: Termenul grecesc idoú, redat aici prin „iată”, este folosit deseori pentru a atrage atenția asupra a ceea ce urmează, încurajând cititorul să-și imagineze scena sau să remarce un detaliu al relatării. De asemenea, este folosit pentru a sublinia ceva important ori pentru a introduce ceva nou sau surprinzător. În Scripturile grecești creștine, acest termen apare de cele mai multe ori în evanghelia lui Matei, în evanghelia lui Luca și în cartea Revelația. În Scripturile ebraice se folosește frecvent un echivalent al acestuia.

iată: Vezi nota de studiu de la Mt 1:20.

Văzându-le credința: Folosirea pronumelui la plural, „le”, arată că Isus a remarcat credința pe care o aveau toți oamenii din acel grup, nu doar omul paralizat.

copile: Acest termen este folosit de Isus în semn de afecțiune. (2Ti 1:2; Tit 1:4; Flm 10)

ce este mai ușor: Era mai ușor pentru cineva să spună că putea ierta păcatele, deoarece aceasta era o simplă afirmație care nu presupunea dovezi concrete. Dar afirmația Ridică-te și umblă presupunea un miracol, care să le arate clar tuturor că Isus avea puterea de a vindeca bolnavii și deci autoritatea de a ierta păcatele. Această relatare, precum și versetul din Is 33:24 asociază boala cu starea noastră păcătoasă.

Fiul omului: Sau „Fiul unei ființe umane”. În evanghelii, această expresie apare de aproximativ 80 de ori. Isus a folosit-o cu referire la sine, fără îndoială pentru a sublinia că era cu adevărat om, născut dintr-o femeie, și că era echivalentul exact al primului om, Adam; astfel, el putea să răscumpere omenirea din păcat și moarte. (Ro 5:12, 14, 15) De asemenea, expresia îl identifică pe Isus drept Mesia, sau Cristosul. (Da 7:13, 14; vezi Glosarul.)

Fiul omului: Vezi nota de studiu de la Mt 8:20.

să ierte păcatele . . . : Punctele de suspensie arată că Isus s-a oprit la mijlocul frazei, iar apoi a demonstrat în mod impresionant ceea ce spusese vindecându-l pe acel om în fața tuturor.

Matei: Numele grecesc „Matei” este, probabil, o formă prescurtată a numelui ebraic „Matitia” (1Cr 15:18), care înseamnă „Darul lui Iehova”.

Matei: Cunoscut și cu numele Levi. (Vezi notele de studiu de la Mr 2:14; Lu 5:27.)

Matei: Vezi notele de studiu de la Mt, titlu și 10:3.

locul unde se încasau impozite: Acesta putea fi o clădire sau o construcție mică unde încasatorul de impozite strângea de la comercianți taxele pe mărfurile exportate, importate și tranzitate. Biroul de impozite al lui Matei se afla în Capernaum sau în apropiere.

Urmează-mă: Vezi nota de studiu de la Mr 2:14.

încasatorii de impozite: Mulți evrei strângeau taxe pentru autoritățile romane. Oamenii îi urau pe acești evrei nu numai pentru că lucrau în interesul unei puteri străine, pe care o detestau, dar și pentru că cereau o taxă mai mare decât cea oficială. Încasatorii de impozite erau, în general, evitați de ceilalți evrei, care îi priveau la fel ca pe păcătoși și pe prostituate. (Mt 11:19; 21:32)

lua masa: Vezi nota de studiu de la Mr 2:15.

casă: Este vorba despre casa lui Matei. (Mr 2:14, 15; Lu 5:29)

încasatori de impozite: Vezi nota de studiu de la Mt 5:46.

păcătoși: Biblia arată că toți oamenii sunt păcătoși. (Ro 3:23; 5:12) Prin urmare, termenul este folosit aici cu un sens mai restrâns. El se referă, din câte se pare, la cei cunoscuți că practicau păcatul, fie ducând o viață imorală, fie comițând diferite infracțiuni. (Lu 7:37-39; 19:7, 8) Termenul a fost folosit și cu privire la neevrei, iar fariseii îl aplicau și la evreii care nu respectau tradițiile rabinice. (Ioa 9:16, 24, 25)

Îndurare . . ., nu jertfe: Isus a făcut de două ori referire la aceste cuvinte din Os 6:6 (aici și în Mt 12:7). Matei, un încasator de impozite disprețuit, care a devenit un colaborator apropiat al lui Isus, este singurul evanghelist care a consemnat acest citat, precum și ilustrarea despre sclavul neîndurător. (Mt 18:21-35) Evanghelia lui arată că Isus a subliniat în repetate rânduri că Dumnezeu nu vrea numai jertfe, ci și să arătăm îndurare.

postiți: Este vorba despre abținerea de la mâncare pentru o perioadă limitată. (Vezi Glosarul, „Post”.) Isus nu le-a poruncit niciodată discipolilor săi să postească, dar nici nu le-a spus să evite complet acest lucru. Sub Legea mozaică, evreii cu motivații sincere posteau pentru a arăta că se căiau de păcate și pentru a cere ajutorul lui Iehova. (1Sa 7:6; 2Cr 20:3)

obiceiul să postim: Vezi nota de studiu de la Mt 6:16.

prietenii mirelui: Lit. „fiii camerei de nuntă”. Această expresie idiomatică se referă la nuntași, îndeosebi la prietenii mirelui.

vin . . . în burdufuri: În timpurile biblice, vinul se ținea, de obicei, în recipiente din piei de animale, numite burdufuri. (1Sa 16:20) Burdufurile erau făcute din pielea întreagă a unui animal domestic, cum ar fi pielea de capră sau de oaie. Burdufurile vechi deveneau rigide, pierzându-și elasticitatea. În schimb, cele noi se puteau întinde și umfla și, astfel, puteau rezista la presiunea generată de procesul de fermentare a vinului nou. (Vezi Glosarul, „Burduf”.)

s-a plecat înaintea lui: Sau „i-a adus omagiu”, „l-a onorat”. Și în Scripturile ebraice sunt menționate persoane care s-au plecat înaintea profeților, a regilor sau a altor reprezentanți ai lui Dumnezeu. (1Sa 25:23, 24; 2Sa 14:4-7; 1Re 1:16; 2Re 4:36, 37) Fără îndoială, leprosul a înțeles că vorbea cu un reprezentant al lui Dumnezeu care avea puterea de a vindeca. Era cât se poate de potrivit să se plece în semn de respect față de Regele desemnat de Iehova. (Mt 9:18; pentru mai multe informații despre termenul grecesc folosit aici, vezi nota de studiu de la Mt 2:2.)

un conducător: Numele acestui „conducător” (în greacă, árkhōn), Iair, apare în relatările paralele din Marcu și din Luca, unde este numit președinte al sinagogii. (Mr 5:22; Lu 8:41)

s-a plecat înaintea lui: Sau „i-a adus omagiu”, „l-a onorat”. (Vezi nota de studiu de la Mt 8:2.)

scurgere de sânge: Din câte se pare, este vorba de o scurgere menstruală cronică. Potrivit Legii mozaice, din cauza acestei scurgeri de sânge, femeia era necurată din punct de vedere ceremonial. Prin urmare, ea nu avea voie să se atingă de nimeni. (Le 15:19-27)

fiică: Aceasta este singura ocazie consemnată în evanghelii în care Isus i se adresează unei femei spunându-i „fiică”, probabil pentru că era o situație delicată, iar femeia a venit la el „tremurând”. (Lu 8:47) Folosind acest termen plin de afecțiune, care nu are legătură cu vârsta femeii, Isus și-a exprimat grija tandră față de ea.

n-a murit, ci doarme: Vezi nota de studiu de la Mr 5:39.

fiul lui David: Această expresie arată că Isus era descendentul din linia genealogică a lui David care trebuia să moștenească Regatul, potrivit legământului încheiat cu David. (2Sa 7:11-16; Ps 89:3, 4)

David, regele: Deși în această genealogie sunt menționați mai mulți regi, David este singurul amintit cu titlul „regele”. Dinastia regală a Israelului este numită „casa lui David”. (1Re 12:19, 20) Numindu-l pe Isus „fiul lui David” în versetul 1, Matei evidențiază tema Regatului și îl identifică pe Isus drept moștenitorul tronului regal, moștenitor promis prin legământul davidic. (2Sa 7:11-16)

Fiul lui David: Numindu-l pe Isus „Fiul lui David”, acești bărbați își exprimă convingerea că Isus este moștenitorul tronului lui David și deci Mesia. (Vezi notele de studiu de la Mt 1:1, 6.)

predând . . ., predicând: Predarea diferă de predicare, întrucât cel care predă face mai mult decât să anunțe un mesaj: el instruiește, explică, folosește argumente convingătoare și aduce dovezi în sprijinul afirmațiilor sale. (Vezi notele de studiu de la Mt 3:1; 28:20.)

vestea bună: Aceasta este prima ocurență a termenului grecesc euaggélion, tradus prin „evanghelie” în majoritatea Bibliilor din limba română. Un termen grecesc înrudit, euaggelistḗs, tradus prin „evanghelizator”, înseamnă „predicator al veștii bune”. (Fa 21:8; Ef 4:11, n.s.; 2Ti 4:5, n.s.)

predând . . . , predicând: Vezi nota de studiu de la Mt 4:23.

vestea bună: Vezi nota de studiu de la Mt 4:23.

a simțit milă: Verbul grecesc splagkhnízomai, tradus prin „a simți milă”, este înrudit cu termenul splágkhna, care înseamnă „intestine”. Acest verb descrie un sentiment profund, simțit în adâncul ființei, o emoție intensă. În limba greacă este unul dintre termenii care transmit cel mai intens sentimentul de compasiune.

jupuite: Inițial, termenul grecesc însemna „a avea pielea luată”, imaginea sugerată fiind aceea a unor oi cu pielea sfâșiată de animale sălbatice ori zdrelită din cauza mărăcinilor și a stâncilor ascuțite. Cu timpul, termenul a ajuns să fie folosit cu sens figurat, însemnând „maltratat”, „hărțuit”, „rănit”.

aruncate încoace și-ncolo: Imaginea sugerată aici este aceea a unor oi trântite la pământ, neajutorate și epuizate. Metafora descrie în mod sugestiv mulțimile, care erau descurajate, abandonate și neajutorate.