După Matei 2:1-23

2  După ce Isus s-a născut în Betleemul+ din Iudeea, în zilele regelui Irod+, iată că niște astrologi din Est au venit la Ierusalim  și au zis: „Unde este regele iudeilor+ care s-a născut de curând? Fiindcă am văzut steaua lui când eram în Est și am venit să-i aducem omagiu”.  Când a auzit aceasta, regele Irod s-a tulburat și, împreună cu el, tot Ierusalimul.  Astfel, i-a adunat pe toți preoții principali și pe scribii poporului și i-a întrebat unde trebuia să se nască Cristosul.  Ei i-au zis: „În Betleemul+ din Iudeea, căci prin intermediul profetului a fost scris:  «Și tu, Betleem din țara lui Iuda, nu ești nicidecum orașul cel mai neînsemnat printre conducătorii lui Iuda, căci din tine va ieși un conducător care va păstori poporul meu, Israel+»”.  Atunci Irod i-a chemat în secret pe astrologi și a aflat de la ei cu exactitate timpul când apăruse steaua.  Apoi i-a trimis la Betleem și a zis: „Duceți-vă și căutați cu atenție copilașul, iar când îl veți găsi, să mă anunțați ca să merg și eu să-i aduc omagiu”.  După ce regele a spus toate acestea, ei au plecat. Și iată că steaua pe care o văzuseră când erau în Est+ a mers înaintea lor până când s-a oprit deasupra locului unde era copilașul. 10  Văzând că steaua s-a oprit*, ei s-au bucurat foarte mult. 11  Când au intrat în casă, l-au văzut pe copilaș cu Maria, mama lui, și, îngenunchind, i-au adus omagiu. De asemenea, și-au deschis tezaurele și i-au oferit daruri: aur, tămâie albă și smirnă. 12  Apoi, pentru că fuseseră avertizați de Dumnezeu într-un vis+ să nu se întoarcă la Irod, au plecat spre țara lor pe alt drum. 13  După ce au plecat, iată că îngerul lui Iehova i s-a arătat în vis+ lui Iosif și i-a zis: „Ridică-te, ia copilașul și pe mama lui și fugi în Egipt. Stai acolo până când îți voi spune eu, fiindcă Irod are de gând să caute copilașul ca să-l omoare”. 14  Astfel, în timpul nopții, Iosif s-a ridicat, a luat copilașul și pe mama lui și a plecat în Egipt. 15  El a stat acolo până la moartea lui Irod. Astfel, s-a împlinit ceea ce spusese Iehova prin profetul său: „Din Egipt l-am chemat pe fiul meu”+. 16  Atunci Irod, văzând că fusese înșelat de astrologi, s-a mâniat foarte tare și a trimis să fie uciși toți băieții din Betleem și din împrejurimile lui, de la vârsta de doi ani în jos, potrivit cu timpul pe care îl aflase cu exactitate de la astrologi+. 17  Atunci s-a împlinit ce se spusese prin profetul Ieremia+: 18  „Un glas s-a auzit în Rama, plâns și jale mare. Este Rahela+, care își plânge copiii și nu vrea să fie mângâiată, fiindcă nu mai sunt”+. 19  După moartea lui Irod, iată că îngerul lui Iehova i s-a arătat în vis+ lui Iosif în Egipt 20  și i-a zis: „Ridică-te, ia copilașul și pe mama lui și du-te în țara lui Israel, fiindcă aceia care căutau să ia viața copilașului au murit”. 21  Astfel, el s-a ridicat, a luat copilașul și pe mama lui și s-a întors în țara lui Israel. 22  Dar, auzind că în Iudeea domnea Arhelaus în locul tatălui său, Irod, i-a fost frică să meargă acolo. De asemenea, pentru că fusese avertizat de Dumnezeu în vis+, el s-a dus în teritoriul Galileei+. 23  Și s-a stabilit într-un oraș numit Nazaret+, ca să se împlinească ceea ce se spusese prin profeți: „El va fi numit Nazarinean+”.

Note de subsol

Lit. „Văzând steaua”.

Note pentru studiu

Betleemul din Iudeea: Întrucât și în teritoriul lui Zabulon exista un oraș numit Betleem (Ios 19:10, 15), orașul din Iuda (Iudeea) era deseori numit „Betleemul lui Iuda”. (Ju 17:7-9; 19:1, 2, 18) Se pare că numele inițial al orașului a fost Efrata. Așa se explică de ce în Mi 5:2 se precizează că Mesia avea să vină din „Betleem Efrata”. (Ge 35:19; 48:7)

Irod: Este vorba despre Irod cel Mare. (Vezi Glosarul.)

astrologi: Termenul grecesc mágoi (pluralul termenului mágos) se referă, foarte probabil, la experții în astrologie și în alte practici oculte condamnate în Sfintele Scripturi. (De 18:10-12) Biblia nu menționează câți astrologi au fost. Același termen grecesc este redat prin „vrăjitor” în Fa 13:6, 8. El este folosit și în Septuaginta, ca echivalent al termenilor ebraic și aramaic traduși prin „ghicitor” în Da 2:2, 10.

s-a plecat înaintea lui: Sau „i-a adus omagiu”. Când este folosit în legătură cu închinarea adusă unui dumnezeu sau unei zeități, verbul grecesc proskynéō este tradus prin „a se închina”. În acest context însă, termenul indică gestul prin care un sclav arăta respect și supunere față de cel care avea autoritate asupra lui. (Vezi notele de studiu de la Mt 2:2; 8:2.)

steaua: Cel mai probabil, nu a fost o stea propriu-zisă sau o conjuncție a planetelor. Doar astrologii „au văzut” steaua.

când eram în Est: Termenul grecesc tradus prin „Est” înseamnă „răsărit”. În opinia unora, termenul transmite ideea că astrologii au văzut steaua în partea de est sau că au văzut-o „răsărind”, ori apărând pe cer. Totuși, în acest context, termenul se referă, din câte se pare, la locul unde se aflau astrologii când au văzut steaua.

să-i aducem omagiu: Sau „să ne plecăm înaintea lui”. Când este folosit în legătură cu închinarea adusă unui dumnezeu sau unei zeități, termenul grecesc proskynéō este tradus prin „a se închina”. În acest context însă, astrologii voiau să afle unde este „regele iudeilor”. Așadar, este clar că aici verbul se referă la faptul de a-i aduce omagiu unui rege uman, nu închinare unui dumnezeu. Verbul este folosit cu același sens în Mr 15:18, 19, unde se arată că soldații „s-au plecat” înaintea lui Isus și l-au numit „rege al iudeilor” în semn de batjocură. (Vezi nota de studiu de la Mt 18:26.)

preoții principali: Această expresie reprezintă traducerea unui termen grecesc care, la singular, este redat prin „mare preot” și se referă la reprezentantul principal al poporului înaintea lui Dumnezeu. Aici termenul apare la plural și se referă la preoții cei mai influenți, inclusiv la foștii mari preoți, și, posibil, la capii celor 24 de grupuri preoțești.

scribii: Inițial, acest termen se referea la copiștii Scripturilor, dar, pe vremea lui Isus, se referea la cei care erau experți în Lege și învățători ai acesteia.

Cristosul: În limba greacă, titlul „Cristos” este precedat aici de articol hotărât, aceasta fiind, evident, o modalitate de a sublinia calitatea lui Isus de Mesia.

Betleemul: Nume ebraic care înseamnă „Casa pâinii”. Betleemul era orașul natal al lui David, fiind uneori numit „orașul lui David”. (Lu 2:4, 11; Ioa 7:42)

nu ești nicidecum orașul cel mai neînsemnat: Profeția din Mi 5:2, citată aici, arată că Betleemul, deși neînsemnat în ce privește numărul de locuitori (fiind numit ‘sat’ în Ioa 7:42) și influența politică, avea să devină foarte important întrucât cel mai mare conducător urma ‘să iasă’ de acolo pentru a păstori Israelul, poporul lui Dumnezeu.

să-i aducem omagiu: Sau „să ne plecăm înaintea lui”. Când este folosit în legătură cu închinarea adusă unui dumnezeu sau unei zeități, termenul grecesc proskynéō este tradus prin „a se închina”. În acest context însă, astrologii voiau să afle unde este „regele iudeilor”. Așadar, este clar că aici verbul se referă la faptul de a-i aduce omagiu unui rege uman, nu închinare unui dumnezeu. Verbul este folosit cu același sens în Mr 15:18, 19, unde se arată că soldații „s-au plecat” înaintea lui Isus și l-au numit „rege al iudeilor” în semn de batjocură. (Vezi nota de studiu de la Mt 18:26.)

să-i aduc omagiu: Sau „să-l onorez”, „să mă plec înaintea lui”. Prin aceste cuvinte, Irod a pretins că dorea să-și arate respectul față de un rege uman; el n-a vrut să spună că dorea să i se închine unui dumnezeu. (Pentru mai multe informații referitoare la termenul grecesc, vezi nota de studiu de la Mt 2:2.)

să-i aducem omagiu: Sau „să ne plecăm înaintea lui”. Când este folosit în legătură cu închinarea adusă unui dumnezeu sau unei zeități, termenul grecesc proskynéō este tradus prin „a se închina”. În acest context însă, astrologii voiau să afle unde este „regele iudeilor”. Așadar, este clar că aici verbul se referă la faptul de a-i aduce omagiu unui rege uman, nu închinare unui dumnezeu. Verbul este folosit cu același sens în Mr 15:18, 19, unde se arată că soldații „s-au plecat” înaintea lui Isus și l-au numit „rege al iudeilor” în semn de batjocură. (Vezi nota de studiu de la Mt 18:26.)

s-a plecat înaintea lui: Sau „i-a adus omagiu”. Când este folosit în legătură cu închinarea adusă unui dumnezeu sau unei zeități, verbul grecesc proskynéō este tradus prin „a se închina”. În acest context însă, termenul indică gestul prin care un sclav arăta respect și supunere față de cel care avea autoritate asupra lui. (Vezi notele de studiu de la Mt 2:2; 8:2.)

casă: Faptul că se face referire la o casă arată că astrologii nu l-au vizitat pe Isus când era nou-născut, culcat într-o iesle.

copilaș: Este demn de remarcat că aici Isus nu este numit „prunc”, așa cum este numit în Lu 2:12, 16.

i-au adus omagiu: Ori „s-au plecat”. Termenul din limba originală folosit aici indică deseori un gest plin de respect față de un om, cum ar fi un rege, nu un act de închinare. (Vezi notele de studiu de la Mt 2:2; 18:26.)

daruri: Când l-au prezentat pe Isus la templu, după 40 de zile de la nașterea sa (Lu 2:22-24; Le 12:6-8), Iosif și Maria erau săraci, ceea ce arată că aceste daruri le-au fost date ulterior. Darurile au venit la momentul potrivit, fiind, probabil, folosite pentru acoperirea cheltuielilor familiei în perioada în care au stat în Egipt.

tămâie albă: Vezi Glosarul.

smirnă: Vezi Glosarul.

iată: Termenul grecesc idoú, redat aici prin „iată”, este folosit deseori pentru a atrage atenția asupra a ceea ce urmează, încurajând cititorul să-și imagineze scena sau să remarce un detaliu al relatării. De asemenea, este folosit pentru a sublinia ceva important ori pentru a introduce ceva nou sau surprinzător. În Scripturile grecești creștine, acest termen apare de cele mai multe ori în evanghelia lui Matei, în evanghelia lui Luca și în cartea Revelația. În Scripturile ebraice se folosește frecvent un echivalent al acestuia.

îngerul lui Iehova: Această expresie apare de multe ori în Scripturile ebraice, prima ocurență fiind în Ge 16:7. În manuscrisele timpurii ale Septuagintei este redată prin termenul grecesc ággelos („înger”, „mesager”) urmat de numele divin scris cu caractere ebraice. Așa apare această expresie în Za 3:5, 6, într-un manuscris al Septuagintei care a fost descoperit în Nahal Hever, Israel, și care datează din perioada 50 î.e.n. – 50 e.n. (Vezi Ap. C.) Mai multe traduceri ale Bibliei păstrează numele divin când redau expresia „îngerul lui Iehova” în acest verset. (Vezi Ap. A5 și Ap. C3, partea introductivă; Mt 1:20.)

iată: Vezi nota de studiu de la Mt 1:20.

îngerul lui Iehova: Vezi nota de studiu de la Mt 1:20 și Ap. C3, partea introductivă; Mt 2:13.

Egipt: La vremea aceea, Egiptul era o provincie romană, pe teritoriul căreia locuia o mare comunitate de evrei. Betleemul era situat la circa 9 km S-S-V de Ierusalim, astfel că Iosif și Maria au putut călători spre Egipt, aflat la S-V, fără să treacă prin Ierusalim, unde Irod decretase masacrarea copilașilor.

a plecat în Egipt: Din Betleem până în Egipt era o distanță de cel puțin 120 km.

ca să se împlinească ce spusese Iehova prin profetul său: Această expresie și altele asemănătoare apar de multe ori în Evanghelia după Matei, din câte se pare pentru a li se aduce în atenție cititorilor evrei rolul lui Isus în calitate de promisul Mesia. (Mt 2:15, 23; 4:14; 8:17; 12:17; 13:35; 21:4; 26:56; 27:9)

moartea lui Irod: Se pare că Irod a murit în anul 1 î.e.n.

s-a împlinit ceea ce spusese Iehova prin profetul său: Vezi nota de studiu de la Mt 1:22.

Iehova: Citatul care urmează este din Os 11:1. Contextul (Os 11:1-11) arată clar că această afirmație a fost făcută de Iehova Dumnezeu. (Vezi Ap. C3, partea introductivă; Mt 2:15.)

a trimis să fie uciși toți băieții: Istoricii consemnează și alte acte de violență asemănătoare comise de Irod cel Mare. El a ucis cel puțin 45 de susținători ai unuia dintre rivalii săi. Măcinat de suspiciune, Irod a ajuns să-i ucidă pe soția sa Mariamne I, pe trei dintre fiii săi, pe fratele soției lui, pe bunicul ei (Hyrcanus) și pe câțiva dintre cei mai buni prieteni ai lui, precum și pe mulți alții. Se spune că Irod ar fi poruncit ca, la moartea lui, să fie uciși toți bărbații de seamă ai evreilor pentru ca poporul să nu se bucure atât de mult de dispariția lui. Acest decret nu a fost niciodată pus în aplicare.

Rama: Oraș pe teritoriul lui Beniamin, situat la nord de Ierusalim. Se pare că în 607 î.e.n., când Ierusalimul a fost distrus, evreii luați captivi au fost strânși la Rama înainte de a fi duși în Babilon, unii dintre ei fiind, probabil, uciși. În opinia unor bibliști, în Ier 31:15, verset citat aici, se face referire la acest episod.

Rahela: Este menționată ca simbol al tuturor mamelor din Israel. În profeția lui Ieremia, Rahela, al cărei mormânt se afla în apropierea Betleemului, își plânge în mod figurativ fiii duși în exil, în țara dușmanului. Dar profeția lui Ieremia conține și promisiunea încurajatoare că exilații aveau să se întoarcă din acea țară. (Ier 31:15, 16) Sub inspirație divină, Matei a aplicat această profeție la uciderea copiilor din ordinul lui Irod. În acest caz, întoarcerea din țara dușmanului trebuie să însemne întoarcerea din moarte (moartea fiind un dușman al omului) prin intermediul învierii.

îngerul lui Iehova: Această expresie apare de multe ori în Scripturile ebraice, prima ocurență fiind în Ge 16:7. În manuscrisele timpurii ale Septuagintei este redată prin termenul grecesc ággelos („înger”, „mesager”) urmat de numele divin scris cu caractere ebraice. Așa apare această expresie în Za 3:5, 6, într-un manuscris al Septuagintei care a fost descoperit în Nahal Hever, Israel, și care datează din perioada 50 î.e.n. – 50 e.n. (Vezi Ap. C.) Mai multe traduceri ale Bibliei păstrează numele divin când redau expresia „îngerul lui Iehova” în acest verset. (Vezi Ap. A5 și Ap. C3, partea introductivă; Mt 1:20.)

îngerul lui Iehova: Vezi nota de studiu de la Mt 1:20 și Ap. C3, partea introductivă; Mt 2:19.

viața: Aceasta este prima ocurență a termenului grecesc psykhḗ, redat prin „suflet” în unele traduceri ale Bibliei. Aici, termenul se referă la viața unei persoane. (Vezi Glosarul, „Suflet”.)

Arhelaus: Un conducător crud care, asemenea tatălui său, Irod cel Mare, nu a fost agreat de evrei. Odată, pentru a înăbuși o revoltă, a poruncit să fie omorâți 3 000 de evrei în incinta templului. La întoarcerea sa din Egipt, Iosif a fost avertizat de Dumnezeu cu privire la pericol, astfel că el s-a stabilit cu familia în Nazaret, în Galileea, care nu era sub jurisdicția lui Arhelaus.

Nazaret: Înseamnă, probabil, „Oraș-Vlăstar”. Nazaretul era un oraș din Galileea de Jos, unde Isus și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale pământești.

ceea ce se spusese prin profeți: „El va fi numit Nazarinean”: Din câte se pare, Matei face referire la cartea profetului Isaia (Is 11:1), în care promisul Mesia este numit „un vlăstar [în ebraică, néțer] din rădăcinile” lui Iese. Întrucât Matei folosește pluralul „profeți”, este posibil ca el să fi făcut referire și la Ieremia, care a scris despre „un vlăstar drept”, un descendent al lui David (Ier 23:5; 33:15), precum și la Zaharia, care descrie un rege-preot „al cărui nume este Vlăstarul”. (Za 3:8; 6:12, 13) Termenul „Nazarinean” a devenit un apelativ folosit cu referire la Isus, iar, mai târziu, la continuatorii săi.

Multimedia

Iarna în Betleem
Iarna în Betleem

Este imposibil ca Isus să se fi născut în decembrie întrucât vremea în Betleem este, de regulă, rece și ploioasă din noiembrie până în martie. Iarna, în regiunea Betleemului, poate chiar să ningă. În această perioadă a anului, păstorii n-ar fi putut trăi sub cerul liber, păzindu-și noaptea turmele pe câmp. (Lu 2:8) Betleemul se află la circa 780 m altitudine, în regiunea muntoasă a lui Iuda.

Vedere asupra văii Izreel
Vedere asupra văii Izreel

Fotografia alăturată este făcută de pe o stâncă din apropiere de Nazaret și surprinde o vedere panoramică spre sud. Valea fertilă Izreel, menționată în mai multe relatări biblice, se poate vedea întinzându-se spre est și spre vest. (Ios 17:16; Ju 6:33; Os 1:5) În partea stângă, în depărtare, se remarcă dealul More, pe unul dintre versanții lui aflându-se satul Nein, ce corespunde anticului oraș Nain, unde Isus l-a înviat pe fiul unei văduve. (Ju 7:1; Lu 7:11-15) La mijlocul liniei orizontului se poate vedea muntele Ghilboa. (1Sa 31:1, 8) Având în vedere că Isus a crescut în Nazaret, este posibil ca el să fi venit pe această stâncă din fotografie, de unde a putut vedea mai multe locuri importante din istoria Israelului. (Lu 2:39, 40)