După Luca 5:1-39

5  Odată, când Isus stătea lângă lacul Ghenezaret,+ mulțimea se înghesuia în jurul lui ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu. 2  Și el a văzut două bărci trase la marginea lacului. Pescarii coborâseră din ele și își spălau plasele de pescuit.+ 3  Urcându-se în una dintre bărci, care era a lui Simon, Isus i-a cerut să o îndepărteze puțin de țărm. Apoi s-a așezat și, din barcă, a început să învețe mulțimile. 4  Când a terminat de vorbit, i-a zis lui Simon: „Ieși în larg unde apa este adâncă și aruncați-vă plasele de pescuit”. 5  Dar Simon i-a răspuns: „Învățătorule, noi am trudit toată noaptea și n-am prins nimic,+ dar la cuvântul tău voi arunca plasele de pescuit”. 6  După ce au făcut aceasta, au prins foarte mulți pești, iar plasele au început să li se rupă.+ 7  Atunci ei le-au făcut semn pescarilor* din cealaltă barcă să vină să-i ajute. Aceștia au venit și au umplut cele două bărci, astfel încât acestea erau cât pe ce să se scufunde. 8  Când a văzut aceasta, Simon Petru a căzut la genunchii lui Isus, zicând: „Îndepărtează-te de mine, Doamne*, pentru că sunt un om păcătos”. 9  Căci, văzând cât de mulți pești prinseseră, au fost cuprinși de uimire atât el, cât și cei care erau cu el, 10  precum și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei,+ care erau asociați cu Simon. Isus însă i-a zis lui Simon: „Nu te mai teme! De acum înainte vei pescui oameni*”.+ 11  Atunci ei au adus bărcile înapoi la țărm, au lăsat totul și l-au urmat.+ 12  Altă dată, când Isus se afla într-un oraș, un om plin de lepră l-a văzut și a căzut imediat cu fața la pământ, implorându-l: „Doamne, dacă vrei, poți să mă cureți”.+ 13  Atunci el și-a întins mâna, l-a atins și a zis: „Vreau! Fii curățat!”. Și imediat lepra i-a dispărut.+ 14  El i-a poruncit omului să nu spună nimănui acest lucru+ și i-a zis: „Du-te însă și arată-te preotului și adu o ofrandă pentru purificarea ta, așa cum a poruncit Moise,+ ca mărturie pentru ei*”.+ 15  Totuși, vestea despre el continua să se răspândească și mari mulțimi se adunau ca să-l asculte și să fie vindecate de boli.+ 16  Însă el se ducea deseori în locuri pustii ca să se roage. 17  Într-o zi, el preda, iar fariseii și învățătorii Legii care veniseră din toate satele Galileei și ale Iudeei și din Ierusalim erau așezați acolo. Puterea lui Iehova era peste el, ca să facă vindecări.+ 18  Și iată că niște oameni purtau pe o targă un om paralizat și încercau să-l ducă înăuntru și să-l pună înaintea lui Isus.+ 19  Dar, pentru că n-au putut să-l ducă înăuntru din cauza mulțimii, au urcat pe acoperiș și l-au coborât cu targa printre țigle în mijlocul celor ce se aflau în fața lui Isus. 20  Când le-a văzut credința, Isus a zis: „Omule, păcatele îți sunt iertate!”.+ 21  Atunci scribii și fariseii au început să vorbească între ei: „Cine este acesta care rostește blasfemii? Cine poate ierta păcatele în afară de Dumnezeu?”.+ 22  Dar Isus, dându-și seama ce gândeau, le-a răspuns: „La ce vă gândiți în inima voastră? 23  Ce este mai ușor? Să zici: «Păcatele îți sunt iertate» sau să zici: «Ridică-te și umblă»? 24  Dar, ca să știți că Fiul omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele . . .”. Apoi s-a întors spre omul paralizat și i-a spus: „Îți zic: Ridică-te, ia-ți targa și du-te acasă!”.+ 25  Atunci el s-a ridicat în fața lor, și-a luat targa pe care zăcea și s-a dus acasă, glorificându-l pe Dumnezeu. 26  Toți au rămas uimiți+ și au început să-l glorifice pe Dumnezeu. Cuprinși de teamă, au zis: „Astăzi am văzut lucruri extraordinare!”. 27  Apoi Isus a ieșit și a văzut un încasator de impozite, pe nume Levi, stând în locul unde se încasau impozite și i-a zis: „Urmează-mă!”.+ 28  Lăsând totul în urmă, el s-a ridicat și l-a urmat.+ 29  Și Levi a dat în casa lui un ospăț mare pentru el. Acolo se aflau mulți încasatori de impozite și alți oameni care mâncau cu ei.+ 30  Atunci fariseii și scribii lor au început să murmure împotriva discipolilor săi zicându-le: „De ce mâncați și beți cu încasatorii de impozite și cu păcătoșii?”.+ 31  Isus le-a răspuns: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii.+ 32  N-am venit să-i chem la căință pe cei drepți, ci pe cei păcătoși”.+ 33  Ei i-au spus: „Discipolii lui Ioan postesc deseori și fac implorări și la fel fac discipolii fariseilor, dar ai tăi mănâncă și beau”.+ 34  Isus le-a răspuns: „Puteți să-i faceți pe prietenii mirelui să postească în timp ce mirele este cu ei? 35  Dar vor veni zile când mirele+ va fi luat de la ei și atunci, în zilele acelea, vor posti”.+ 36  Și le-a mai spus o ilustrare: „Nimeni nu taie un petic dintr-o haină nouă ca să-l coasă la o haină veche. Dacă ar coase, peticul nou ar rupe haina veche, iar peticul luat din haina nouă nu s-ar potrivi cu haina veche.+ 37  De asemenea, nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi. Dacă ar pune, vinul nou ar crăpa burdufurile și s-ar vărsa, iar burdufurile n-ar mai fi bune de nimic. 38  Vinul nou trebuie pus în burdufuri noi. 39  Niciun om care a băut vin vechi nu vrea din cel nou, fiindcă spune: «Cel vechi este bun»”.

Note de subsol

^ Lit. „tovarășilor lor”.
^ Sau „Stăpâne”.
^ Sau „oameni vii”.
^ Probabil cu referire la preoți.

Note de studiu

lacul Ghenezaret: Lac de apă dulce din nordul Israelului, numit și Marea Galileei (Mt 4:18), Marea Chineret (Nu 34:11) și Marea Tiberiadei. (Vezi nota de studiu de la Ioa 6:1.) Acest lac se află la circa 210 m sub nivelul mării și are lungimea de 21 km, de la N la S, și lățimea de 12 km, de la E la V. Adâncimea maximă este de circa 48 m. Ghenezaret este și numele unei câmpii mici situate de-a lungul țărmului nord-vestic al lacului. Unii erudiți consideră că „Ghenezaret” este, probabil, forma grecească a numelui ebraic „Chineret”, numele mai vechi al lacului. (Vezi nota de studiu de la Mt 14:34 și Ap. A7, harta 3B, „Lucrarea înfăptuită la Marea Galileei”.)

din barcă, a început să învețe mulțimile: Vezi nota de studiu de la Mt 13:2.

au prins: Lit. „au închis”, ca într-o plasă de pescuit.

un om plin de lepră: Lepra despre care se vorbește aici era o boală gravă de piele. Totuși, în Biblie, termenul „lepră” nu se referă doar la boala cunoscută în prezent cu acest nume, ci are un sens mult mai larg. Cel ce era declarat lepros trebuia să trăiască izolat de comunitate până la vindecare. (Le 13:2, n.s., 45, 46; vezi Glosarul, „Lepră”) Când evangheliștii Matei și Marcu descriu acest episod, ei pur și simplu spun că omul era „un lepros”. (Mt 8:2; Mr 1:40) Dar Luca, fiind medic, știa că există diferite stadii ale bolii. (Col 4:14) În cazul de față, Luca precizează că omul era „plin de lepră”, evident arătând că boala era într-un stadiu avansat. (Vezi nota de studiu de la Lu 4:38, unde Luca indică gravitatea unei alte boli.)

arată-te preotului: Vezi nota de studiu de la Mr 1:44.

el se ducea deseori în locuri pustii ca să se roage: Acesta este unul dintre episoadele în care Isus se ruga menționate doar de Luca. (Vezi notele de studiu de la Lu 3:21; 9:28.) Forma verbelor grecești din acest verset transmite ideea de acțiune continuă, indicând că Isus avea obiceiul să se roage. Termenul grecesc redat prin „locuri pustii” (érēmos) se referă deseori la un deșert sau un pustiu, dar poate avea și un sens mai general, acela de „loc retras”. (Mt 14:13; Mr 1:45; 6:31; Lu 4:42; 8:29) Isus nu era un pustnic; lui îi plăcea compania altora. (Mt 9:35, 36; Lu 8:1; 19:7-10; Ioa 11:5) Totuși, el căuta adesea să fie singur, deoarece compania Tatălui său îi plăcea și mai mult. Isus voia să fie singur cu Iehova ca să se poată exprima liber în rugăciune. (Mt 14:23; Mr 1:35)

Puterea lui Iehova: Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domnul), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în acest verset. Contextul arată clar că termenul Kýrios este folosit cu referire la Dumnezeu. În plus, termenul grecesc dýnamis, care poate fi redat prin „putere” sau „forță”, apare în Septuaginta în pasaje în care textul ebraic se referă la puterea lui Iehova și în care este folosită Tetragrama. (Ps 21:1, 13; 93:1; 118:15; vezi Ap. C3, partea introductivă; Lu 5:17)

printre țigle: Episodul despre vindecarea acestui om paralizat apare în evanghelia lui Matei (9:1-8), a lui Marcu (2:1-12) și a lui Luca. Cele trei relatări se completează reciproc. Matei nu menționează că omul a fost coborât prin acoperiș. Marcu arată că prietenii omului au scos acoperișul și au făcut o deschizătură prin care l-au coborât pe o targă. Iar Luca spune că omul a fost coborât „printre țigle”. (Vezi nota de studiu de la Mr 2:4.) Termenul grecesc redat prin „țigle” (kéramos) poate însemna „argilă”, materialul din care erau făcute țiglele. Dar aici termenul apare la plural, referindu-se, din câte se pare, la țiglele propriu-zise. Există dovezi că în Israelul antic unele acoperișuri erau din țiglă. Deși nu se poate spune cu exactitate ce fel de acoperiș era cel menționat în relatarea lui Marcu și a lui Luca, este posibil ca țiglele să fi fost puse peste acoperișul de pământ sau încastrate cumva în el. Indiferent cum au stat lucrurile, relatările arată clar că prietenii omului paralizat au făcut mari eforturi ca să-l ducă la Isus, ceea ce dovedește profunzimea credinței lor. De fapt, toate cele trei relatări menționează că Isus „le-a văzut credința”. (Lu 5:20)

le-a văzut credința: Vezi nota de studiu de la Mt 9:2.

Fiul omului: Vezi nota de studiu de la Mt 8:20.

să ierte păcatele . . .: Vezi nota de studiu de la Mt 9:6.

Levi: În relatarea paralelă din Mt 9:9, acest discipol este numit Matei. Când fac referire la el ca încasator de impozite, Marcu și Luca folosesc numele Levi (Mr 2:14), dar, când îl menționează ca unul dintre apostoli, ei folosesc numele Matei (Mr 3:18; Lu 6:15; Fa 1:13). Scripturile nu dezvăluie dacă Levi avea deja numele Matei înainte să devină discipol al lui Isus. (Vezi nota de studiu de la Mr 2:14.)

locul unde se încasau impozite: Vezi nota de studiu de la Mr 2:14.

Urmează-mă: Vezi nota de studiu de la Mr 2:14.

încasatori de impozite: Vezi nota de studiu de la Mt 5:46.

mâncau: Vezi nota de studiu de la Mr 2:15.

prietenii mirelui: Vezi nota de studiu de la Mt 9:15.

vin . . . în burdufuri: Vezi nota de studiu de la Mt 9:17.

bun: Sau, posibil, „mai bun” (conform unor manuscrise).

Multimedia

Epava unei bărci de pescuit din Galileea
Epava unei bărci de pescuit din Galileea

Din cauza secetei din anii 1985-1986, nivelul apei Mării Galileei a scăzut considerabil; astfel, a ieșit la lumină o parte din carena unei bărci antice, îngropate în noroiul de pe fundul mării. Epava, expusă în prezent într-un muzeu din Israel, măsoară 8,2 m lungime și 2,3 m lățime și are o înălțime maximă de 1,3 m. Arheologii consideră că barca a fost construită cândva în perioada cuprinsă între secolul I î.e.n. și secolul I e.n. Acest material video prezintă o reconstituire a bărcii, așa cum ar fi putut arăta ea cu circa 2 000 de ani în urmă, când brăzda apele mării.

Pești din Marea Galileei
Pești din Marea Galileei

Biblia face deseori referire la pești, la pescuit și la pescari în contextele în care este amintită Marea Galileei. În această mare trăiesc circa 20 de specii de pești. Dintre acestea, doar aproximativ 10 sunt căutate de pescari. Din punct de vedere comercial, ele pot fi grupate în trei categorii importante. Prima categorie sunt mrenele (la numărul 1 este prezentat Barbus longiceps), care cuprinde trei specii. Peștii din aceste specii au mustăți la colțurile gurii, de unde și numele lor semitic, biny, care înseamnă „păr”. Mrenele se hrănesc cu moluște, melci și pești mici. Mreana cu cap lung atinge 75 cm lungime și poate cântări peste 7 kg. A doua categorie, care cuprinde cinci specii, sunt peștii tilapia (la numărul 2 este prezentat Tilapia galilea). În arabă, acești pești sunt numiți musht, adică „pieptăn”, deoarece aripioara dorsală a acestora seamănă cu un pieptăn. O varietate de tilapia atinge 45 cm lungime și poate cântări aproximativ 2 kg. A treia categorie sunt sardinele de Chineret (la numărul 3 este prezentat Acanthobrama terrae sanctae), care seamănă cu niște heringi mici. Încă din vechime, acest tip de pește se păstrează în saramură.

Barcă de pescuit din secolul I
Barcă de pescuit din secolul I

Această reproducere are la bază două descoperiri: epava unei bărci de pescuit din secolul I, găsită în noroi lângă țărmul Mării Galileei, și un mozaic găsit într-o casă din secolul I, în orașul de coastă Migdal. Este posibil ca acest tip de barcă să fi fost dotată cu un catarg și cu una sau mai multe pânze și să fi avut un echipaj format din cinci bărbați: patru vâslași și un cârmaci, care stătea în picioare pe o punte mică la pupă. Barca măsura 8,2 m lungime, iar la mijloc avea 2,3 m lățime și 1,3 m adâncime. Din câte se pare, într-o astfel de barcă încăpeau 13 bărbați sau chiar mai mulți.

BIBLIA – TRADUCEREA LUMII NOI (EDIȚIA DE STUDIU)
Luca 5
Română
Citiți Biblia online
https://cms-imgp.jw-cdn.org/img/p/1001070103/univ/art/1001070103_univ_sqr_xl.jpg
nwtsty