După Ioan 12:1-50

12  Cu șase zile înainte de Paște, Isus a sosit în Betania, unde locuia Lazăr,+ pe care Isus îl sculase din morți.  Ei au pregătit acolo o cină pentru el, iar Marta îi servea.+ Lazăr era unul dintre cei care luau masa* cu el.  Maria a luat o litră* de ulei parfumat, nard veritabil, foarte scump, l-a turnat pe picioarele lui Isus și i-a șters picioarele cu părul ei. Casa s-a umplut de mirosul uleiului parfumat.+  Dar Iuda Iscariot,+ unul dintre discipolii săi, care urma să-l trădeze, a zis:  „De ce nu s-a vândut acest ulei parfumat cu 300 de dinari*, iar banii să le fie dați săracilor?”.  Însă n-a spus lucrul acesta pentru că-i păsa de săraci, ci pentru că era hoț; el ținea cutia cu bani și fura banii care se puneau în ea.  Isus a zis: „Las-o în pace, ca să poată ține acest obicei în vederea zilei înmormântării mele.+  Căci pe săraci îi aveți mereu cu voi,+ dar pe mine nu mă veți avea mereu”.+  Între timp, o mare mulțime de iudei au aflat că el era acolo și au venit, dar nu numai pentru Isus, ci și ca să-l vadă pe Lazăr, pe care el îl sculase din morți.+ 10  Preoții principali au complotat atunci să-l omoare și pe Lazăr 11  pentru că, din cauza lui, mulți iudei se duceau acolo și credeau în Isus.+ 12  A doua zi, mulțimea care venise la sărbătoare a auzit că Isus venea la Ierusalim. 13  Astfel, ei au luat ramuri de palmier și i-au ieșit în întâmpinare. Și au început să strige: „Salvează, te rugăm! Binecuvântat este cel ce vine în numele lui Iehova*,+ da, Regele Israelului!”.+ 14  Găsind un măgăruș, Isus a încălecat pe el,+ după cum este scris: 15  „Nu te teme, fiică a Sionului! Iată că regele tău vine, vine călare pe puiul unei măgărițe”.+ 16  La început, discipolii săi n-au înțeles aceste lucruri, dar, când Isus a fost glorificat,+ și-au amintit că ce i s-a întâmplat a fost exact ce era scris despre el.+ 17  Și mulțimea care fusese prezentă când Isus l-a chemat pe Lazăr afară din mormânt*+ și l-a sculat din morți vorbea despre ceea ce văzuse.+ 18  Acesta era încă un motiv pentru care mulțimea i-a ieșit în întâmpinare: fiindcă auzise că făcuse acel miracol*. 19  Atunci fariseii au zis între ei: „Vedeți, nu reușim să facem nimic. Iată că toată lumea se duce după el!”.+ 20  Printre cei care veniseră la sărbătoare ca să se închine erau și niște greci. 21  Aceștia s-au apropiat de Filip,+ care era din Betsaida Galileei, și l-au rugat zicând: „Domnule, am vrea să-l vedem pe Isus”. 22  Filip s-a dus și i-a spus lui Andrei, iar Andrei și Filip s-au dus și i-au spus lui Isus. 23  Dar Isus le-a răspuns: „A venit timpul ca Fiul omului să fie glorificat.+ 24  Foarte adevărat vă spun: Dacă un bob de grâu nu cade pe pământ și nu moare, acesta rămâne doar un bob. Dar, dacă moare,+ dă mult rod. 25  Cine își iubește viața* o distruge, dar cine își urăște viața*+ în această lume o va ocroti pentru a avea viață veșnică.+ 26  Dacă cineva vrea să-mi slujească, să mă urmeze, iar acolo unde sunt eu va fi și slujitorul meu.+ Dacă cineva vrea să-mi slujească, Tatăl îl va onora. 27  Acum sunt* tulburat,+ și ce să spun? Tată, scapă-mă de ceasul acesta!+ Totuși, pentru aceasta am venit, pentru ceasul acesta. 28  Tată, glorifică-ți numele!”. Atunci din cer s-a auzit un glas:+ „L-am glorificat și îl voi mai glorifica!”.+ 29  Mulțimea care stătea acolo a auzit glasul și spunea că a tunat. Alții ziceau: „I-a vorbit un înger”. 30  Isus a zis: „Acest glas nu s-a auzit pentru mine, ci pentru voi. 31  Acum are loc judecata acestei lumi, acum conducătorul acestei lumi+ va fi aruncat afară.+ 32  Dar eu, când voi fi înălțat de pe pământ*,+ voi atrage la mine oameni de orice fel”. 33  Spunea aceasta ca să arate ce fel de moarte urma să aibă.+ 34  Mulțimea i-a răspuns: „Am aflat din Lege că Cristosul rămâne pentru totdeauna.+ Cum de spui că Fiul omului trebuie să fie înălțat?+ Cine este acest Fiu al omului?”. 35  Atunci Isus le-a spus: „Lumina va mai fi printre voi puțin timp. Umblați cât timp mai aveți lumina, pentru ca întunericul să nu pună stăpânire pe voi. Cine umblă în întuneric nu știe unde merge.+ 36  Cât timp aveți lumina, manifestați credință în lumină, ca să deveniți fii ai luminii”.+ Isus a spus aceste lucruri, apoi a plecat și s-a ascuns de ei. 37  Deși făcuse atât de multe miracole* înaintea lor, ei n-au crezut în el. 38  Astfel, s-au împlinit cuvintele profetului Isaia, care a zis: „Iehova*, cine a crezut lucrul auzit de la noi*?+ Și cui i-a fost dezvăluit brațul lui Iehova*?”.+ 39  Isaia a arătat și motivul pentru care ei nu puteau să creadă: 40  „El le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima și să nu se întoarcă, iar eu să-i vindec”.+ 41  Isaia a spus aceste lucruri pentru că a văzut gloria sa; și a vorbit despre el.+ 42  Însă unii, chiar și mulți dintre conducători, au crezut în el,+ dar din cauza fariseilor nu recunoșteau, ca să nu fie dați afară din sinagogă,+ 43  căci au iubit gloria oamenilor mai mult decât gloria lui Dumnezeu.+ 44  Totuși, Isus a spus cu glas tare: „Cine crede în mine crede nu numai în mine, ci și în Cel care m-a trimis.+ 45  Și cine mă vede pe mine îl vede și pe Cel care m-a trimis.+ 46  Am venit ca lumină în lume,+ pentru ca oricine crede în mine să nu rămână în întuneric.+ 47  Dar, dacă cineva aude cuvintele mele și nu le respectă, eu nu-l judec, fiindcă n-am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.+ 48  Pe cel care mă respinge și nu primește cuvintele mele are cine să-l judece. Cuvântul pe care l-am spus este cel care îl va judeca în ziua din urmă. 49  Pentru că n-am vorbit de la mine, ci Tatăl, care m-a trimis, mi-a poruncit ce să spun și despre ce să vorbesc.+ 50  Și știu că porunca lui înseamnă viață veșnică.+ Deci tot ce vorbesc, vorbesc așa cum mi-a spus Tatăl”.+

Note de subsol

Sau „cei întinși la masă”.
Adică o litră romană, care avea circa 327 g. Vezi Ap. B14.
Sau „mormântul de amintire”.
Lit. „semn”.
Sau „sufletul”.
Sau „sufletul”.
Sau „sufletul îmi este”.
Adică țintuit pe stâlp.
Lit. „semne”.
Vezi Ap. A5.
Sau „ceea ce am spus noi”.
Vezi Ap. A5.

Note pentru studiu

Multimedia

Măgăruș
Măgăruș

Măgarul este un animal copitat, din familia calului. El se distinge de cal prin talia mai mică, coama mai scurtă, urechile mai lungi și coada care are un smoc de păr doar la capăt. Deși prostia și încăpățânarea măgarului sunt proverbiale, în realitate el este mai inteligent decât calul și, de regulă, este un animal răbdător. În timpurile biblice, atât bărbații, cât și femeile, chiar și persoanele de vază, călăreau pe măgari. (Ios 15:18; Ju 5:10; 10:3, 4; 12:14; 1Sa 25:42) Solomon, fiul lui David, a mers spre locul ungerii sale călare pe catârul tatălui său (catârul este un animal hibrid, rezultat din împerecherea unui armăsar cu o măgăriță sau a unui măgar cu o iapă). (1Re 1:33-40) Așadar, era cât se poate de potrivit ca Isus, mai marele Solomon, să împlinească profeția din Za 9:9 venind călare nu pe un cal, ci pe un măgăruș.