Către galateni 3:1-29
3 Galateni fără minte! Cine v-a adus sub această influență rea,+ pe voi, cărora Isus Cristos v-a fost prezentat clar ca țintuit pe stâlp?+
2 Numai atât vreau să vă întreb*: Ați primit spiritul datorită lucrărilor legii sau datorită credinței în ceea ce ați auzit?+
3 Așa de fără minte sunteți? După ce la început v-ați lăsat conduși de spirit*, la final vă lăsați conduși de carne*?+
4 În zadar ați îndurat atâtea suferințe? Nu se poate să fi fost în zadar!
5 Prin urmare, cel care vă dă spiritul și înfăptuiește lucrări de putere+ printre voi face oare aceasta fiindcă îndepliniți lucrările legii sau fiindcă aveți credință în ceea ce ați auzit?
6 Așa a fost în cazul lui Avraam: el „a avut credință în Iehova* și, de aceea, a fost considerat drept*”.+
7 Știți bine că fiii lui Avraam sunt cei care au credință.+
8 Iar Scripturile, prevăzând că Dumnezeu îi va declara drepți pe oamenii națiunilor prin credință, i-au anunțat dinainte lui Avraam această veste bună: „Prin tine vor fi binecuvântate toate națiunile”.+
9 Astfel, cei care au credință sunt binecuvântați împreună cu Avraam, care a avut credință.+
10 Toți cei care se bizuie pe lucrările legii sunt sub blestem, fiindcă este scris: „Blestemat este cel care nu rămâne în toate lucrurile scrise în sulul Legii și nu le împlinește”.+
11 De asemenea, este clar că nimeni nu este declarat drept înaintea lui Dumnezeu prin lege,+ pentru că „cel drept va trăi prin credință”.+
12 Însă Legea nu se bazează pe* credință. Mai degrabă, „oricine va respecta aceste lucruri va trăi prin ele”.+
13 Cristos ne-a cumpărat+ și ne-a eliberat+ de blestemul Legii acceptând blestemul în locul nostru, pentru că este scris: „Blestemat este orice om atârnat pe stâlp”.+
14 Aceasta s-a întâmplat pentru ca binecuvântarea lui Avraam să vină asupra națiunilor prin Cristos Isus+ și pentru ca, prin credința noastră, să primim spiritul promis.+
15 Fraților, vă dau un exemplu din viața de zi cu zi: Odată ce un legământ este validat, chiar dacă este validat de un om, nimeni nu-l anulează și nici nu adaugă ceva la el.
16 Deci promisiunile i-au fost făcute lui Avraam și descendenței* sale.+ Scripturile nu spun: „Și descendenților* tăi”, ca și cum ar fi mai mulți, ci: „Și descendenței* tale”, referindu-se la unul singur, adică la Cristos.+
17 Pe lângă aceasta, zic: Legea, care a apărut după 430 de ani,+ nu desființează legământul făcut mai înainte de Dumnezeu, astfel încât să anuleze promisiunea.
18 Căci, dacă moștenirea este dată prin lege, nu mai este dată prin promisiune. Dar Dumnezeu i-a dat-o cu bunăvoință lui Avraam printr-o promisiune.+
19 Atunci de ce a apărut Legea? Ea a fost adăugată ca să scoată în evidență fărădelegile,+ până când avea să vină descendența*+ căreia i se făcuse promisiunea, și a fost transmisă prin îngeri,+ prin mâna unui mediator.+
20 Însă într-un legământ nu este nevoie de un mediator când este implicată o singură parte, iar Dumnezeu este unul singur.
21 Atunci este Legea împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci, dacă ar fi fost dată o lege care să poată da viață, dreptatea ar fi venit, într-adevăr, prin lege.
22 Dar Scriptura a pus toate lucrurile sub stăpânirea păcatului, pentru ca promisiunea care are la bază credința în Isus Cristos să le fie dată celor care manifestă credință.
23 Totuși, înainte de a veni credința, eram închiși și ținuți sub paza legii, așteptând credința care urma să fie dezvăluită.+
24 Astfel, Legea a devenit îndrumătorul* nostru, care ne conduce la Cristos,+ ca să fim declarați drepți prin credință.+
25 Dar acum, după ce a venit credința,+ nu mai suntem sub îndrumător*.+
26 De fapt, toți sunteți fii ai lui Dumnezeu+ prin credința voastră în Cristos Isus.+
27 Căci toți care ați fost botezați în Cristos v-ați îmbrăcat cu Cristos.+
28 Nu există nici iudeu, nici grec,+ nu există nici sclav, nici om liber,+ nu există nici bărbat, nici femeie,+ pentru că toți sunteți una în unitate cu Cristos Isus.+
29 Mai mult, dacă sunteți ai lui Cristos, sunteți într-adevăr descendența* lui Avraam,+ moștenitori+ potrivit promisiunii.+
Note de subsol
^ Lit. „să aflu de la voi”.
^ Lit. „ați început în spirit”.
^ Lit. „terminați în carne”.
^ Sau „iar lucrul acesta i s-a socotit ca dreptate”.
^ Sau „nu pretinde”.
^ Lit. „seminței”.
^ Lit. „semințelor”.
^ Lit. „seminței”.
^ Lit. „sămânța”.
^ Lit. „pedagogul”. Se referă la o persoană care însoțea și ocrotea un copil.
^ Lit. „pedagog”. Se referă la o persoană care însoțea și ocrotea un copil.
^ Lit. „sămânța”.
Note de studiu
Multimedia
Un îndrumător
Termenul grecesc paidagōgós, tradus prin „îndrumător”, sau „pedagog”, apare în 1Co 4:15 și în Ga 3:24, 25. În ambele ocurențe este folosit în sens metaforic. Familiile înstărite din lumea greco-romană își lăsau băieții în grija unui îndrumător. De regulă, acesta era un sclav, însă uneori putea fi și un angajat. Unele familii plăteau o sumă considerabilă de bani pentru a cumpăra sau pentru a angaja un astfel de îndrumător. El avea grijă de copil de când acesta avea în jur de șase sau șapte ani până la maturitate. Îndrumătorul îl însoțea pe copil de fiecare dată când acesta ieșea din casă, asigurându-se că nu i se întâmpla nimic rău. În plus, era atent la comportamentul copilului, acordându-i îndrumare morală, corectare și disciplinare.